miercuri, 21 martie 2018

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Sebastian Papaiani (1936 - 2016)




Foto: Libertatea





Cine-portret publicat în Magazin Cinematografic 1974. Decembrie 1973.








Consemnare publicată în Almanah Cinema 1981. Decembrie 1980.



Alături de Vasilica Tastaman în Păcală.


Alături de Draga Olteanu-Matei în Astă-seară dansăm în familie.


Alături de Ana Szeles în Balul de sîmbătă seară.



Articol publicat în Magazin estival Cinema. 1982.







Interviu publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul.
Decembrie 1984.

***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:


Unirea Basarabiei cu România: 100 de ani după




Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi 


București 


28 martie 2018





   În seara zilei de miercuri, 28 martie, ora 18:00, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită la un eveniment special, care marchează simbolic aniversarea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, în contextul mai amplu al sărbătoririi centenarului Marii Uniri: conferinșa Unirea Basarabiei cu România: 100 de ani după, susţinută de prof. dr. Sergiu Musteață.
    La 27 martie 1918 Sfatul Țării proclama la Chișinău unirea Basarabiei cu România.
În cadrul prelegerii, vor fi rememorate evenimentele care au condus la unire și felul în care contextul internațional, politicienii și interesele marilor puteri au modificat aceste evenimente.
De la căderea Uniunii Sovietice în 1991, la relațiile româno-moldoveno-ruse din anii ’90 și până la manifestările pro și anti-unioniste din 2018, aproape nici un aspect al evoluției teritoriului dintre Prut și Nistru nu a putut trece peste evenimentele din 1917-1918.
    Accesul la conferință se face pe bază de înscriere, completând formularul de pe site, la pagina dedicată acestui eveniment:
http://www.muzeulhartilor.ro/event-item/unirea-basarabiei-cu-romania-100-de-ani-dupa/)
   Prețul biletului la conferință este 8 lei biletul întreg, 4 lei biletul pentru pesionari, 2 lei biletul pentru elevi si studenti.

Între Golgota lui Hristos și Golgota neamului românesc




Muzeul Arta Lemnului 


Câmpulung Moldovenesc 


27 martie - 30 aprilie 2018





Actori activi ai Diplomației culturale




Interferențe culturale 


Leonida Moise 


Cercul Militar Național, București 


22 martie 2018





Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Mihai Dobre








Interviu publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul.
Decembrie 1984.

***Puteți afla și alte amănunte despre acest artist și de aici

Istoria idealului național Marea Reunire - România Mare




Colecții și Colecționari 


Constantin Pațilea, Viorel Nicolau 


Muzeul de Istorie și Arheologie, Piatra Neamț 


25 martie - 11 mai 2018





Anno-Timpuri




Arta plastică contemporană românească 


Măriuca Oteteleșanu 


Cercul Militar Național, București 


20 martie - 2 aprilie 2018




Vernisaj: 21 martie 2018, ora 17:30.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Ștefan Bănică (1933 - 1995)




Articol publicat în Almanah Flacăra '71. Decembrie 1970.







Articol publicat în Almanah Magazin estival al Revistei Cinema. 1982.







Interviu publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul.
Decembrie 1984.

***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Ștefan Bănică - Wikipedia





Oameni și destine




Expoziție foto-documentară 


Galeria Labirint, Iași 


24 martie - 20 aprilie 2018





    Casa de Cultură Mihai Ursachi a Municipiului Iași și Școala Populară de Arte Titel Popovici Iași organizează, în perioada 24 martie - 20 aprilie, în cadrul Galeriei Labirint, expoziția foto-documentară Oameni și destine.
    Expoziția reunește reunite imagini-document ce amintesc de evenimentele care au precedat Marea Unire din 1918.
Curator: Maria Bilașevschi și pictor Traian Mocanu

