sâmbătă, 31 octombrie 2015

(EROS)ION




Arta plastica contemporana romaneasca


Ioana Sisea


Galeria Galateca, Bucuresti


12 - 28 noiembrie 2015






  “Instalația (EROS)ION prezintă doua feluri de inimi de porțelan. Inima ca obiect marcat și inima ca parte dintr-un sistem viu.
   Spartă, secționată, colorată sau incompletă, inima este tratată ca o “cutie neagra” a unui organism. Suprafața materialului devine o bandă pe care se inregristrează fluxul de emoții și trăiri.
   Instalațiile cu materiale organice reprezintă secvențe ale acestui proces, de la viu – plante/pământ - la miere – când se sintetizează toată experiența intr-un elixir, terminând cu ultimele două etape atunci când sistemul se mănâncă pe sine, se descompune ca în final să rămână doar cenușă.” (Ioana Sisea).
Curatori: Alina Bucur, Galeria Galateca
Poster photography Alex Galmeanu

Conferinţele de joi




Fotograful Aurel Bauh 


Emanuel Badescu


Muzeul Municipiului Bucuresti 


5 noiembrie 2015





   Aurel Bauh (1900-1964) ce s-a format ca artist fotograf in Franta, isi deschide un atelier foto in Bucuresti, atelier foto pe care il detinea inca in str. Popa Rusu nr. 7, prin anul 1949, asa cum reiese din arhivele Securitatii. In vitrina atelierului sau a fost expus multa vreme portretul pictorului Jules Perahim in uniforma de colonel sovietic.
   Emanuel Bădescu este bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Licenţiat în istorie, a colaborat cu peste 1000 de articole la revistele Formula AS, Magazin Istoric, Lumea Magazin, Historia, Descoperă, la Ziarul de Duminică şi la multe alte publicaţii. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-Bucureşti, Imnurile naţionale la români, Bucureştii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc şi alte poveşti din Bucureşti. Este coautor al volumelor Scurtă istorie a Regalităţii în România, Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Bucureştii în vremea lui Carol I (lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor), Conspiraţia Securităţii, Carol Popp de Szathmári, fotograful Bucureştilor, De toate din vechiul Bucureşti, ultima apariţie editorială fiind Bucureştii lui Mazar Paşa.
    Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţe de joi:

12 noiembrie 2015 – Arhitecţi şi arhitectură în periodice de acum un veac
 cu Sidonia Teodorescu
 19 noiembrie 2015 – Ferestre din Bucureşti şi poveştile lor
 cu Cătălin D. Constantin
 26 noiembrie 2015 – De la Sfântul Gheorghe la Sfântul Dumitru: 
parcelări de locuințe-tip în București (1921 – 1948) cu Andrei Răzvan Voinea.

Librar pentru o zi




Camelia Carmen Cavadia


Libraria Bizantina, Bucuresti


4 noiembrie 2015





  Camelia Carmen Cavadia, omul din spatele proiectului Carti cu suflet si autoarea romanului Vina, devine librar pentru o zi in prima saptamana a lunii noiembrie la Libraria Bizantina.   Miercuri, 4 noiembrie, incepand cu ora 19:00, ea ne va vorbi despre cartile care ne insufletesc si ne fac sa intelegem viata la adevarata ei intensitate.
  Chiar inainte de a incepe "rezidentiatul” de librar, ea intelege deja destul de bine ce presupune aceasta meserie veche: "De multe ori ne este greu sa ne alegem lecturi si mereu ne intrebam colegii, prietenii ce-au mai citit. Eu una, intotdeauna cand am dat peste o carte care mi-a placut, le-am spus imediat prietenilor despre ea, am recomandat-o, am promovat-o cat am putut, cum m-am priceput. Iar daca unora s-a intamplat sa le placa, m-am bucurat ca si cand as fi scris-o eu.” (Camelia Carmen Cavadia)
   Campania Librar pentru o zi a debutat in 2014 si a reunit nume grele ale sferei culturale romanesti, intr-un efort de a reinvia dragostea oamenilor pentru cartile tiparite, care au pierdut tot mai mult din popularitate in iuresului revolutiei digitale. Mai bine de 20 de personalitati au raspuns pana acum apelului Librariei Bizantine de readuce in atentia oamenilor importanta si frumusetea lecturilor de pe hartie.

Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei




Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti


Bucuresti


5 - 29 noiembrie 2015





   Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, în parteneriat cu Centrul rus de ştiinţă şi cultură Bucureşti, Ambasada Federaţiei Ruse în România şi Muzeul Etnografic Rus, organizează în perioada 5 – 29 noiembrie expoziţia Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei, eveniment ce are loc în cadrul Zilelor Culturii Ruse 2015.
   Expoziţia reuneşte obiecte din colecţiile Clubului Etnologic Parascheva din Sankt Petersburg şi este dedicată unuia dintre cele mai complexe şi spectaculoase fenomene ale culturii tradiţionale - nunta din Nordul Rusiei. Publicul va avea ocazia să vadă şapte ansambluri vestimentare complete ce reflectă îmbrăcămintea rituală de sărbătoare a ţăranilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea din judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelk: costume de mire şi mireasă, costum de sărbătoare al fetei – "povyazocniţa” (costum arhaic al cărui element principal este cel de găteala a capului numită "povyazka” - "lăgătoare”), dar şi ansambluri vestimentare purtate de femei de diferite vârste, toate confecţionate de membrele Etnoclubului, după modele existente în colecţiile Muzeului Etnografic Rus.
     Zestrea nu era doar o garderobă a noilor căsătoriţi, ci şi o oportunitate, în cadrul ceremoniei de nuntă, pentru tânăra nevastă şă-şi etaleze iscusinţa lucrului manual cu care era dăruită. Fetele care se pregăteau de momentul căsătoriei lucrau o gamă variată de articole de găteala a capului, basmale, cearşafuri ("margini de pat”), ştergare, feţe de masă, poalele ornamentate ale cămăşilor femeieşti, ciorapi, mănuşi, plăpumi din resturi textile şi săculeţe sau buzunăraşe pentru dulciuri ("lakomniky”), piese vestimentare textile, brâie, în tehnici diverse (ţesut, broderie, broderie cu fir metalic, dantelărie, tricotaj, arta din petice cusute). În mod special se acorda atenţie brâielor şi ştergarelor, acestea fiind cele mai frecvente cadouri făcute de mireasă rudelor prin alianţă şi partcipanţilor la ceremonialul de nuntă. Cadoul tipic pentru mire era o pereche luxoasă de mănuşi (cu degete) din stofă, brodate cu fir de aur, iar pentru rudele apropiate - mănuşi şi ciorapi, care în zonele din Nordul Rusiei erau tricotate cu fir policrom. Un atribut esenţial al tainei cununiei religioase a fost aşa-numitul "podnojnoye” - piesă textilă (un prosop, o bucată de pânză, o basma) pe care stăteau mirii în timpul cununiei. Tradiţia de nuntă din Nordul Rusiei a creat în acest scop o ţesătură specială numită "traversa de sub picioare” ("podnojnaya şirinka”). De obicei, aceasta este realizată de către mireasă, iar după nuntă intra în folosinţa clerului bisericii.
    Partea specială a expoziţiei o constituie cele peste douăzeci de păpuşi de cârpă create cu motive preluate dintr-o colecţie rară de păpuşi din satul Pokşenga, judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelsk, păpuşi folosite pentru un joc tematic al fetelor adolescente “de-a nunta” şi "în metische” (petrecere tinerească). Construit pe joc ritual şi situaţii de viaţă, acest tip de joc permite copilului, într-o formă accesibilă lui, să asimileze un rol pe care îl va aplica ulterior în viaţă.
    Nunta tradiţională rusă este un fenomen complex, incluzând aspecte variate prin origine, natură şi elemente funcţionale. Împreună cu ritualuri arhaice (loviturile rituale peste mâini, despletirea cozilor fetei logodite, etc.) în ritualul de nuntă au intervenit obiceiuri creştine, cum ar fi rugăciunea, cununia şi altele.
    Ceremonia de nuntă a fost împărţită în trei etape: perioada premaritală, nunta propriu-zisă, şi perioada postmaritală. Prima etapă include pregătirea pentru ceremonialul de nuntă şi luarea de rămas bun al fetei de la prieteni, sat, vecini, etc. În suita de acţiuni premaritale intra peţirea rituală, vizita la casa mirelui ("dom smotrety”), rugăciunea, înţelegerea între rudele fetei şi ale mirelui, baterea rituală peste mâni, întâlnirea de la casa miresei, plânsul ritual al miresei, baia premaritală a miresei, petrecerea fetelor mari, despletitul miresei. Printre obiceiurile de nuntă se înscriu şi ritualurile "de găteală” a miresei, repetatele binecuvântări date mirelui şi miresei, cumpărarea rituală a miresei de către rudele mirelui, cununia, petrecerea miresei şi mirelui, nunta, legătoarea (schimbarea pieptănăturii la mireasă din cea de fecioară în nevastă), petrecerea de nuntă la casa mirelui şi la casa miresei, darurile de nuntă oferite tinerilor căsătoriţi, ritualul "prostirii” (cearceafului) cu cinstea fetei şi multe altele. În primul an de după nuntă, tinerii căsătoriţi participă la ceremonialul "Masleniţei”, la săptămâna Sfântului Toma şi cinstesc toate sărbătorile vizitând părinţii noii căsătorite şi pe toţi cei care au participat la nuntă.
    Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 5 noiembrie, ora 12:00, în Sala Gheorghe Focşa, Şos. Kiseleff nr. 28, sector 1, expoziţia putând fi vizitată apoi, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00.

Mai multe relaţii:
Ala Movileanu, muzeograf 021. 317. 91. 03/ int. 194
Biroul Relaţii Publice 021. 317. 91. 03/ int. 178

Paiațe



De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Teatrul de Operă și Balet al R. P. R. 


Colecții și Colecționari


Înscrisuri de toate felurile















Stagiunea 1959-1960.


Alt tiraj al programului. Stagiunea 1959-1960.
Spectacol vizionat pe 7 februarie 1962.
Schițele pentru costume sunt înlocuite cu imagini din spectacol.




Spectacolul s-a jucat si in stagiunea 1961-1962.



Piatra in patrimoniul romanesc. Degradari specifice si tratamente adecvate




Lansare de carte


Iulian Olteanu


Hotel Bulevard, Bucuresti


7 noiembrie 2015




   Noi, cei de la ACS (Art Conservation Support) ne pregatim pentru o noua lansare de carte: Piatra in patrimoniul romanesc. Degradari specifice si tratamente adecvate, autor Iulian Olteanu, cuvant inainte Marian Seclaman, prefata Dan Mohanu.
   Veniti si voi? Sambata, 7 noiembrie, ora 11:30, la Hotel Bulevard, blvd. Elisabeta nr. 21.