duminică, 14 octombrie 2018

Mai sunt neajunsuri, tovarăși!




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară




Jules Cazaban (Teribilov) în Baia de Vl. Maiakovski. Foto M. Forester.














Articol publicat în Revista Teatrul, nr. 9. Septembrie 1958.


Grația sufletului rus




Arta plastică contemporană 


Elena Borisova 


Centrul Rus de Știință și Cultură, București 


23 octombrie 2018





Drumul Sării – Drumul Ţării




Muzeul Județean Satu Mare 


16 octombrie 2018





    Pornind de la perspectiva nouă, aceea a istoriei de lungă durată, conceptualizată de Fernand Braudel, prezenta expoziție are ca scop reliefarea schimburilor economice într-un mediu cultural-istoric ce pare, la prima vedere, cu mult mai puțin favorabil decât acela magistral redat de marele istoric francez. Contextul schimburilor economice precapitaliste abordate de expoziția Drumul Sării – Drumul Țării este unul mai dificil decât acela prezent în Europa precapitalistă, dintr-o dublă prespectivă: include o perioadă mai veche, devenind astfel mai dificil de reconstituit, și, totodată, se referă la un spațiu mai opac din perspectiva naturii sărăcăcioase a surselor istorice.
    Situată într-o regiune a Europei Central-Orientale, problematica expoziției este asociată paradigmei ce o include într-un mediu mai puțin dinamic din perspectivă economică, mediu în care capitalismul nu a atins formele clasice din zona sa de origine, apusul continentului european. Descoperirile arheologice recente, etalate în cadrul expoziției, asociate informațiilor istorice reinterpretate vin să ateste o perspectivă mult mai complexă. În regiunea ce include nordul Transilvaniei și nord-estul Câmpiei Tisei (nord–estul Alföldului) exista un flux al schimburilor comerciale căruia noile descoperiri arheologice îi conferă o intensitate surprinzătoare și o durată impresionantă, de trei milenii. Dinamica acestui flux economic este atât de puternică încât componenta sa majoră, comerțul cu sare, a ajuns să ofere la granița de nord a Transilvaniei etimologia unor localități (Satu Mare, Zalnoc, Sălacea, Porți, Vama, Poarta Sălajului, Dersida/Derzs-hida etc.) și chiar a unor entități administrative (comitatele Solnocul de Mijloc și Sătmar). Situația nu este deloc întâmplătoare deoarece izvoarele medievale atestă cu claritate rolul major jucat de transportul și comerțul sării.
   Pe suprafața județului Satu Mare se evidențiază două zone de concentrări ale vechilor locuiri. Aceste concentrări ajung la o intensitate uimitoare, ce arareori poate fi întâlnită pe suprafața României. Sute de sate și cimitire îngrămădite unul în altul, tezaure ascunse sau monede pierdute, morminte princiare și fortifcații de pămînt se înșiruie pe culoarul sătmărean al Someșului, respectiv pe un alt culoar din zona de sud a județului, ce merge de la Supur la Tășnad, ca apoi să străbată Valea Ierului și să tingă frontiera de stat între Domănești și Pișcolt.      Expoziția Drumul Sării - Drumul Țării, vernisată pe 16 octombrie, ora 13:00, (Muzeul Judeţean Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr 21), vine să dezlege această enigmă istorică și să ofere ambianța matricei istorice în care au luat naștere un mare număr din așezările sătmărene de azi.

Cioara vopsită




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Satiric - Muzical Constantin Tănase




Luigi Ionescu. Foto: Click



Monografia: Teatrul de Revistă Constantin Tănase 1919-2000
de Aurel Storin.




Din rubrica Tribuna cititorului publicată în Revista Teatrul, nr. 3.
August 1956.


Expoziție de grup la Galeriile Municipiului București




Arta plastică contemporană românească 


Doru Rotaru, Albin Stănescu, Ion Țarălungă 


1983




Albin Stănescu.




Doru Rotaru.




