Moda la porțile Levantului

 

Conferințele de joi 

Maria-Camelia Ene 

Muzeul Municipiului București

26 ianuarie 2023

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

Moda românească de la Orient la Occident

Conferințele de joi 

Maria-Camelia Ene 

Muzeul Municipiului București

28 noiembrie 2019

Ilustrație//Josef-August Schoefft - Lady with à gigot bouffant sleeves.

   Muzeul Municipiului București vă invită la conferința Moda românească de la Orient la Occident care va fi susținută joi, 28 noiembrie, ora 18:30, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2), de Dr. Maria-Camelia Ene, expert în costum și accesorii vestimentare, șef Birou Istorie Medievală, MMB.

    La cumpăna dintre veacul al XVIII-lea și al XIX-lea Țările Române au prezentat unul dintre cele mai interesante momente ale istoriei universale a costumului. Aici, la „Porțile Orientului”, avea loc un spectaculos proces de prefacere, de modernizare a aspectului exterior al societății. Aceste modificări urmau să aibă o influență însemnată asupra mentalităților, pregătind terenul pentru independența țării, pentru dezvoltarea economică, pentru punerea bazelor unor industrii locale, pentru progresul comerțului și al finanțelor, pentru emulație cultural-artistică și, nu în ultimul rând, pentru emanciparea femeii.

   După câteva sute de ani în care fuseseră folosite veșminte lungi și largi, multe confecționate din materiale de proveniență occidentală, dar supuse unor tăieturi orientale - accentuându-se în ultimul secol această orientare prin domniile fanariote și influența osmano-levantină - gustul eleganței se orientează spre Vest. Este necesar de amintit că voievozii români și cnejii, împreună cu întreaga lor curte, se îmbrăcau asemănător seniorilor catolici.

    În ultimele trei decade ale domniilor fanariote, costumul marii boierimi era strălucitor și impunător. Prin opulența, cromatica și monumentalitatea veșmintelor, spectacolul străzii și al elitelor moldo-valahe din veacul fanariot erau uimitoare și recompensate din punct de vedere estetic pentru călătorul străin, intelectual curios, fin observator și prețuitor de frumos. Gustul desăvârșit al veșmintelor, acordul cromatic, finețea texturilor, silueta impunătoare dată de aceste straie erau în măsură să impresioneze și să entuziasmeze pe cei mai exigenți critici ai schimbătoarelor mode occidentale, oameni obișnuiți cu luxul de la curțile regale și imperiale ale Europei, unde dantelele și galoanele de fir metalic, mătăsurile grele, nasturii și cataramele din metale prețioase, pălăriile cu pene stabileau un standard greu de egalat. Bogăția fără măsură și luxul exorbitant, epatant, erau în mâna principilor fanarioți instrumente prin care se puteau impune în fața curților domnitoare din țările învecinate și a oaspeților străini cu sânge albastru.

Pătrunderea vestimentației occidentale în spațiul românesc cu iz levantin se va face, la început, nesigur și cu rezerve, prin piese disparate ce deveniseră indispensabile în aceste țări a căror existență autarhică nu producea o gamă suficientă sau variată de astfel de articole. La marea cerere pentru veșminte de tăietură modernă au răspuns o mulțime de croitori străini, cei autohtoni fiind încă nefamiliarizați cu noile tipare.

   Unul dintre analiștii cei mai pertinenți ai modernizării și ai beneficiilor schimbării portului a fost Alecu Russo care spunea despre acest fenomen: ”Arma întâi și cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului a fost schimbarea portului vechi. Straiul face omul; feliul hainei modelează trupul și mintea”.

   Vestimentația occidentală a fost purtată de doamnele din înalta societate încă înainte de izbucnirea războiului ruso-turc, în toamna anului 1806, și a sosirii trupelor țariste în Principate, așa cum relatează călătorii străini în Țările Române. După convingerile lui Alecu Russo, ”în toate țările, femeile sunt mobilul revoluțiunilor, mai ales în ceea ce privește moda. De aceea, și la noi, cucoanele au schimbat costumul grecesc, frumos, bogat și măreț, schimbarea costumului oriental cu cel occidental fiind o reală revoluțiune, cu toate represaliile opiniei publice”. Gustul era încă în derivă și opțiunea pentru moda pariziană ne se făcuse pe deplin nici în a patra decadă a secolului al XIX-lea. Alături de veșminte după ultimul jurnal parizian erau arborate și elemente specifice portului constantinopolitan: brâie, cepchene peste turnură, turbanuri, șaluri, bijuterii.

