miercuri, 31 martie 2021

Pe simezele brăilene - Solo

 


Arta plastică contemporană românească


Cristian Radu


Galeria Gheorghe Naum, Brăila,


3 aprilie 2021




    Cristian Radu, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, este cel mai activ dintre graficienii brăileni. Are o solidă formaţie profesională, dobândită în familie (tatăl, Ion Radu, a fost pictor), în învăţământul superior, - este absolventul Secţiei Grafică a Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Arte George Enescu, din Iaşi, licenţă şi masterat-, şi pe cont propriu, artistul fiind un cercetător împătimit al tehnicilor, un virtuoz al compoziţiei şi un colorist subtil.

    Cristian Radu are în palmares douăzeci de expoziţii personale, organizate de galerii şi muzee din Brăila, Galaţi, Iaşi, Târgovişte, Ploieşti şi Bucureşti şi zeci de participări la expoziţii de grup, concursuri şi saloane naţionale şi internaţionale. I-au fost selectate lucrări pentru Bienalele Ion Andreescu, Buzău (2006, 2010-2020); Lascăr Vorel, Piatra-Neamţ (2007, 2009, 2015, 2017); Gabriel Popescu, Târgovişte (2011); Gheorghe Petraşcu, Târgovişte (2012-2016); Camil Ressu, Galați (2020).

    În anul 2013 a fost invitat la expoziția Artă şi spiritualitate în spaţiul transilvan, itinerată la Szeged şi Budapesta.

    A fost prezent la Saloanele Astrei, Sibiu (2015); Grafica Românească, Bucureşti (2014-2020); Salonul Mic, Bucureşti (2016, 2017); Salonul Naţional al Artelor Temeiuri, Bucureşti (2017); Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău (2008; 2012-2020, la care a obținut Premiul Primăriei Municipiului Chişinău în 2014); Salonul Naţional de Plastică Mică, Brăila (2012-2021).

    În această perioadă participă, în cadrul proiectului Artă plastică contemporană din România, inițiat de HXA Art Gallery, la expoziția itinerată în muzee din mai multe orașe: Hunedoara, Deva, Bistrița, Iași, Târgoviște.

    Cristian Radu este profesor la clasa grafică de şevalet a Şcolii Populare de Arte Vespasian Lungu.

Între Sacru și Profan. Troițe și cimitire cu stâlpi funerari din Munții Sebeșului

 


Muzeul Municipa Mediaș


31 martie - 30 iunie 2021




    Expoziția temporară cu titlul Între Sacru și Profan. Troițe și cimitire cu stâlpi funerari din Munții Sebeșului este rezultatul unui proiect interdisciplinar de valorificare și promovare a unei categorii distincte a patrimoniului cultural național, și anume monumentele funerare din zona montană a Văii Sebeșului.

    Aceasta aduce în prim-plan și prezintă publicului larg un patrimoniu extrem valoros pentru cultura tradițională arhaică a acestor locuri, aflat astăzi pe cale de dispariție, alcătuit în principal din troițe și stâlpi funerari din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX.

Expoziția poate fi vizitată, la Muzeul Municipal Mediaș, în perioada: 31 martie – 30 iunie 2021.

Exponatul Lunii Aprilie

 


Muzeul Județean Teleorman 


Alexandia 


1 - 30 aprilie 2021




   Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită joi, 1 aprilie a.c., ora 11:00, la deschiderea Exponatului Lunii Aprilie.

   Pentru perioada 1 – 30 aprilie 2021, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator  un depozit de piese din silex care a fost descoperit pe teritoriul comunei Băbăiţa (jud. Teleorman).

    Contextul descoperirii acestui depozit de piese din silex este neclar, acestea fiind trimise Muzeului Judeţean Orăşenesc de Istorie Alexandria de către inginerul Mihai Gheorghe pe data de 9 mai 1968.

    Între limitele administrative ale comunei Băbăiţa cât şi ale celei învecinate, Frăsinet, există mai multe situri preistorice din eneolitic aparținând culturii Gumelnița, printre care tell-ul denumit de localnici Măgura din Vâlcele.

