luni, 11 august 2014

Catanie, catanie...




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile




Adeverinta emisa de 
Cercul de recrutare Legatiunea Romana de la Paris
pe anul 1935
pentru "tanarul" Mioc Mircia (de fapt Miocu Mircea), student la Drept.
Nascut pe 13 septembrie 1913, la Petrosani, judetul Hunedoara.
Parinti:
Romulus si Alexandrina Mioc.
Data emiterii: 10 februarie 1934.


Mentiunile de pe spatele adeverintei.


Document din care aflam si cum arata Mircea Miocu:
parul: castaniu, ochii: caprui, nasul, gura si fruntea: potrivite,
sprancenele: castanii.
Certificatul atesta amanarea serviciului militar pe perioada
1 noiembrie 1937 - 1 noiembrie 1938.
Si tot pentru ca urma cursurile Facultatii de Drept de la Paris.


Ce mai stiu: ca avea, probabil, si o sora: Lya...


si ca facea parte dintr-o "familie buna", tatal lui fiind
Prefectul judetului Hunedoara....
Despre care puteti citi un articol, extrem de interesant, aici:
http://www.zvj.ro
(Pravalia cu istorii - 23 05 2014).

Documente frumoase prezentate datorita generozitatii 
Dlui Corneliu Ionescu caruia, pe drept, i se cuvin multumirile mele.

Școala Ardeleană




Prezențe românești peste hotare


Institutul Cultural Român Mihai Eminescu


Galeria La RonD, Chișinău, Republica Moldova


12 august 2014




    Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, în colaborare cu Primăria Municipiului Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Biblioteca Națională a Republici Moldova, organizează marți, 12 august 2014, la ora 11.00, vernisarea expoziției Școala Ardeleană la rondul din preajma statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. 
    Expoziția Școala Ardeleană e prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la adoptarea în 1989 a statutului limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, revenirea la alfabetul latin și se înscrie în suita de manifestări organizate de ICR Chișinău și dedicate Zilei Naționale a Limbii Române, care va fi sărbătorită pe 31 august a.c.
    Alcătuită din 18 bannere de 0,92 x 2,10 m, expoziția conţine imagini, fotografii și documente de epocă, opinii ale istoricilor și oamenilor de cultură cu privire rolul jucat de reprezentanții Școlii Ardelene, care au a servit cauzei idealului naţional, la a cărui fundamentare au contribuit hotărâtor, prin recursul la istorie, la evoluția limbii române și la originile nobile ale poporului român.
    Școala Ardeleană este unul dintre cele mai importante fenomene în istoria culturii și spiritualității românilor, care a marcat profund procesul de modernizare a societății românești, stimulând gândirea istorică și lingvistică, și contribuind la formarea conștiinței de unitate națională a românilor. Începută ca o mişcare a intelectualităţii din Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, Școala Ardeleană a fost primul nucleu iluminist din cultura română. Programul Şcolii Ardelene, expus în cele două memorandumuri, Supplex libellus valachorum Transilvaniae (din latină, însemnând Petiția Valahilor din Transilvania) a fost întocmit de cei mai însemnați reprezentanți ai națiunii române din Transilvania: Samuil Micu Klein, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Budai-Deleanu, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Mehesi, Ioan Para etc. Petițiile au fost semnate, în numele națiunii române, de categoriile sale libere - Clerus, Nobilitas, Civicusque Status Universae Nationis in Transilvania Valachicae. Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcopul greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena la 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei. Memoriul Supplex libellus valachorum Transilvaniae, redactat de Iosif Mehesi, luptător pentru emenciparea românilor din Transilvania, funcționar la Cancelaria aulică de la Viena, reprezintă primul document istoric prin care se cere recunoaşterea românilor din Transilvania ca națiune egală în drepturi cu celelalte națiuni ale Sfântului Imperiu Roman. Preluând din patrimoniul de gândire al Iluminismului european principii, argumente și idei, Școala Ardeleană s-a pus în slujba mișcării naționale și sociale pentru emanciparea și realizarea năzuințelor de unitate și libertate ale poporului român. Din punct de vedere cultural, Şcoala Ardeleană a avut un rol important în stimularea studiului istoriei şi limbii române, a dezvoltării științelor naturii şi învățământului. În spiritul curentului iluminist european, reprezentanții Scolii Ardelene au scris cărţi de istorie, literatură, gramatică, au întocmit dicţionare, au înfiinţat şcoli şi biserici. Cele mai importante lucrări publicate de reprezentanții Școlii Ardelene sunt: Istoria şi întâmplările românilor de Samuil Micu Klein, Hronica românilor şi a mai multor neamuri de Gheorghe Şincai, Istoria pentru începutul românilor în Dachia de Petru Maior, De originibus populorum Transylvaniae de Ion Budai-Deleanu, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae de Samuil Micu Klein (în colaborare cu Gheorghe Șincai, Samuil Micu Klein a elaborat prima gramatică românească tipărită și prima editată cu caractere latine). 
    Istoricii Şcolii Ardelene au jucat un rol important în acumularea dovezilor pentru susţinerea egalităţii în drepturi a românilor din Transilvania cu celelalte naţiuni ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. Studiile lor au urmărit să dovedească latinitatea limbii române, și originea nobilă a poporului român. Membrii Școlii Ardelene au pus problema adoptării alfabetului latin în locul celui chirilic, în ciuda unor idei exagerate (se propunea o ortografie etimologică şi se cerea eliminarea elementelor nelatine din limbă). Trăsătura fundamentală a Iluminismului Şcolii Ardelene constă în solida argumentaţie istorică, filologică şi demografică a latinității românilor care erau demni de drepturile spirituale, politice şi sociale ale "naţiunilor" transilvănene. Toate aceste revendicări erau, aşadar, înscrise în cele două petiții adresate împăratului Leopold al II-lea, Supplex Libellus Valachorum (1791 şi 1792). 
   Şcoala Ardeleană are meritul de a fi pus bazele cercetării științifice, a etnogenezei și a istoriei românilor și a limbii române, creând un climat favorabil dezvoltării literaturii şi a artelor.
   Influența Școlii Ardelene a fost resimțită de cercurile culturale din Moldova și Muntenia pe întreaga durată a veacului al XIX – lea, stimulând cercetarea istoriei și promovarea limbii române și contribuind la consolidarea conștiinței unității naționale.
    Ioan Budai-Deleanu, unul dintre corifeii Școlii Ardelene, e și cel dintâi mare poet român de talie europeană, a cărui epopee, Țiganiada, publicată și receptată cu întârziere, cunoaște un adevărat reviriment în epoca modernității și postmodernității, devenind un model pentru mulți din poeții optzeciști, începând cu Petru Romoșan (cel din Comedia literaturii), Florin Iaru, Mihail Gălățanu, Cristian Popescu și, bineînțeles, Mircea Cărtărescu, care-i aduce un adevărat elogiu în Levant-ul său..