   Femeile au fost cele dintâi care au optat pentru moda apuseană, primul articol asimilat fiind rochia "empire”, antichizantă, ce amintea de chitonul grecesc prin pliurile ei moi. În acest timp, ”ivirea pantalonului în Principate, ca tot lucrul menit a preface societățile, fu întâi rușinoasă, râsă, hulită, batgiocorită. Cel dintâi român care și-a schimbat hainele pe un frac și o pălărie a fost multă vreme socotit  un fel de caraghioz sau bufon, pentru curțile din Iași și București”, apreciază același Alecu Russo. Pentru bărbați era încă prea devreme ca această îmbrăcăminte europeană să fie folosită de toți, dintr-o dată, dar fusese pregătit terenul, fondul ideatic și psihic pentru definitiva occidentalizare a portului, așa cum scrie Adrian-Silvan Ionescu în lucrarea sa, Moda Românească 1790-1850 - Între  Stambul și Paris.

    Fără ciocnirea de tendințe și pasiuni contradictorii de la cumpăna veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea, inegalabilă comparativ cu alte părți ale lumii din acel moment și inepuizabilă sursă de impresii pentru călători și memorialiști, este greu de conceput România modernă. Cu progresele făcute în cele câteva decade în care a trecut fulgerător prin timp și civilizații, de la feudalism la capitalism, a asimilat cu repeziciune toate noutățile, din orice domeniu al vieții, a ieșit din izolarea poziției sale de "Poartă a Orientului” spre a se integra în conceptul european al istoriei contemporane.

Intrare - 10 lei. Biletele se pot cumpăra în ziua conferinței, de la standul de bilete al Palatului Suțu.

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎Conferință: „Moda românească de la Orient la Occident”

Ii de sărbătoare...

Lansare de carte 

Maria-Camelia Ene

Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, București 

24 iunie 2019

    Muzeul Municipiului București vă invită să participați luni, 24 iunie, ora 18:00, la evenimentul prilejuit de lansarea volumului Ii de sărbătoare din Colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici, autor: Dr. Maria-Camelia Ene, șef Birou Istorie Bucureșteană, MMB.

    Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici (Str. Dr. Nicolae Minovici, nr. 1) este cel care găzduiește această întâlnire cu autoarea cărții și invitații săi - Prof. Univ. Dr. Adina Nanu și Adrian Buga, expert, istoric și critic de artă.

    Această lucrare este dedicată portului tradiţional românesc de sărbătoare din patrimoniul etnografic al Muzeului Dr. Nicolae Minovici și a văzut recent lumina tiparului. Apărută la Editura Muzeului Municipiului București cartea, scrisă de Dr. Maria-Camelia Ene, documentează în capitolele sale apariția stilului național, originea portului popular românesc, asimilarea portului țărănesc de către costumul de curte, imaginea plastică a portului popular românesc și prezintă pe larg costumul popular din cadrul Muzeului Dr. Nicolae Minovici.

    Colecția de ii donate de Nicolae Minovici este, astfel, pentru prima dată catalogată și publicată într-un volum de referință, după un an de cercetare, identificare și catalogare, proiect realizat de autoare, expert acreditat în costum urban și vestimentație cu valoare istorică, etnografică și memorială. Dincolo de plăcerea lecturii, volumul reprezintă un catalog de referință pentru organizarea unei colecții sau un îndreptar de bune practici privind alegerea unei piese autentice din colecția etnografică dorită.

    "Recuperarea patrimoniului Minovici reprezintă o reală provocare aflată în desfășurare de aproape cinci ani. După reabilitarea Vilei Nicolae Minovici de către Primăria Municipiului București între anii 2014-2015, apoi reintroducerea ei în circuitul turistic în 2016 urmată de redeschiderea expoziției permanente cu piese din colecția donată de Nicolae Minovici între anii 2017-2018, se cuvine să continuăm cu publicarea patrimoniului în repertoare tematice. În spatele acestor proiecte au fost și alte preocupări privind conservarea patrimoniului, fotografierea și cercetarea fiecărei piese, clasarea celor mai valoroase dintre ele de către experți acreditați și, în final, publicarea repertoarelor de colecție”, a precizat Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, în prefața lucrării Ii de sărbătoare din Colecția Muzeului Nicolae Minovici.

