Un proiect care ne unește - Pinacoteca București

 

Grand Hotel Continental 

București 

11 iunie 2025

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

Theodor Aman cronicar al timpului său. Povești din pandemie

 

Lansare de carte 

Greta Șuteu 

Grand Hotel Continental, București 

12 aprilie 2024

 

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

Explorator în muzeu

 

Lansare de carte 

Grand Hotel Continental, București 

24 februarie 2023

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

Cum se distrau românii odinioară

Lansare de carte 

Adrian Majuru 

Grand Hotel Continental, București 

10 octombrie 2019

   Editura Corint vă invită joi, 10 octombrie, ora 18:30, la Grand Hotel Continental (Sala Nicolae Tonitza, etaj 4), la evenimentul de lansare a volumului Cum se distrau românii odinioară de Adrian Majuru. Cartea reprezintă primul titlu din noua colecție: Istorii urbane.

La eveniment vor participa:

Sandra Ecobescu, președintele Fundației Calea Victoriei

Catalin Striblea - striblea.ro, jurnalist DigiFM

Adrian Majuru, autor

   Vom descoperi împreună aspectele cotidiene care au dat un impuls fascinant socializării în orașele noastre moderne: teatrul (de vară, de varieteu), cabaretul, cafenelele, restaurantele și braseriile, balul și dansul de societate de mai târziu, parcurile de promenadă și pentru echitație, magazinele de lux, agențiile de vacanță, vilegiatura și excursiile de final de săptămână, tenisul de câmp și sporturile de iarnă, soarelele și petrecerile private, supeurile și lecțiile de pian.

    Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe, urmată de un pahar de bere Ursus Retro, oferită de partenerii noștri.

    Colecția Istorii urbane, coordonată de Adrian Majuru, este o incursiune în istoria mică și mare a orașelor românești în principal, ca și în viețile locuitorilor acestora, fie că sunt boieri, burghezi sau simpli uvrieri. De la fanarioți până la perioada interbelică, trecând prin regimul comunist și ajungând în contemporaneitate, orașul s-a născut și a evoluat sau involuat, rămânând o constantă în viața noastră.

    Povești de altădată, științific documentate și spuse cu har, despre peisajul orășenesc, despre comportamentul orășeanului, despre vestimentație, ocupații, petrecerea timpului liber etc.

    O colecție în care se întrepătrund antropologia, istoria mentalităților, istoria ca atare, destinată  publicului larg.

   Adrian Majuru (n. 1968) este licențiat în istorie al Universității din București, unde a obținut și un doctorat în geografie umană (2004). Între anii 2011 și 2012, a urmat cursurile școlii postdoctorale în specialitatea antropologie la Institutul de Antropologie Francisc Rainer (al Academiei Române), sub coordonarea prof. Cristiana Glavce. Ca rezultat al acestui stagiu a publicat lucrarea Inter-disciplinaritatea ca principiu integrator al universalității la Francisc Josif Rainer (2012). Coordonează Revista de Antropologie Urbană din 2012 și predă antropologie urbană pentru cursurile de master și doctorat la Universitatea de Arhitectura și Urbanism Ion Mincu. Începând din 2014, este manager al Muzeului Municipiului București.

***Editura Corint‎Lansare „Cum se distrau românii odinioară” de Adrian Majuru

Destinul din oglindă

Lansare de carte 

Adrian Majuru 

Grand Hotel Continental, București 

22 februarie 2018

   Joi, 22 februarie, ora 18:00, scriitorul Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, lansează a doua ediție a volumului său Destinul din oglindă - micro-roman fantastic ilustrat apărut la Oscar Print, editura Tipografie. Sunt invitați să participe toți cei interesați.

   Lansarea are loc la Grand Hotel Continental (Calea Victoriei nr. 56, colț cu str. Ion Câmpineanu - intrarea din Ion Câmpineanu), la etajul 4 (Sala Tonitza).

   Invitații speciali ai autorului sunt actorii Irina Movilă și Marius Bodochi de la Teatrul Național București.