    Depozitul de la Băbăiţa este constituit dintr-un număr de 16 lame din silex cu dimensiuni de peste 8 cm, cea mai lungă având 16,4 cm. Au fost cioplite dintr-un silex maroniu sau gri-gălbui, de bună calitate. Majoritatea prezintă retușe pe una sau ambele laturi. Tehnica de debitaj corespunde percuţiei indirecte realizate cu o piesă intermediară din corn.

    Pentru neo-eneolitic se disting trei tipuri de contexte în care tezaurele au fost depuse: în locuințe, în așezări și în afara lor. La sud de Carpați depozitele de piese litice ce se încadrează în toate cele trei situații. Alte depozite au mai fost descoperite la Leşile (jud. Argeş), Măgura (com. Măgura, jud Teleorman), Brebeni (jud. Olt), Urlați (jud. Prahova), Vlădiceasca (jud. Călărași), Gumelnița (jud. Călărași), Geangoiești (jud. Dâmbovița) și Pietrele (jud. Giurgiu).

    În preistorie, fenomenul de depunere/tezaurizare a pieselor de silex nu a fost unitar și nu există o singură explicaţie. Ele au putut funcționa ca rezerve de lame păstrate în gropi, în recipiente din ceramică sau alte materii perisabile. Ele puteau fi transformate în unelte (răzuitoare sau inserții de seceră). Lamele de foarte mari dimensiuni  ar fi putut fi piese de prestigiu, ținând cont că erau aduse din nordul Bulgariei și erau produse de adevărați artizani specializați.

 

Pro Musica/Mircea Florian - excese la Sala Palatului...

 


Din istoria showbiz-ului românesc





Pro Musica.





Mircea Florian.



Articol dojenitor publicat în Revista Flacăra, Nr. 6. 15 februarie 1975.

***Doar pentru necunoscători:


Piesa citată mai sus este ultima. Cu umilință vă propun să vizionați și restul...







Toiagul - ceremonial și uzual în recuzita călătorului de altădată

 


Muzeul Crama 1777 


Valea Călugărească


21 martie 2021




    Pe drumul vieții, cu toții purtăm, nevăzut, un "toiag". E reazemul lăuntric în care ne sprijinim zi de zi. Țelul nostru. Ținta spre care ne îndreptăm dorințele sau crezul. O anticipare mintală a ceea ce vrem să fim. De aici și banala întrebare " Ce vrei să ajungi în viață ? ".

     Ca tovarăș de drum , orice toiag (baston, bâtă sau nuia) este o copie în mic a oricărui copac. Materie vie, încărcată de energii benefice, transmise purtătorului.

     Începand de pe 21 martie 2021, Expoziția vă invită să descoperiți povestea Toiagului, ca substitut al omului în cultura tradițională românească. 

Pe simezele nemțene

 


Arta plastică contemporană românească


Mihai Nechita-Burculeț


Galeria Lascăr Vorel, Piatra Neamț


1 aprilie 2021



Viitorul suna bine...

 


România de-altădată


Gârla Mare









Răsadurile serei din comună sînt octotite cu o grijă impresionantă.




Ca urmare a muncii științific desfășurate, ceea ce înseamnă și deplina folosire
a posibilităților pămîntului, împărțirea produselor la C.A.P.-urile din Gîrla Mare
seamănă de fiecare dată cu o cuvenită sărbătoare.




Magazinul universal din chiar centrul comunei Gîrla Mare oferă locuitorilor
toate produsele de care au nevoie.




Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 5. 8 februarie 1975.











Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 24. 21 iunie 1975.


Imagine din zilele noastre.

marți, 30 martie 2021

L-a lăsat pentru Marcel. Coafor de lux...

 


Întâmplări adevărate






Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 9. 8 februarie 1975.