***Muzeul Nicolae Minovici‎Lansare volum - Ii de sărbătoare din Colecția Muzeului Minovici

Moda - "Intrepozitul" cochetăriilor

Povești din București 

Maria-Camelia Ene, Adrian-Silvan Ionescu 

FotoCabinet, București 

26 iunie 2018

 

   "Definită ironic, moda este ceea ce se demodează, spunea Jean Cocteau. Sau, cum afirmă Adina Nanu, ”…ceea ce astăzi ți se pare nou și viu, după ce trece un timp, devine obișnuit, învechit și merită schimbat. Moda cuprinde un șir continuu de experimente, lansate de cei mai prestigioși creatori de imagine, care devin cunoscute de marele public și, dacă răspund aspirațiilor majoritățiii, sunt adoptate pe scară largă pentru ca, după o vreme, să se banalizeze. Funcționează ca un motor în trei timpi: inventare, răspândire, perimare”.

    Dacă în primul sfert de secol XIX, conform cutumelor fanariote, bărbații trebuiau remarcați cei dintâi, iar soțiile lor să rămână în umbră, izolate în liniștea iatacului, ocupîndu-se de gospodărie și de creșterea copiilor, pe la 1830 femeia începe să ocupe treptat locul primordial, să apară în public, să atragă atenția asupra ei, să fie foarte elegantă pentru a face cinste soțului și a demonstra posibilitățile financiare ale acestuia, să aibă casa deschisă, să patroneze dineuri, serate muzicale sau dansante, să fie o gazdă îndatoritoare pentru localnici și străini deopotrivă, să cunoască limbile străine pentru a se întreține cu vizitatorii străini și cu diplomații marilor puteri, acreditați la noi, să stăpânească arta conversației galante și a intrigii pentru a culege cât mai multe informații ce i-ar fi putut fi utile consortului în relațiile sle sociale, în ascensiunea ierarhică sau în activitatea politică.

    Adrian-Silvan Ionescu a studiat la Liceul de Arte Plastice N. Tonitza şi apoi la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, secţia Istoria şi Teoria Artei pe care a aboslvit-o în 1975. Doctor în științe istorice (1997). Cercetător științific I. Domenii de specializare: istoria artei românești (sec. XIX), istoria costumului civil și militar, istoria fotografiei, etnografie românească și extraeuropeană (America de Nord, Africa), istoria și arta Vestului american. Profesor asociat la Universitatea Națională de Arte București unde susţine cursuri de istoria fotografiei şi a cinematografului, precum și un curs de master, intitulat Imagine și narațiune, unde urmărește consonanțele stilistice în secolul al XIX-lea. Director la Institutul de Istoria Artei G. Oprescu. Director al revistelor academice Studii și Cercetări de Istoria Artei și Revue Roumaine dHistoire de lArt. Critic şi istoric de artă cu lungă activitate de cronicar plastic şi organizator de expoziţii. A publicat 14 cărţi şi a editat alte 7.

    Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice a Republicii Moldova din Chişinău. Fondator și membru în Asociația 6 Dorobanți.

    Cavaler al Ordinului Meritul Cultural (2004), al medaliei Regele Mihai I pentru Loialitate (2010), comandor cu stea al Ordinului Sf. Lazăr de Ierusalim (2013) și cavaler al Ordinului Coroana României (2015).

    Maria-Camelia Ene este istoric, critic de artă, muzeograf, șef secție Patrimoniu la Muzeul Municipiului București. Este doctor în arte vizuale, cu lucrarea Exprimarea stilului neoromânesc în artele vizuale și expert în Bunuri cu valoare artistică-costum și accesorii vestimentare.

    Publicații recente: Stilul național în artele vizuale – artele decorative, Editura Noi Media Print, 2013, Moda în Țara Românească secolul al XVIII lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea, Editura Oscar Print, 2015, Modă și mondenitate în spațiul românesc, epoca modernă , Editura Oscar Print, 2018

Intrare liberă, în limita locurilor disponibile.

Adresa: strada Lipscani, nr. 41, orele 19:00 - 20:00.

