marți, 16 noiembrie 2021

În cinstea lui 23 August (1964)

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară




Passacaglia de Titus Popovici la Teatrul din Sibiu: Adina Atanasiu Poenaru (Ada),
George Paul Avram (Andrei) și Costică Rădulescu (Profesorul).



Premieră pe țară la teatrul din Ploiești: Oricît ar părea de ciudat de Dorel Dorian.
În scenă: Eugenia Balaure (Aurelia), Toma Caragiu (tovarășul Catrina),
Vera Moisescu (Letiția).


Moment cu Valeriu Popescu (Horia Drăgan) și Vera Moisescu (Letiția).


Al. Pallade (Roșca), Valeriu Popescu (Horia Drăgan) Vera Moisescu (Letiția).
Fotografii de la repetiții.


Trei generații de Lucia Demetrius la Teatrul din Piatra Neamț:
Cătălina Murgea (Ruxandra) și Ileana Stana Ionescu (Eliza).


Surorile Boga de Horia Lovinescu la Teatrul din Arad
Viorica Popescu (Ioana) și Ștefan Neagrău (Alec).


Ștafeta nevăzută de Paul Everac, în montarea de Târgu Mureș (secția maghiară).


Noaptea e un sfetnic bun de Al. Mirodan la Teatrul din Reșița:
Camil Georgescu (Anatol) și Silvia Popa (Ileana).


Punctul culminant de Gh. Vlad la teatrul din Brăila.
Scenă cu Nae Niculae, Nicolae Budescu, Jeni Dumitrescu, Virginia Weber,
Tanți Negoescu, Marcel Hîrjoghe, Elena Airinii, Silvia Nasta.


Grupaj publicat în Revista Teatrul, Nr. 9. Septembrie 1964.

Exponatul lunii - Fibula "ochelari"

 



Muzeul Regiunii Porților de Fier 


Drobeta - Turnu Severin 


noiembrie 2021




    Fibulele au apărut în epoca bronzului (secolul al XIII-lea a. Chr.) fiind folosite din mileniul I a. Chr. până în perioada migrațiilor (secolul al VII-lea a. Chr.). Extrem de variata lor tipologie a făcut din aceste podoabe, în perioada preromană, principalul mijloc de datare a perioadei în care au fost utilizate.

    Principalele tipuri de fibule definite până în prezent sunt fibule în formă de arc de vioară (sec. XIII-XII a. Chr.), fibule cu fireturi (sec. XII-IX a. Chr.), fibule cu două spirale în formă de ochelari (sec. X-VI a. Chr.), fibule cu arc simplu și cu unul sau două resorturi (sec X-IV a. Chr.). În această vreme exista un centru de producție a acestor tipuri, în vestul Peninsulei Balcanice, de unde s-au răspândit și la nord de Dunăre.

   În cursul secolelor VII-V a. Chr. apar noi tipuri, între care: fibulele cu arc în forma unei bărci (a navicella), fibule de tip Certosa, importante pentru începutul celei de-a doua epoci a fierului (La Tene) și fibule tracice.

   Începând din secolul al III-lea a. Chr. s-au răspândit mai ales fibule celtice în diverse forme. Astfel, s-a putut stabili un raport între evoluția tipologică a fibulelor și diversele faze cronologice ale La Tenne-ului.

   Fibula cu șarnieră pare a fi o invenție romană (anul 50 a. Chr.), răspândindu-se (împreună cu fibula cu resort) în secolele I-IV p. Chr. Unele fibule erau produse ale atelierelor romane, altele fiind imitații aparținând popoarelor migratoare. Secolele VI-VII p. Chr. sunt marcate de răspândirea, mai ales în sud estul Europei, a fibulelor digitate.

    Fibula “Ochelari” este confecționată dintr-un singur fir de bronz cu secțiune romboidală răsucit sub forma a două spirale. Cele două spirale ale fibulei se leagă între ele prin torsadare în forma cifrei 8. Acul fibulei lipsește.

    Fibula face parte din depozitul de bronzuri descoperit în localitatea Bâlvănești (Jud. Mehedinți) datat în secolele VIII-VII a. Chr (prima epocă a fierului Hallstatt, cultura Basarabi).

Arte Textile

 


Arta plastică contemporană românească 


Ana-Maria Rugescu 


Galeria Națională de Artă Forma, Deva


22 noiembrie - 18 decembrie 2021



Noaptea regilor

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Teatrul de Stat Bacău





George Mottoi (Feste), Marin Ionescu (Sir Andrew), 
Kitty Stroescu (Maria) și Ion Niculescu-Brună (Sir Toby).







Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 9. Septembrie 1964.

Pe simezele ieșene - 8 Art

 


Arta plastică contemporană românească, 


Galeria de Artă Theodor Pallady, Iași 


10 - 29 noiembrie 2021




La ceas aniversar

 


Muzeul de Istorie Teodor Cincu 


Tecuci 


19 noiembrie 2021



Noaptea regilor

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național Vasile Alecsandri











Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 9. Septembrie 1964.

100 de ani de istorie reflectată în oracole și caiete de amintiri

 


Complexul Muzeal Iulian Antonescu 


Bacău 


18 noiembrie 2021 - ianuarie 2022





   Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacău în colaborare cu  Asociația Muzeul Jucăriilor București, vă invită să vă lăsați captivați de magia sărbătorilor de iarnă care ne bat la ușă, să dați frâu liber bucuriei și să depănați amintiri împreună cu cei dragi, vizitând expoziția 100 de ani de istorie reflectată în oracole și caiete de amintiri.

   Indiferent că vă aflați sau nu în tabăra nostalgicilor, a celor care au avut caiete de amintiri sau oracole sau doar a curioșilor, vă invităm alături de noi într-o minunată călătorie în timp, având ca destinație locuri, oameni și vremuri de odinioară, fragmente de istorie socială cărora merită să le (re)descoperiți farmecul și pe care instituția noastră le redă acum timpului prezent.

   Expoziția cuprinde peste 300 de oracole, caiete de amintiri din intervalul 1880-1980 și obiecte școlare care fac parte din colecția  particulară Cristian și Mihai Dumitru, Asociația Muzeul Jucăriilor București.

Vernisajul va avea loc joi, 18 noiembrie 2021, ora 11:00, la sediul din str. 9 Mai, nr. 7, Sala 13.

   Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 noiembrie 2021 - ianuarie 2022, în intervalul orar 9:00-17:00, de marți până duminică, cu excepția sărbătorilor legale.

Coordonator eveniment: Mihaela Băbușanu

Pe simezele Capitalei

 


Arta plastică contemporană românească 


Oana Rinaldi 


Cercul Militar Național, București 


15 - 28 noiembrie 2021




Despre unele probleme cu dramaturgia originală...

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară




Maria Cupcea (savanta Dinescu), Octavian Cosmuță (Matei), Bucur Stan (Petre),
în spectacolul Teatrului Național din Cluj cu Citadela sfărîmată de Horia Lovinescu.




Gore, din Șeful sectorului suflete de Al. Mirodan, așa cum l-a interpretat 
Radu Beligan pe scena Teatrului de Comedie: premiul pentru cea mai bună
interpretare a unui rol din dramaturgia originală.





Steaua polară de Sergiu Fărcășan, în interpretarea Teatrului Național 
Vasile Alecsandri din Iași: premiul pentru cea mai bună montare cu o piesă
romînească nouă. În fotografie, o scenă cu Ștefan Daăncinescu (profesorul
Bălăceanu) și Marcel Finchelescu (Bogdan Athanasescu). 






Recenta premieră cu o piesă romînească a Teatrului Muncitoresc C.F.R.,
jucată în cinstea celei de-a 20-a aniversare a Eliberării Ninge la ecuator
de Dorel Dorian. Scenă cu Dana Comnea (Livia) și S. Mihăilescu-Brăila (Șaru).




Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 9. Septembrie 1964.

Pe simezele Capitalei

 


Arta plastică contemporană românească


Paul Mecet


Cercul Militar Național, București 


15 noiembrie - 7 decembrie 2021




Bilanț stagionar ('63 - '64) și perspective

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară




Moment din spectacolul Teatrului Lucia Sturdza Bulandra cu piesa
lui Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța: în prim plan Gina Patrichi (Corina)
și Dem. Furdui (Jeff); în al doilea plan, Eveline Gruia (Madame Vintilă).



Eugenia Popovici în rolul Domnica din Moartea unui artist de Horia Lovinescu.









Ascensiunea lui Arturo Ui de Bertolt Brecht, pe scena Teatrului Muncitoresc C.F.R.
Moment din actul I.



Octavian Cotescu (Elsenring) și Mircea Albulescu (Schmitz) în
Domnul Biedermann și incendiatorii la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra.




Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 9. Septembrie 1964.