 


Arta plastică contemporană românească


Georgiana Gabriela Brandt 


Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu, Târgu Jiu


30 martie - 25 aprilie 2021



Tudor Vladimirescu și posteritatea Revoluției de la 1821

 


Muzeul Olteniei 


Craiova 


31 martie - 10 mai 2021




   Începând cu data de 31 martie 2021, ora 11:00, Muzeul Olteniei, Craiova, invită publicul la Secția Istorie-Arheologie, Str. Madona Dudu, nr. 14 pentru a vizita expoziția Tudor Vladimirescu și posteritatea Revoluției de la 1821.

   În contextul bicentenarului revoluției, expoziția se axează pe conjunctura momentului 1821, personalitatea lui Tudor Vladimirescu și transformarea sa într-un erou național începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O componentă importantă a acestui proiect tematic o reprezintă ecourile Revoluției de la 1821 în domeniul artelor vizuale și a producției artistice rezultate.

   Dintre exponatele deosebite ale acestei expoziții amintim Proclamația către locuitorii satelor și orașelor, din martie 1821, a lui Tudor Vladimirescu, călimara de brâu a marelui clucer şi mai apoi ispravnic de Mehedinți şi Gorj, judecător al Divanului Craiovei, boierul Nicolae Glogoveanu, o broderie pe mătase cu subiect alegoric figurând înfrângerea Porții Otomane, un portret al lui Tudor Vladimirescu, de la începutul secolului XX, semnat de Giovanni (pseudonimul pictorului craiovean Ioan Stăncescu), o ladă metalică pentru depozitarea banilor și documentelor din timpul revoluției și o copie a steagului de luptă al pandurilor lui Tudor Vladimirescu care are reprezentată Sf. Treime, având în dreapta pe Sf. Teodor Tiron, patronul slugerului Tudor Vladimirescu, iar în stânga pe Sf. Gheorghe, unul din sfinții militari ai panteonului creștin.

    Discursul expozițional urmărește trei teme principale pornind de la contextul în care revoluția a fost pregătită. Cea de-a doua componentă oferă o scurtă privire asupra culturii materiale a perioadei, cultură materială ce subliniază apartenența slugerului Tudor la administrația fanariotă și ambianța otomană în care Tudor Vladimirescu a activat. Ultima parte a expoziției, dedicată posterității celui ce va ajunge element identificator pentru momentul 1821, este și cea mai însemnată.

    Mitul lui Tudor Vladimirescu ia naștere în 1842, odată cu preluarea istoriei tragice petrecute în anul 1821 în argumentația eroică a tinerilor membrii ai Partidei Naționale, viitoarea generație pașoptistă. Astfel, eroul Revoluției de la 1821 intră în panteonul marilor figuri ale istoriei naționale.

   Monumente de for public, școli și străzi care îi poartă numele, bancnote cu chipul său vor marca în memoria colectivă imaginea unui personaj intrat în istorie prin faptele sale, dar și prin destinul tragic pe care și l-a asumat.

    Această expoziție nu își propune să epuizeze subiectul reprezentărilor sau a memoriei asociate și create în jurul Revoluției din 1821, ci să ofere o perspectivă actuală asupra evenimentelor de acum două veacuri.

    Expoziția a fost realizată în colaborare cu Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Gorj și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Mehedinți și va putea fi vizitată până la începutul lunii mai la Craiova.


Părinții prin ochi de copil

 


Și noi am fost ca ei






Culese și publicate în Revista Flacăra, Nr. 5. 8 februarie 1975.

Perpessicius. Un om, o viață

 


Casa Memorială D. P. Perpessicius 


Brăila


29 martie - 30 mai 2021




Imaginează-ți! Creații textile inspirate din natură

 


Arta pastică contemporană românească


Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa,București


6 aprilie - 30 mai 2021




    Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa ȋmpreunӑ cu Universitatea Națională de Arte București vă invitӑ sӑ vizitaţi expoziţia temporarӑ Imaginează-ți! Creații textile inspirate din natură care va fi deschisӑ ȋn perioada 6 aprilie - 30 mai 2021, la sediul muzeului din Şoseaua Kiseleff Nr. 1.