Despre autor

    Istoricul și scriitorul Adrian Majuru (n. 1968), directorul Muzeului Muncipiului București, este cunoscut publicului pentru lucrările sale de istorie publicate în ultimii 15 ani, și este autorul unor volume de proză scurtă precum Șapte variațiuni pentru flautul fermecat (Oscar Print, 2011), sau Legenda Khazară (Caligraf, 2008). De asemenea, Adrian Majuru este autorul textului romanului grafic Tata Moșu.O poveste interbelică (MMB, 2016). Acesta este primul roman grafic exclusiv românesc (în sensul că subiectul romanului, autorul textului, ilustratorul și editura sunt românești). Prima ediție a micro-romanului fantastic ilustrat Destinul din oglindă a fost publicată în anul 2005 de Editura Paralela 45, aceasta fiind și lucrarea de debut literar a autorului.

Recenzii

   Bogdan Suceavă (Timpul, 2005) - ”În romanul intitulat Destinul din oglindă Adrian Majuru recurge la o soluție literară similară celei adoptate de Eduardo Galeano, dar pe care nu cred că am mai avut ocazia de a o vedea vreodată încercată în literatura română, și în nici un caz cu un mixaj atât de veridic de ficțiune și realitate, de iluzie și recurs la acuratețea documentului istoric. Romanul lui A. Majuru recompune istoria Bucureștiului din ultimii 200 de ani, adică era (acum apusă), a unei capitale europene decente, când noblețea nu era o iluzie și grația nu era o raritate. Naratorul din romanul lui Adrian Majuru se disimulează în umbra fiecărei scene cu o discreție pe care i-o bănuim și autorului, ca și cum și-ar dori să nu îl simțim și să nu ne atingă, cu excepția acelor momente când își propune să puncteze ceva ce nu putea trecut cu vederea... (...) Efectul suprapunerii tuturor acestor tablouri într-o singură ședință de lectură e halucinant: cu toate momentele reamintite aproape simultan, Bucureștiul devine personaj, geografia ajunge să domine destinele. Și e un oraș al dezamăgirilor și tragediilor... Lumea lui Adrian Majuru e profund îndatorată nu doar minuțioasei documentări istorice (cu referințe la Ionescu-Gion și alți iconografi ai lumii bucureștene), ci și artei de a reciti în spirit și faptă pe Mateiu Caragiale."

    Valentin Protopopescu (Ziua, 2005) - "(...) Carte dificil de clasat, căci este un melanj savant de realitate și ficțiune, Destinul din oglindă câștigă foarte mult prin ilustrațiile ingenios alese, ce întovărășesc inspirat alegațiile fanteziste și referirile istorice stricte ale autorului. Recunoscându-și modele și influențe precum Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde, Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale, Peisaj pictat în ceai de Milorad Pavic și Enciclopedia morților de Danilo Kiš, Adrian Majuru are inteligența să se înscrie într-o tradiție literară venerabilă și extrem de iubită de cititori. (...) Mi-a plăcut Destinul din oglindă pentru că e un exemplu de soluție literară inteligentă care trezește interesul nostru pentru destine relevante ale ultimului veac. (....) Adrian Majuru recurge la o soluție similară celei adoptate de Eduardo Galeano, dar pe care nu cred că am mai avut ocazia de a o vedea vreodată încercată în literatura română, și în nici un caz cu un mixaj atât de veridic de ficțiune și realitate, de iluzie și recurs la acuratețea documentului istoric.”

    Mihaela Iacobescu (Observator Cultural, 2005) - "(...) Într-o manieră originală, cu o formulă stilistică pe alocuri poetică, impregnant de un parfum deosebit care reușește să redea aerul vremurilor de alt dată, cartea ne invită la o lectură profitabilă dintr-o dublă perspectivă: cea a plăcerii resimțite la lectura ei și cea a informației acumulate. Nu trebuie omis nici elementul grafic, constituit dintr-o sumă de fotografii de epocă, unele alternând cu cele din contemporaneitate, care contribuie la crearea unui univers și a unei stări la care luăm parte – deși fără voia noastră - cu încântarea unui călător neobosit. Datorită acestui lucru, Destinul din oglindă este o prezență inedită în peisajul literar actual, ce nu poate trecut cu vederea”.

***

Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎Adrian Majuru - Lansare de carte - ”Destinul din oglindă”

Aman – pictorul. Repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman

Lansare de carte 

Greta Șuteu 

Grand Hotel Continental, București 

8 septembrie 2017

   Muzeul Municipiului București vă invită la evenimentul de lansare a volumului Aman – pictorul. Repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman, autor Greta Șuteu, invitat Prof. Dr. Adrian Silvan Ionescu, Director, Institutul de Istoria Artei G. Oprescu.

