vineri, 29 mai 2020

Amicul Copiilor




Muzeul Brăilei Carol I, 


25 mai 2020




    Expoziţia poartă numele primei reviste pentru copii din România, Amicul Copiilor, care a apărut între anii 1891-1895, la Stabilimentul grafic (Editura) Socec din Bucureşti, sub preşedinţia scriitorului Bogdan Petriceicu-Hasdeu.
    Este expusă o valoroasă colecţie de cărţi, reviste pentru copii şi jucării − colecţia ing. Cristian Dumitru şi Mihail Dumitru (Asociaţia Muzeul Jucăriilor din Bucureşti).
    Afişul evenimentului este realizat de artistul Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) (Bucureşti).

De pe simezele de-altădată




Arta plastică contemporană românească



Nicolae Grigorescu.


Articol publicat în Ziarul Adeverul de marți, 5 ianuarie 1926.




Din Adeverul de-nceput de an (1926)




România de-altădată 


Colecții și Colecționari 


Înscrisuri de toate felurile - Reclame













Culese din Ziarul Adeverul de marți, 5 ianuarie 1926.


În grădina Maicii Domnului




Expoziție de fotografie 


Valentina Cosmescu, Liviu Chirica, Ozolin Dușa 


Complexul Muzeal Național Moldova, Iași 


1 - 30 iunie 2020





Centenarul Tratatului de la Trianon - 4 iunie 1920




Muzeul Județean Ștefan cel Mare 


Vaslui 


iunie 2020




    Muzeul Județean Ștefan cel Mare Vaslui și Consiliul Județean Vaslui vă invită joi, 4 iunie 2020, ora 11:00, să vizionați on-line - pe pagina de Facebook a muzeului vasluian - Conferința științifică cu tema Centenarul Tratatului de la Trianon - 4 iunie 1920.

Prezintă:

    Prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, Institutul de Istorie A. D. Xenopol Iași – Conferința de Pace de la Paris - Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920)
Conf. univ. dr. Adrian Vițalaru, Universitatea Al. Ioan Cuza Iași – Diplomația românească și Tratatul de la Trianon

Organizatori:

    Prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Județean Ștefan cel Mare Vaslui
    Dr. Laurențiu Chiriac, muzeograf la Muzeul Județean Ștefan cel Mare Vaslui
Dr. Mihai Șelaru, muzeograf  la Muzeul Județean Ștefan cel Mare Vaslui

Rarități din flora României




Muzeul Brăilei Carol I


Parcul Monument, Brăila


mai - iulie 2020





Exponatul lunii




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria


iunie 2020




   Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită marți, 2 iunie a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii Iunie.
   Pentru perioada 1 – 30 iunie 2020, Muzeul Județean Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul arheologic al instituției noastre, colecția artă. Este vorba de Tăblița-altar.
    Tăblița-altar a fost descoperită în anul 2019 în urma cercetărilor arheologice din situl de la Alexandria, punctul V.V. 07 – „Limonagiul“, jud. Teleorman, sit aflat pe terasa înaltă, estică a râului Vedea, în zona din aval a vechiului baraj de pe râu, la aproximativ 590 m sud-est de DN 6 (Alexandria - București).
    În urma cercetării au fost identificate fragmente ceramice atribuite multor epoci: eneolitic (Gumelnița timpurie - 4500-4300 î. Hr.), prima epocă a fierului și epoca medievală. Între acestea s-a aflat și tăblița-altar.
Tăblița are următoarele dimensiuni: L=15,1 cm, l=9,3 cm, gr=1,3-2,4 cm. Este lucrată din lut, ars reducător, compact, având în compoziție o cantitate redusă de nisip fin. Exteriorul este acoperit cu un strat subțire de lut (1mm), bine netezit și lustruit pe alocuri. Culoarea predominantă este maroniu-gălbuie, existând și zone mai închise la culoare datorită unei arderi secundare. Are o formă dreptunghiulară, baza fiind mai lată și aplatizată decât partea superioară, laturile mici ușor convexe iar partea superioară vălurită.
    Decorul este prezent pe toate fețele plăcuței cu excepția bazei. Cu ajutorul unor linii incizate, pe cele două fețe, sunt trasate benzi verticale (în centrul) și oblice (spre laterale). Interiorul acestora sunt hașurate cu ajutorul altor incizii scurte dispuse oblic, la distanțe diferite. Pe una dintre fețe, în partea superioară, în centru, se găsește un decor diferit, ce constă din niște figuri aproximativ triunghiulare concentrice, asemănătoare motivelor ce se găsesc la gâtul unor statuete antropomorfe.
Tăblițele - altar, numite uneori și tăblițe de cult sau pur și simplu tăblițe ceramice, nu constituie piese extrem de numeroase în așezările culturii Gumelnița-Karanovo VI. Pe teritoriul României s-a mai descoperit un exemplar în tell-ul de la Pietrele, jud. Giurgiu. Ele sunt mai numeroase la sud de Dunăre, fiind întâlnite în siturile de la Ruse, Ovcharovo, Kodjadermen, Sultan tell sau Drama Merdjumekia.
    Tăblițelor de lut le-au fost atribuite mai multe interpretări. Numite de unii tăblițe-altar, s-a considerat că sunt modelele stilizate a unor case sau doar a unor frontoane de locuințe. Ele mai pot fi siluete feminine simplificate ce au brațele ridicate, posibil într-o poziție de orantă și care sunt împodobite la gât cu mai multe șiruri de podoabe. Exemplarul de la Alexandria s-ar încadra în această grupă. Spirala, meandrul sau cercul ar reprezenta concepte referitoare la cosmologia popoarelor preistorice, la ciclurile din natură sau agricultură. Liniile verticale ar fi imaginea ploii.
Cercetătorii nu greșesc când le atribuie un rol în cadrul diverselor ritualuri din eneolitic.