sâmbătă, 9 iulie 2016

Colocviile de Traduceri Literare 22




Biblioteca Metropolitana Bucuresti


14 iulie 2016





    Chiar bătută nemilos de vipia verii, Filiala Bucureşti – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România vă invită la Biblioteca Metropolitană Bucureşti, str. Tache Ionescu nr. 4, în răcoarea de seară a Grădinii de citit joi, 14 iulie, ora 19:00, la Colocviile de Traduceri Literare 22 unde se va citi poezie românească şi de peste hotare, atât în original cât şi în traducere.
    "blând biciuieşte boarea poezia până la frumuseţe", astfel să curgă poezia. De la Galaţi, Marilena Apostu, aducând farmecul Dunării cu ea, vine şi cu propriile poezii şi o poezie a regretatei poete Constanţa Buzea. Rodian Drăgoi va recita grav din versurile sale dar ne va interpreta şi o poezie a lui Ioanid Romanescu, un poet care nu mai este printre noi. De pe malurile Dunării gălăţene soseşte şi Florina Zaharia cu versurile Euei dar şi însoţită de cele ale poetului Cristian Popescu care a trecut în lumea celor drepţi. Felix Lupu ne va picta în cuvinte poeme dar o va aduce în mijlocul nostru şi pe Madi, pe Mariana Marin care ne-a părăsit acum 13 ani. Emilia Zăinel ne va interpreta energic-pozitiv poezia ei dar şi pe cea a lui Geo Bogza care, odinioară, a desenat calea Oltului spre Dunăre. Tânărul gringo Radu Niţescu vine cu poezii dar îl invită între noi şi pe Mircea Ivănescu. Cu toată vipia, căldura, zăpuşeala, fierbinţeala, cuptorul lunii iulie, Peter Sragher aduce cu el versurile sale dar vine însoţit de doi poeţi care nu mai sunt: dj-ul înfocat întru cuvinte, Traian T. Coşovei şi maestrul penelului şi verbului, Petru Aruştei.
    Un medalion de poezie cu ocazia a 400 de ani de la moartea a doi titani: Cervantes şi Shakespeare, recitaţi în original şi în traducerile lui Sorin Mărculescu, respectiv George Volceanov.
Se anunţă şi François Villon de Ziua Franţei din vremuri când nu era Ziua Franţei.
    Moderat moderator – Peter Sragher – Preşedintele Filialei Bucureşti – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România.

Romania in presa internationala de-altadata




Lumea si noi


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile



Am intrat astazi in posesia catorva numere din revista franceza L'Illustration.
Din a doua parte a anului 1937.
Infrigurat, doar ma stiti, am cautat prezentele romanesti in paginile publicatiei.
Efortul mi-a fost rasplatit gasind doua astfel de marturii:


Sarbatoarea Frantei (14 iulie).
Tribuna oficiala in timpul defilarii trupelor pe Champs-Elysees.
De la stanga la dreapta, in primul rand:
M. Jeanneney, presedintele Senatului, Regele Romaniei Carol al II-lea,
M. Albert Lebrun, presedintele Republicii, S. M. Sidi Mohammed, 
sultanul Marocului si M. Edouard Herriot, presedintele Camerei Deputatilor.


Nr. 4925, Anul 95, 24 iulie 1937.


Pergola pavilionului Romaniei.
Arhitect: Marco Duiliu. Colaboratori francezi: arhitectii E. si P. Bertrand, Letelie.
Fotografie publicata in cadrul articolului intitulat: Gradini si Fantani.
Semnatar: Ernest Ganay.

Iata si textul (original) referitor la prezenta noastra:


***
Observatie importanta, spun eu:
Fotografia de mai sus este prima care ilustreaza articolul pomenit.
In culori si cea mai mare (cat o pagina)!


Numar special (14 august) dedicat Expozitiei de la Paris
(Expozitia Internationala dedicata Artei si Tehnicii in Viata Moderna)
Perioada desfasurarii: 25 mai - 25 noiembrie 1937. 

Iata si cateva informatii suplimentare:

    Comisarul general al României pentru această Expoziţie a fost Dimitrie Gusti. Pavilionul naţional al României a fost opera arhitectului Duiliu Marcu, arhitect apropiat Regelui Carol II.     Construit în stil sobru, din marmură de Ruschiţa, Pavilionul prezenta o faţadă cu arcade, iar intrarea principală era străjuită de un arc înalt de 22 m. Frescele din interior, ca şi decoraţia, reproduceau în diferite variante istoria naţională. În gradină se găseau câteva basoreliefuri evocând începuturile şi originea poporului român. În încăperile Pavilionului erau expuse personaje ale basmelor romaneşti precum şi o serie de fotografii ale bisericilor din lemn din Maramureş. În holul de onoare a fost amplasată statuia în mărime naturală a Regelui Carol II.     Subsolul a fost conceput ca un adevărat muzeu al vânătorii şi turismului. La parter a fost instalată secţiunea economică iar etajul al treilea a fost rezervat galeriei de artă.
    "Popor aflat la răscruce de drumuri, Românii au totuşi o civilizaţie proprie cu profunde rădăcini într-o naţiune de ţărani şi o strălucitoare efervescenţă citadină. Rezultat al timpului şi cercetărilor neobosite, multiplele forme ale acestei civilizaţii, creatoare de noi valori, vor decora Pavilionul nostru cu infinita lor varietate. Toate realizările practice, derivate din bogăţiile noastre se vor însoţi cu operele de artă, colective sau individuale şi cu manifestarea unei energii mereu tinere şi reînnoite. Astfel, Pavilionul nostru va da, sper, o imagine fidelă a aportului specific românesc la opera creatoare a umanităţii.” [1]
    [1] Dimitrie Gusti, Comisarul general al Pavilionului României, Discurs la inaugurarea pavilionului

Istoricul participării României la expoziţii mondiale în perioada 1



The Alvin Ailey City Center Dance Theater




Lumea si noi


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile






Caiet-program al unui adevarat eveniment cultural 
din vara anului 1974.
Din continut, rezulta ca au fost doua spectacole.
Desfasurate, probabil, la Sala Palatului din Capitala.
Pe 1 si 3 iulie.


Alvin Ailey.
















Coperta a IV-a.