   Evenimentul are loc în ziua de vineri, 8 septembrie, ora 17:00, la Grand Hotel Continental.

   "Această lucrare se ocupă doar de pictorul Theodor Aman și doar de pictura aflată în Muzeul Theodor Aman, urmând ca în viitor să fie abordate și celelalte componente ale creației sale (grafica, sculptura, pictura murală, arta decorativă). Desigur, statutul de pictor este cel care-l identifică pe Aman în conștiința publică, dar casa lui, în care se află actualul muzeu, le dezvăluie vizitatorilor un om de cultură complex, cu o solidă educație, care se mișcă cu grație printre diversele arte, de la pictură la sculptură, de la muzică la poezie, înlănțuite sub protecția unei gândiri filosofice, care guvernează casa și existența artistului, construind un personaj surprinzător, , încă puțin familiar marelui public, dar cu siguranță printre cele mai fascinante personalități care au marcat a doua jumătate a secolului al XIX-lea".

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

***Muzeul Theodor Aman‎Lansare volum „Aman – pictorul. Repertoriul de pictură”

Ieri și azi în București

Lansare de carte

Cezar Petre Buiumaci

Grand Hotel Continental, București

9 februarie 2017

   Muzeul Municipiului București vă invită să participați la lansarea volumului Ieri și azi în București semnat de Cezar Petre Buiumaci, desfășurată la Grand Hotel Continental, Sala Nicolae Grigorescu în ziua de joi, 9 februarie 2017, ora 18:00.

   Vor prezenta volumul Augustin Ioan, Profesor universitar doctor arhitect, prorector studii doctorale la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti şi Adrian Crăciunescu, Lector universitar doctor arhitect la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti, Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului.

    Un oraş atestat în urmă cu doar cinci secole şi jumătate îşi rezervă dreptul de a se fi transformat de tot atâtea ori precum unul vechi de o mie ori două de ani. Bucureştii, mult mai vechi decât în scripte, este un oraş atât de dinamic încât nu se supune regulilor urbanistice nici până în ziua de astăzi. Se extinde teritorial cu toate restriştile puse şi impuse, iar demografic cunoaşte creşteri halucinante. Un oraş deschis care primeşte pe oricine doreşte îşi exprimă complexa diversitatea arhitecturală începând cu cea de-a două parte a secolului al XIX-lea. Istoria sa urbană este rescrisă atât de frecvent încât nu ştim cum arăta oraşul în urmă cu 3-4 veacuri.

    Volumul realizat după conceptul "atunci şi acum” face o trecere în revistă a celor mai importante transformări suferite de Bucureşti în secolul al XX-lea. Ieri şi azi în Bucureşti reaminteşte despre un oraş închipuit de Carol I, despre modificările intervenite în capitala României Mari în timpul lui Carol al II-lea şi prezintă aspecte ale intervenţiei puterii comuniste în aspectul urban. Dacă înfăţişarea Bucureştilor este marcată de prevederile Regulamentului Organic, arhitectura oraşului capătă valenţe occidentale după Unirea Principatelor Române. Sistematizările, bombardamentele şi cutremurele modifică semnificativ aspectul urban. În mai puţin de un secol apar şi dispar atât monumente de for public cât şi monumente de arhitectură.

     Prin metoda comparativă sunt prezentate o serie de obiective dispărute şi ce găsim astăzi în acelaşi loc. Devenind capitala Principatelor Unite, Bucureştii vor avea nevoie de clădirii care să adăpostească nou createle instituţii ale tânărului stat. Aspectul Bucureştilor se va schimba continuu ca urmare a deciziei politice sau a dezastrelor provocate de război sau cutremure. Avem pe de-o parte transformarea oraşului în vremea regilor Carol I şi Carol al II-lea, atunci când Bucureştii devin bijuteria Balcanilor, sunt ridicate clădiri după planurile unor mari arhitecţi occidentali, dar apare şi se dezvoltă stilul neoromânesc, iar pe de altă parte reconstruirea precedată de bombardamentele din cel de-al doilea Război Mondial şi urmărilor cutremurului din 4 martie 1977. Acesta din urmă îi va oferi lui Nicolae Ceauşescu pretextul de a demola trei cartiere pentru construirea noului centru civic al Capitalei.