     Imaginează-ți! aduce ȋn atenţia publicului un caleidoscop tematic și tehnic, fascinant prin ingeniozitatea juxtapunerilor cromatice și formale, dar și prin conţinutul ideatic. Lucrările expuse sunt instalaţii artistice textile şi ansambluri decorative pentru interior, imprimate/ţesute realizate în tehnici tradiţionale/neconvenţionale specifice mediului textil, destinate spaţiilor private sau publice.

    Fiecare obiect artistic reprezintӑ ȋntr-o formӑ explicitӑ sau simbolicӑ apartenenţa la elemente ale universului organic sau anorganic. Vizitatorul va fi surprins și ȋn egalӑ mӑsurӑ cucerit de spectacularul motivelor reprezentate cu multӑ rӑbdare și ingeniozitate, de energia cromaticӑ a acestora, de valoarea tactilӑ a texturilor care compun suprafeţele, precum și de asemӑnarea cu elementele naturale. Astfel, spaţiul muzeului va fi animat de dialogul dintre formele naturale și formele artistice textile reprezentând fluturi, meduze, ciuperci, structuri minerale, organisme celulare, etc.

    Imaginează-ți! te invită la o cӑlӑtorie ȋn lumea spiritului prin mijlocirea actului artistic, care celebrează creativitatea infinitӑ a naturii și a omului, bucuria de a fi.

    Lucrările sunt realizate de studenți ai Departamentului Arte Textile și Design Textil - specializarea Arte Textile Ambientale, din cadrul Facultăţii de Arte Decorative şi Design, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, coordonați de Conferenţiar Univ. Dr. Daniela Frumuşeanu, curatorul expoziției.

     Artiștii expozanți: Ionela Apetrii (Master an II), Maria Alexandra Frȋncu (Master an II), Livia Elena Greaca (Master an II), Laura Maria Greaca (Master an II), Simina Mirea (Master an II), Ramona Şercӑianu (Master an II), Nicoleta Bucșaru (Master an I), Ana Stanoievici (Master an I).

 

luni, 29 martie 2021

Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România

 


Agenția de Știri Bune 


29 martie 2021




   Astăzi, 29 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.

    Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România. Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experți, profesori ai Facultății de Litere a Universității București, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” , al Academiei Române, dar și cercetători și muzeografi ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti, Muzeului Olteniei, Complexul Național Muzeal ASTRA - Sibiu și Muzeul de Etnografie Brașov.

    În perioada 2020-2021, experții din cele două țări au desfășurat o activitate susținută de documentare, cercetare, filmare și repertoriere a purtătoarelor de competențe din mai multe zone. Au fost astfel urmărite evoluția și viabilitatea tehnicilor de realizare a cămășii cu altiță în actualele comunități rurale și urbane din România și Republica Moldova.

    Elementul Cămașa cu altiță figurează în Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din România, vol. 1, 2009, ediție tipărită și online. În luna ianuarie 2021, s-a elaborat documentul de înscriere a elementului de patrimoniu cultural Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu. Acesta a fost realizat de experți din cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, în colaborare cu specialiști cercetători științifici, etnologi și teoreticieni de artă.

    Fișa de Inventar a Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România a fost inclusă în Inventarul Național al elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial Pentru România, organismul științific de specialitate din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, din subordinea Ministerului Culturii.

    Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului și arealul de manifestare, punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu transpunerea cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV, Portul.

    De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor și tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Reperele istoriografice și etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanța sa atât în viața comunităților rurale, cât și a elitelor.

    Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii.

    Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale, stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare, conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale.

    Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele și cromatica s-a făcut spațial și temporal. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămășii cu altiță au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei și au oferit detalii semnificative cu privire la existența vie a elementului.  Documentul semnalează continuitatea artei cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune și apartenență. Totodată, în dosar sunt menționate măsuri și strategii de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în legătură cu elementul și practicanții.

    Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

Pe simezele din Mogoșoaia - Fragmentum

 


Arta plastică contemporană românească


Roxana Donaldson, Cristina Irian 


Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia


3 - 26 aprilie 2021