Ion Țarălungă.


Articol, semnat Magda Cârneci, publicat în Revista Arta, nr. 12.
Decembrie 1983.

Tipografi bucureșteni din veacul al XVIII-lea




Patrimoniu tipărit 2.0 


Daniela Lupu 


Biblioteca Muzeului Municipiului București


16 octombrie 2018





   Continuăm seria evenimentelor din cadrul proiectului Patrimoniu tipărit 2.0 cu un portret de tipograf: preotul Stoica Iacovici.
   Răsfoind cărțile bisericești imprimate la București în prima jumătate a secolului al XVIII-lea un nume apare frecvent: "prea cucernicul între preoți, popa Stoica Iacovici tipograful”. Majoritatea cărților publicate în oraș în această vreme, în limba română sau greacă, sunt tipărite de popa Stoica Iacovici (1715-1749). Apoi mai întâlnim un alt Iacovici tipograf – Radu (1731-1743) şi, mai târziu, un Stoicovici – Iordache (1760-1767).
    Alţi doi tipografi Stoicovici apar în această vreme şi la Episcopia Buzăului - Ioan (1743) şi Ghinea (1767-1768). Cine au fost toți aceștia, care sunt relațiile de rudenie între ei, ce cărți au tipărit şi la ce tipografii au fost angajați? Sunt întrebări la care se vor oferi răspunsuri pe baza surselor documentare cercetate, în care un loc important îl ocupă cărțile imprimate de acești tipografi. După îndelungate peregrinări, unele dintre acestea au ajuns în fondul de carte veche al Bibliotecii Muzeului Municipiului București.
Invitat:
Dr. Daniela Lupu, Șef serviciu Documentare, Bibliotecă, Arhivă în cadrul Muzeului Municipiului București
    Participarea este liberă, pe bază de înscriere. Vă rugăm să trimiteți un scurt e-mail la adresa: contact@m3culture.ro.

Dintre bijutierii de-odinioară




Prezențe românești peste hotare 


Concursul Internațional de Bijuterie 


Jablonec, Cehoslovacia 


ediția a VII-a, 1983










Articol, semnat Magda Cârneci, publicat ]n Revista Arta, nr. 12.
Decembrie 1983.


Șapte Octombrie




Miercurile din Cotroceni 


Vlad Zografi 


La pisicul ghiftuit, București 


17 octombrie 2018





    Mirela Nagâț discută, în avanpremieră, cu Vlad Zografi, despre noul său roman, Șapte Octombrie, aflat în pregătire la Editura Humanitas.
Înscrierile la eveniment se fac la adresa de email info@lapetitebouffe.ro
    Interviurile Mirelei Nagâț sunt în primul rând conversații plăcute. Te trezești, în același timp, știind că în spatele lor se adună și se topesc ore și zile de documentare și toată concentrarea unui cititor atent și a unui privitor priceput. Iar efectul este întotdeauna o curiozitate care se transmite.
    În întâlnirile bilunare din sufrageria noastră culturală se dezvăluie, uneori, noutăți absolute. Alteori vor fi întoarceri asupra unor subiecte importante din lumea culturală. Mirela Nagâț și invitații ei vă poftesc să vă petreceți, de două ori pe lună, o miercuri în Cotroceni.

Mitică Popescu



De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Trupa Casei de Cultură a Studenților Grigore Preoteasa




Ilustrată din colecția personală.





Articol (Instantaneu marin) publicat în Revista Teatrul, nr. 9. 
Septembrie 1958.


ARTIS - Salonul Artiștilor Plastici din România Filiala Iași




Arta plastică contemporană românească 


Iași 


10 - 30 octombrie 2018





Din Țara Lalelelor- "o pictoriță de coloratură expresionistă"




Lumea și noi 


Margaretha van Boetzelar 


Sala Arghezi, București 


1983







Articol, semnat Olga Bușneag, publicat în Revista Arta, nr. 12. 
Decembrie 1983.