    "Cu bucurie, pe alocuri, găsind imagini sau referinţe la locuri şi edificii despre care fie nu ştiam deloc, fie nu ştiam cum vor fi arătat. Mi se pare că strevăd în acest volum validitatea a cel puţin două proiecte viitoare: unul în care un acelaşi loc din Bucureşti, de preferinţă spaţiu public, să fie surprins în devenirea să măcar din vremea când există informaţii cartografice, desene sau fotografii. Un asemenea proiect eminent şi, aproape, exhaustiv, ne-a oferit profesorul Teofil Mihăilescu despre Braşov şi cred că unul despre Bucureşti este urgent necesar; al doilea ar fi un proiect al Bucureştilor care ar fi putut să fie şi nu a fost niciodată: real, imaginar, utopie sau neterminare – de la Sforzinda, crezută de Dana Harhoiu ca fiind baza de geometrie ideală pentru Bucureşti, în strania sa lucrare de doctorat Bucureşti între Orient şi Occident, până la concursurile din secolul al douăzecilea pentru Piaţa Palatului, pentru Piaţa Unirii, pentru Catedrala Patriarhală şi Piaţa Victoriei. Cred că acestea două sunt straturi care trebuie intercalate, pentru o înţelegere completă, a unui discurs istoric riguros şi faptic, edificat, precum cel evocat în paginile care urmează.” Augustin Ioan.

Ieri și azi în București, Editura Muzeului Municipiului București 2016, 

ISBN 978-606-8717-05-0

Autor: Cezar Petre Buiumaci

Traducere: Eliana Isabella Radu

Preț: 17 lei

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎Lansarea volumului „Ieri și azi în București”

Foto Cabinet

Muzeul Municipiului Bucuresti

Grand Hotel Continental, Bucuresti

februarie - aprilie 2016

    Muzeul Municipiului București și Grand Hotel Continental vă invită să descoperiți lumea Bucureștiului de la sfârșit de secol XIX văzută prin obiectivele lui Franz Duschek şi Franz Mandy, doi dintre primii fotografi ai orașului, în cadrul expoziției Foto Cabinet. Găzduită de către renumitul hotel, aceasta este o parte componentă a unui proiect mai amplu intitulat Avangarda fotografilor din București.

    Proiectul își propune valorificarea prin deschidere către public a bogatului patrimoniu de fotografie al Muzeului Municipiului București, referindu-se la viața și opera a 10 fotografi ce au activat pe scena Capitalei: Carol Popp de Szathmari, Ludwig Angerer, Moritz Benedict Baer, Franz Duschek, Andreas D. Reiser, Franz Mandy, Eduard Pesky, Spirescu, Franz Duschek-fiul, Gustav Waber. Volumul publicat de curând de către Editura Muzeului Municipiului Bucureşti, al cărei autor este Ana Iacob (muzeograf), reprezintă un amplu material de studiu ce deschide întrebări și provocări subtile pentru cercetări în domenii umaniste. O serie de personalități ilustre precum Ion C. Brătianu, regele Carol I sau regina Elisabeta, alături de o pleiadă de personaje devenite, prin trecerea timpului, anonime, se prezintă în fața cititorului, cu veșmintele și decorațiile lor, cu barbișoane și pălării, cu săbii, bastoane, cărți sau cești de porțelan, recompunând o frântură din viața timpului lor.

    Clădirea Grand Hotel Continental, ce găzduiește această expoziție, reprezintă unul dintre acele spatii în care, de-a lungul timpului, pulsează viața elitelor capitalei. Personalități precum George Enescu, Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu sau Constantin Tănase s-au numărat, pe rând, între obișnuiții locului. Inagurat în 1886 pe locul fostului Hotel Broft de la Podul Mogoșoaiei, hotel cu tradiție al capitalei, cu povești din vremea Războiului de Independență, Grand Hotel Continental ocupă în prezent numărul 56 pe Calea Victoriei. Deși avariat de cutremurul din 1940, de bombardamentul american din 1944, și reclamat la începutul epocii comuniste ca etalon al societății capitaliste, fiind închis și transformat pentru o perioadă în clădire de birouri, hotelul supraviețuiește vitregiilor secolului XX. Restaurantul este redeschis în 1954, iar hotelul în 1979.