Mica si mare publicitate - din ziare si reviste adunate (10)




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile - Reclame







Din care aflam, de pilda, cate cinematografe, cum se numeau si ce 
se prezenta publicului cinefil...


Si mai aflam si ce se asculta; la aparate sau difuzoare...


 







Inainte.
Organ al Comitetului Regional Oltenia al P.M.R. 
si al Sfatului Popular Regional.
Anul XIX. Nr. 5538. Joi, 13 decembrie 1962.
Redactia si administratia: Craiova, Calea Lenin nr. 24.
Tiparit la Intreprinderea Poligrafica Oltenia.

Thassos 3




Arta plastică contemporană românească


Muzeul de Artă Arad


12 - 30 august 2014




   Editia a III-a a Simpozionului de arta din Thassos, organizat de Calpe Gallery, cu sprijinul Agentiei de turism Ultramarin, isi prezinta lucrarile in premiera la Muzeul de Arta din Arad!

De Ziua Marinei Romane




Lansare de carte


Muzeul Militar National Regele Ferdinand I, Constanta


Carmen Zamfirescu


12 august 2014





    Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I - Filialal Constanța, situate în Km 4-5 din Constanța, cu ocazia acțiunilor dedicate Zilei Marinei Române la lansarea cărților: ROLUL REGILOR ROMÂNIEI ÎN DEZVOLTAREA MARINEI MILITARE ROMÂNE; SOȚIA COMANDORULUI ȘI TAINA RUBINELOR, semnate de către Carmen Zamfirescu.
   Evenimentul va avea loc în data de 12 august 2014, începând cu ora 10.30. Prezintă lect. univ. dr. Florian Olteanu.
  Pentru cei interesati, vă informăm că transportul către muzeul militar se poate face cu autobuzele 101 C și 101 M, preecum și cu microbuzele 303 și 305.

Vă așteptăm!

***Costin Scurtu

Revolutia Romana




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile



Noul subiect "dezbatut" incepand cu imaginile de mai jos a avut loc
in urma cu aproape un sfert de veac.
Fiecare dintre noi are o experienta si o viziune proprie asupra 
celor petrecute incepand cu 16 decembrie 1989.
A trecut suficient timp ca sa ne putem face o parere despe adevarul acelor zile; 
si-acelui timp. 
Ma voi rezuma numai a prezenta, imagini si documente.
Rememorari, opinii pro sau contra, nu voi gazdui. 
Istoria se scrie de catre "invingatori".
"Invingatori" sau "Invinsi" au loc deopotriva aici...


Album (tip armonica) de marimea unei carti postale.
Bucuresti. Oras martir - oras erou.
Calitatea albumului (a imaginilor mai bine zis) nu este grozava
dar se constituie, si el, intr-un document.














Imagini din revistele...


Paris - Match,



Le Point,


Obsevateur.





































Coperta IV. Editura Meridiane. Bucuresti. 1990.