Conferința va fi transmisă live pe pagina Fb Perspektiva.

***Povesti din Bucuresti‎Moda - "Întrepozitul" cochetariilor

Modă și mondenitate în spațiul românesc, epoca modernă

Lansare de carte 

Maria-Camelia Ene 

Muzeul Municipiului București 

7 iunie 2018

    Muzeul Municipiului București vă invită să participați la evenimentul de lansare a volumului Modă și mondenitate în spațiul românesc, epoca modernă - Veșminte și accesorii vestimentare din patrimoniul MMB, autor Dr. Maria-Camelia Ene. Cartea este prefațată de Dr. Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București.

    Întâlnirea cu autoarea volumului și invitații săi va avea loc la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu 2) joi, 7 iunie, ora 18:30.

   Cartea este o radiografie a modei urbane, în strânsă legătură cu domeniul artei și oferă o analiză a fenomenului artistic în perioada ulterioară domniilor fanariote, până la Primul Război Mondial. Lucrarea prezintă viața cotidiană, analizând lumea elitelor și preocupările mondene ale acestora. Costumul s-a schimbat destul de des, influențat fiind de întreaga viață politică, socială și economică. Preocuparea pentru frumos și eleganță în vestimentație nu a încetat. Astfel încât, veșmintele autentice, de epocă, din patrimoniul Muzeului Municipiului București prezintă un film al vieții urbane, cu transformările inerente.

    Autoarea descrie în lucrarea sa peisajul artistic românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, casele boierești și stilurile lor decorative. Un capitol aparte este dedicat modei în Principatele Române, respectiv costumului civil și uniformei militare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aflăm detalii despre accesoriile de damă aferente toaletelor civile, adaptarea și interpretarea portului popular, dar și despre moda pentru bărbați, costume și încălțăminte. Este prezentată, de asemenea, protipendada și moda balurilor, fie ele publice sau private, în Principatele Române.

   Vor participa: Prof. univ. dr. Adrian-Silvan Ionescu, director al Institutului de Istoria Artei G. Oprescu al Academiei Române , Prof. univ. dr. Adina Nanu, Prof. univ. dr. Georgeta Filitti, istoric.

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎Lansare volum: ”Modă și mondenitate în spațiul românesc”

Moda în Ţara Românească...

Lansare de carte

Maria-Camelia Ene

Grand Hotel Continental, Bucuresti

25 februarie 2016

   Muzeul Municipiului Bucureşti are deosebita onoare de a vă invita să participaţi la lansarea volumului Moda în Ţara Românească, secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea. Veşminte şi accesorii de epocă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, autor Dr. Maria-Camelia Ene. Manifestarea va avea loc joi, 25 februarie, ora 17:00, la Grand Hotel Continental, sala Nicolae Tonitza.

    Evenimentul editorial îi va avea ca invitaţi pe Prof. Univ. Dr. Adina Nanu şi pe Prof. Univ. Dr. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei George Oprescu.

   Albumul este însoţit de studiul realizat de autoare asupra stării artelor decorative, în perioada cuprinsă între secolul XVIII şi prima jumătate a secolului XIX. Analiza se opreşte cu precădere asupra costumului şi accesoriilor vestimentare, asupra modei din perioada respectivă. Autoarea prezintă condiţiile politice şi sociale în perioada dinainte, dar şi din timpul regimului fanariot în Ţara Românească, urmărind în special felul în care se dezvoltă artele, dar şi producţia artistică din această perioadă.

    Făcând un studiu al imaginii broderiilor şi veşmintelor, autoarea prezintă influenţele stilistice, dar şi asimilările motivelor decorative de tip baroc turcesc, în producţia artistică autohtonă. Textul studiului şi fişele obiectelor sunt însoţite de imagini ale pieselor din colecţia Textile şi accesorii vestimentare a Muzeului Municipiului Bucureşti. Lucrarea se bucură de consultanţa ştiinţifică a distinsului profesor universitar, dr. Adrian – Silvan Ionescu.

    Acest album conţine imagini după gravuri ale epocii, fotografii şi portrete de domnitori din colecţiile Muzeului Municipiului Bucureşti, ale profesorului Adrian – Silvan Ionescu şi ale Bibliotecii Academiei Române.

 ***

Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