Clădirea, renovată între anii 2005-2009, se află în prezent pe lista monumentelor istorice. Cele 53 de camere, recondiționate și decorate cu piese de mobilier atent selecționate de la diferite case de licitații europene, oferă experiența unică a unui colț de secol XIX, anunțată încă de la intrare, de holul iluminat cu candelabre.

      Proiectul Avangarda fotografilor din București reprezintă astfel o experiență vie și multidimensională, ce pune în valoare și readuce în prezent spiritul Bucureștiului secolului al XIX-lea, la care vă invităm să luați parte.

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

Moda în Ţara Românească...

Lansare de carte

Maria-Camelia Ene

Grand Hotel Continental, Bucuresti

25 februarie 2016

   Muzeul Municipiului Bucureşti are deosebita onoare de a vă invita să participaţi la lansarea volumului Moda în Ţara Românească, secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea. Veşminte şi accesorii de epocă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, autor Dr. Maria-Camelia Ene. Manifestarea va avea loc joi, 25 februarie, ora 17:00, la Grand Hotel Continental, sala Nicolae Tonitza.

    Evenimentul editorial îi va avea ca invitaţi pe Prof. Univ. Dr. Adina Nanu şi pe Prof. Univ. Dr. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei George Oprescu.

   Albumul este însoţit de studiul realizat de autoare asupra stării artelor decorative, în perioada cuprinsă între secolul XVIII şi prima jumătate a secolului XIX. Analiza se opreşte cu precădere asupra costumului şi accesoriilor vestimentare, asupra modei din perioada respectivă. Autoarea prezintă condiţiile politice şi sociale în perioada dinainte, dar şi din timpul regimului fanariot în Ţara Românească, urmărind în special felul în care se dezvoltă artele, dar şi producţia artistică din această perioadă.

    Făcând un studiu al imaginii broderiilor şi veşmintelor, autoarea prezintă influenţele stilistice, dar şi asimilările motivelor decorative de tip baroc turcesc, în producţia artistică autohtonă. Textul studiului şi fişele obiectelor sunt însoţite de imagini ale pieselor din colecţia Textile şi accesorii vestimentare a Muzeului Municipiului Bucureşti. Lucrarea se bucură de consultanţa ştiinţifică a distinsului profesor universitar, dr. Adrian – Silvan Ionescu.

    Acest album conţine imagini după gravuri ale epocii, fotografii şi portrete de domnitori din colecţiile Muzeului Municipiului Bucureşti, ale profesorului Adrian – Silvan Ionescu şi ale Bibliotecii Academiei Române.

 ***

Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎

Avangarda fotografilor din Bucureşti

Lansare de carte

Ana Iacob

Grand Hotel Continental, Bucuresti

11 februarie 2016

   Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită să participaţi la lansarea publicaţiei Avangarda fotografilor din Bucureşti. Repertoriul fotografiilor din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti - secolul XIX, autor Ana Iacob.

   Manifestarea va avea loc în ziua de joi, 11 februarie 2016, ora 17:00, la Grand Hotel Continental, sala Tonitza.

    Evenimentul editorial îl va avea drept invitat pe Prof. dr. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei George Oprescu.

   Repertoriul fotografiilor din patrimoniul Muzeului Municipiului București este dedicat cartografierii științifice a primilor fotografi, care au activat în capitala Valahiei, devenită mai târziu a României - Bucureşti. Volumul de față oferă cititorilor informații despre viața și opera a 10 fotografi a căror activitate se desfășoară în perioada anilor 1850-1919. Proiectul prezintă piese de patrimoniu aflate în colecția de fotografie a Muzeului Municipiului București. Această colecție cuprinde 63.500 de obiecte, respectiv: fotografii (aproximativ 46.500), cărţi poştale (aproximativ 6.000) şi clişee pe sticlă şi celuloid (aproximativ 11.000), fiind una din cele mai mari colecţii de fotografie.