Exponatul lunii - Jurnal din timpul Marelui Război




Muzeul Național de Istorie a României 


București 


22 martie - 15 aprilie 2018




   Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) prezintă publicului, în cadrul seriei Exponatul lunii, jurnalul inedit al unui sublocotenent care a luat parte la Primul Război Mondial.
   Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc joi, 22 martie a.c., începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12.
   Eroul însemnărilor era originar din Copăcioasa, localitate aflată la 25 de km de Târgu Jiu, oraș în care a trăit și studiat. Înainte de înrolare era angajatul unei bănci din Craiova. Personajul nostru este înrolat ca sublocotenent și pleacă pe front la 11 octombrie 1916, purtându-ne, prin intermediul notelor din jurnal, prin Oltenia, Muntenia și Moldova. Viața de front îi oferă eroului nostru o serie de episoade tragice, legate de creșterea numărului îmbolnăvirilor de tifos exantematic și chinurile crunte prin care treceau bolnavii. Epidemia îi dobora atât pe militari, cât și pe civili, pe lângă mizerie și aglomerație, o altă cauză fiind legată de proasta alimentație, de lipsa lemnelor și de frig, numărul victimelor devenind din ce în ce mai mare.
   "Nici dangăt de clopot, nici clocot de lume, nu ești bocit de rude nu mai este nimenea, ci târâți câte 30-40 într-o groapă, asta ne e soarta”, scria, la 8 martie 1917, sublocotenentul nostru.
   Însemnările sale au două registre. Cel real – cruzimile și neajunsurile războiului ce devin viață cotidiană, chiar și în spatele frontului. Dar marile probleme cu care se confruntă sublocotenentul nostru sunt: masa zilnică, căutarea locuințelor, deparazitarea. Cel de-al doilea registru este cel al viselor. Aproape zilnic, sublocotenentul notează visele avute, vise populate cu membri ai familiei, iubitele sale precum și interpretarea acestor vise care prevestesc binele sau răul ce are să se întâmple.
    Poeziile sunt destul de numeroase, majoritatea de dragoste, unele ale unor clasici transcrise din memorie, altele scrise de către sublocotenent și dedicate celor două iubiri constante și vechi - Clemence și Paraschiva - sau pasiunilor mai noi întâlnite în timpul războiului.
   Pe lângă poezii, autorul pigmentează notele de front cu desene; acestea reprezintă în mare parte doamne și domnițe în varii ipostaze, mai mult sau mai puțin erotice, rod al imaginației sau al amintirilor sale. Câteva poezii de dragoste sunt însoțite de desene în care o jartieră, un picior sau un sân dezgolit stârnesc imaginația desenatorului și a posibilului privitor.
Valoarea poeziilor este pur documentară, dar cea a desenelor este una reală, surprinzând cu talent, oamenii pe care-i întâlnește, femeile din viața sa, caricaturizând, în același timp, personaje politice și istorice ale vremii.
   Savoarea însemnărilor sublocotenentului este dată de desene. În clipele critice de boală, supărare, dor de familie, dar și în cele de veselie, eroul nostru desenează, povestind gândurile și trăirile mai bine decât prin cuvinte.
   În notele scrise pentru sine, făra intenția de a le publica vreodată, autorul nu se autocenzurează, își declamă sentimentele pentru două domnișoare, narează viața pe front și încercările de a nu ajunge în prima linie, iar frământările personale legate de irosirea propriei vieți apar frecvent și, mai ales, în momentele de cumpănă.
   Micro-expoziţia va fi deschisă la MNIR în perioada 22 martie – 15 aprilie a.c., putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Alexandru Arșinel









Pe vremea cînd juca Revista cu paiațe.


Articol publicat în Vorba lui Tănase, Nr. 2.
Caiet-program, Teatrul Satiric-Muzical C. Tănase. 1984.





Interviu publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1984.


Idem, alături de Corina Chiriac și Stela Popescu,
coperta a III-a, aceeași publicație.






Pe scena Naționalului, în rolul lui Prisîpkin.





În familie.



Interviu publicat în Almanah estival Vacanța '87.


Alături de Stela Popescu.
Coperta a IV-a, Gong '88, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1987.



Consemnare publicată în Cărăbuș,
supliment al caietului program editat de Teatrul Satiric Muzical C. Tănase, 1988.






Articol publicat în Cărăbuș, 
supliment al caietului program editat de Teatrul satiric muzical C. Tănase, 1988.




Interviu publicat în Adevărul de Duminică, Nr. 4. 28 ianuarie 1990.

***Mai multe despre acest artist puteți afla de aici:

Alexandru Arșinel - Wikipedia