    Repertorierea s-a efectuat prin gruparea imaginilor atribuite fotografilor într-o cronologie a desfăşurării activităţii lor în Bucureşti, după cum urmează: Carol Popp de Szathmari – 75 fotografii, Ludwig Angerer – 10 fotografii, Moritz Benedict Baer – 10 fotografii, Franz Duschek – 187 fotografii, Andreas D. Reiser – 12 fotografii, Franz Mandy – 191 fotografii, Eduard Pesky – 13 fotografii, Spirescu – 41 fotografii, Franz Duschek-fiul – 7 fotografii, Gustav Waber – 31 fotografii.

    Importanța realizării unui repertoriu dedicat celor mai vechi mărturii în domeniul fotografic este justificată de necesitatea cunoașterii, atât de către cei avizați, cât și de publicul larg, a creațiilor celor care au reprezentat avangarda fotografilor din București.

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎

Bucureşti: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversari

Grand Hotel Continental

Bucuresti

11 martie - 30 aprilie 2015

    Bucureşti: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversari este o expoziţie ce îşi propune să spună povestea Bucureştiului în secolul XX.

    Expoziția, deschisă între 11 martie si 30 aprilie la Grand Hotel Continental, invitati speciali sunt domnii Emanuel Badescu și Adrian Craciunescu.

   “Orașul trăiește prin mai multe suflete. Avem un oraș care se prezintă, un oraș cu mesaj, ale cărui detalii se modifică aproape cu fiecare generație. Orașul comunică prin glasul tuturor vârstelor, având astfel mai multe voci sincronizate cu atitudini, fapte, proiecții de viitor.

   Proiectul de față își propune să cartografieze geografiile umane ale secolului XX. Hărțile care se suprapun nu aparțin exclusiv trecutului ci mai ales unui prezent în desfășurare al cărui ultim cuvânt încearcă să definească o posibilă prognoză pentru un termen mediu.

   Dacă prima hartă ține de geografia simbolică a unui organism viu, de mesajele continuate și multiplicate prin reclame, fațade, spații publice de la străzi la grădini, hărțile ce vor urma sunt în continua mișcare deoarece sunt legate de umanitatea care a evoluat aici și le consumă preț de peste patru generații.

    Oamenii de pe stradă reprezintă un barometru de civilizație urbană prin ceea ce ei sunt ca atitudine, vestimentație, proiectii de viata și mai ales prin ceea ce ei consumă cu fiecare zi sau cu fiecare vârstă.

   Omul orașului are însă o viață de acasă foarte diferențiată de un calendar profesional și cultural, la rândul său mereu îmbogățit și diversificat prin acumulare și multiplicare. Povestea Lui și povestea Ei pe axa unui timp vertical, de la 1900 la anii 2000, de la străbunic și strănepot, nu are un precedent consistent în istoriografia românească. Istoria locuirii, spațiile casei, accesoriile zonelor casnice au povestea lor.

   Dar există și axa unui timp orizontal, aceea a vârstelor care se tot repetă cu fiecare generație: copilărie, adolescență, maturitate și bătrânețe. Cum arătau chipurile acestor vârste de la 1900 la anii 2000 reprezintă o provocare antropologică, iar Bucureștiul poate fi un interesant studiu de caz pentru istoria culturală a României.

   Această călătorie prin secolul XX nu-şi propune să detalieze evoluţia societății urbane, ci să arate, în linii generale, câteva modificări de comportament, mod de viață, preocupări, chiar tipul de locuire şi ambientare interioară.” (Dr. Adrian Majuru)

    Grand Hotel Continental este un hotel cochet, construit în secolul XIX, după modelul altor clădiri la modă din Paris. Povestea hotelului începe cu Grand Hotel Broft. Printre cei mai renumiți oaspeți ai săi au fost Prințul Napoleon și faimosul negustor francez Jobin.

   După înfrângerea armatei Otomane în 1877, Osman Pașa, conducătorul armatei, a fost deținut în camerele apartamentului 104 al hotelului înainte să fie deportat în Rusia. O veche poveste descrie cum Osman Pașa stătea la geamul apartamentului pentru a-l saluta pe tânărul victorios, în curând rege, Carol I, care mărșăluia alături de trupele sale pe strada din fața hotelului, un marș în urma căruia numele celui mai important bulevard al Bucureștiului a fost schimbat în Calea Victoriei.

   Hotel Broft a fost mai târziu închis, în 1885, redeschizandu-se după un an sub numele de Grand Hotel Continental, un hotel ce a supraviețuit până în zilele de azi. La începutul secolului XX, începe perioada de glorie a hotelului, găzduind oaspeți din aristocrația locală și străină, și devenind locul de întâlnire pentru intelectualii Bucureșteni. Scriitori renumiți, matematicieni, actori, și muzicieni își dădeau întâlnire la Restaurantul Continental, care în curând devine cel mai la modă restaurant din oraș.

   Trecând prin atâția ani de istorie, hotelul nostru nu a fost ocolit de diversele evenimente, precum cutremurul din 1940 în urma căruia clădirea a suferit pagube majore. Mai târziu, hotelul a fost închis în perioada de formare a regimului communist (1948-1974).

   Situația se îmbunătățește în 1979 când Grand Hotel Continental este redeschis ca și hotel, iar în 1989 clădirea este returnată fundației Menachem Elias.

   În 2005 hotelul a fost din nou închis pentru lucrări de renovare, și redeschis după 4 ani sub forma sa finală, fiind inclus în Patrimoniul Statului Român.

   Grand Hotel Continental nu reprezintă numai un loc de popas pentru călători, dar și o experiență extraordinară, o oglindă către trecut. Închideți-vă ochii, inspirați adânc, și aproape că puteți auzii caleștile trecând peste Podul Mogosoaiei, armata regelui Carol I mărșăluind pe lângă hotel, sau pașii lui Osman Pașa în apartamentul 104. Grand Hotel Continental este mai mult decât un hotel, este un loc înghețat în timp, unde poți trăi istoria.

Revista de Antropologie Urbana

Lansare de carte

Grand Hotel Continental, Bucuresti

10 martie 2015

 Revista de Antropologie Urbană a ajuns la numărul 4.

    “Apărută din nevoia unor sinteze asupra coordonatelor spaţiului urban românesc, dintr-o viziune nu doar descriptivă ci deopotrivă prescriptivă, în scopul evidenţierii paralelismelor culturale cu Europa, a rezervelor de dezvoltare urbană, a deficienţelor ce se cuvin cunoscute şi studiate în vederea depăşirii lor. Proiectul editorial îşi doreşte să ofere soluţii de regenerare economică şi socială (urbană), precum şi de remodelare morală (individuală şi colectivă)”

Adrian Majuru

Dosarul tematic al ultimului număr este compus din:

Editorial “Marginalizarea urbană” – Adrian Majuru

“Marginalul: un destin antropolgic urban” – Octavian Buda

“O privire antropolgica asupra bătrâneţii” – Ioan Oprescu

“Periferica: Marginalii la o antropogie a spaţiilor marginale” – Corina Popescu

“Costul ridicat al Segregării pentru România” – Viorel Mionel

“Prostituţia în Constanţa veche” – Constantin Cheramidoglu

“Prostituţia în Bucureştiul interbelic o problemă medicală şi socială” –

 Cristina Mărculeţ-Petrescu

“Bona: Un membru spectral al familiei. 

Profesionalizarea muncii domestic în spaţial urban” – Alexandra Neagu

“Societatea furnicilor versus societatea umană. 

Sisteme de dezvoltare a spaţiilor comunitare” – Carmen Angela Bărbat

“Mărturisiri despre relaţia medic-pacient:

 valori individuale şi valori sociale” – George Cristian Curcă

Lansarea numărului 4 al Revistei de Antropologie Urbană 

are loc marţi, 10 martie, ora 18:00,

 la Grand Hotel Continental, Sala Nicolae Tonitza, etaj 4.

Tata Moşu - o poveste interbelică în benzi desenate

Lansare de carte

Adrian Majuru, Mihai I. Grajdeanu

Grand Hotel Continental, Bucuresti

22 ianuarie 2015

Text: dr. Adrian Majuru

Bandă desenată: Mihai I. Grăjdeanu

Editura Muzeului Municipiului Bucuresti, 120 pagini

Tata Moșu - uimitoarea poveste a unui hoț de buzunare!

Lansarea romanului va avea loc joi, 22 ianuarie 2015, ora 19:00 la

Grand Hotel Continental, Bucureşti, în prezenţa autorilor.

Invitaţi: prof. univ. dr. Bogdan Lefter şi medicul Bogdan Stănescu.

https://www.youtube.com/watch?v=IP1Lif_IBp8&feature=youtu.be