joi, 14 ianuarie 2021
Pe simezele Capitalei - Despre Metal
Arta plastică contemporană românească
Galeria Orizont, București
11 ianuarie - 8 februarie 20121
Istorie îndelungată și-o marcă de prestigiu
Din istoria industriei românești
Combinatul de Piele și Încălțăminte Clujana
Cluj-Napoca (8)
Încălțămintea produsă de Fabrica Ianoș Herbak și-a cîștigat și peste
hotare un binemeritat renume. Volum: Orașe și priveliști - Cluj. 1961.
Uzinele de pielarie și încălțăminte. Volum: Cluj - Mic indreptar turistic. 1963.
Combinatul de piele și încălțăminte Clujeana, exemplu grăitor pentru felul cum
s-a dezvoltat și extins în zilele noastre un obiectiv industrial cu tradiție la Cluj.
Album: 1850 - Clujul istorico-artistic. 1974.
Interior de la Uzinele de pielărie și încălțăminte.
Volum: Cluj - Mic îndreptar turistic. 1963.
O secție a fabricii de pielărie și încălțaminte Clujana.
Album: Regiunea Cluj. 1965.
Personajul din prim plan este același ca în imaginea precedentă.
Aspect din secția confecții încălțăminte pentru femei a întreprinderii Clujana - Cluj.
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 5. 30 ianuarie 1965.
Sala de sport a Uzinelor de pielărie și încălțaminte.
Cluj - Mic îndreptar turistic. 1963.
Sala de sport a Uzinelor de pielărie și încălțaminte.
Cluj - Mic îndreptar turistic. 1963.
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 3. 13 ianuarie 1968.
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 34. 30 august 1975.
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 38. 27 septembrie 1975.
Zilele Culturii Naționale
Muzeul Național al Literaturii Române
București
15 - 31 ianuarie 2021
Aflați programul evenimentelor de-aici:
Tovarăși, sunt probleme cu prezența scenică...
România de-altădată (?!)
Cristian Popescu. Foto: CineMagia.
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 35. 6 septembrie 1975.
De la turbine...tot la imobiliare...
Din istoria industriei românești
Întreprinderea de Mașini Grele
București (67)
Ce înseamnă calificare înaltă? Răspunsul e destul de lung.
Pentru astfel de produse trebuie să ai neapărat înaltă calificare.
Foto: Vasile Moldovan.
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 35. 6 septembrie 1975.
Întreprinderea de mașini grele. Volum: Ferestrele patriei. 1983.
Întreprinderea de mașini grele - În imagine: fabrica de turboagregate,
unde se realizează turbine electrice de la 330 MW pînă la 700 MW.
Volum: București. 1983.
Exerciții de semnături ale lui Mihai Eminescu
Muzeul Mihai Eminescu
Iași
15 - 31 ianuarie 2021
Obiectul lunii ianuarie la Muzeul Național al Literaturii
Române Iași este o filă-manuscris cu exerciții de semnături ale lui Mihai
Eminescu, din perioada în care acesta a ocupat funcția de director al Bibliotecii
Centrale din Iași (1874-1875).
Eminescologii au remarcat că între opera eminesciană edită
și cea manuscrisă există o diferență: cea trecută în cărți dă seama de gândirea
desăvârșită a poetului, în timp ce pagina scrisă de mână păstrează imperfecțiunile
laboratorului. În manuscrise, Eminescu e laborios, scrie, revine, taie
fragmente, le rescrie. Model este poemul Luceafărul, la care meditează și
lucrează vreo zece ani, până la publicare.
Prin formația riguroasă germană (în primul rând filosofică),
poetul este un perfecționist. Astfel se explică și jocul caligrafic al
semnăturilor pe care le alege pentru manuscrisele sale, dar și exercițiile pe
care le face pe fila-manuscris desemnată obiectul lunii ianuarie. De remarcat
este "calofilia” exersată. Curba grafică a literelor, formele în care își scrie
numele, acceptând să înceapă cu "M” (uneori în scriere slavonă), alteori fără
el, preferând doar "Eminescu”, sau E, sau jucând acest binom: ME.
Semnăturile lui Eminescu sunt o formă de legitimare. Au
devenit element grafic de copertă (chiar înlocuind cunoscutele portrete
fotografice), de ilustrație de carte ori document, o identificare așadar a
celui care, semnându-și numele, avea să-l accepte, după ce Iosif Vulcan i l-a
schimbat din Mihail Eminovici (nume slav) în Mihai Eminescu (nume românesc), la
debut, în 1866.
Muzeograf Liviu Apetroaie
Fila-manuscris poate fi admirată la Muzeul Mihai Eminescu Iași,
în perioada 15 - 31 ianuarie 2021,
de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00.
Pe simezele orădene - În virtutea realității digitale
Arta plastică contemporană românească
Galeriile de Artă Reperaj, Oradea
16 ianuarie - 12 februarie 2021
Expun artistii;
Daniel Alexandru, Kallo Angela, Baraka Artist, Vioara Bara, Anna Diana Brosch,
Alexandra Brezeanu, Adelina-Laura Bulibaşa, Loredana Butuza, Dafina Busu,
Alice Butuşină, Ştefan Mihai Bădulescu, Andrei Budescu, Silviu Ciora, Cristina Costolaș,
Nicola Corina, Dates Câmpeanu , Diana Bohnstedt Gavrilaș, Erszebet Dobos, Daniel Dăian,
Havadi-Nagy Istvan-David, Diana Drăgan-Chirilă, Găină Dorel, Gaby Bila-Gunter,
Attila Gombos, Tudor Frâncu, Florina Silvia Iepure, Somogyi Robert-Geo-Hum,
Remus Ilisie, Amanda Maier, Irina Dora Dumitraşcu-Măgurean, Mira Mărincaș,
Andreea Anamaria Meza, Alice Mondoaca, Dan Mircea, Mihaly Muranyi, Antoniu Păuna,
Oana Pop, Ioan Augustin Pop, Teodora Pop, Adela Lia Rusu, Horea Sălăgean,
Teofil Ioan Ştiop, Mihaela Tătulescu , Dan Tămaş, Radu Tîrnovean, Teodora Vlaicu
Revedere
Casa Memorială D. P. Perpessicius
Brăila
14 ianuarie 2021
Casa Memorială D. P.
Perpessicius propune o reîntâlnire cu poezia lui Mihai Eminescu, în
expoziția Revedere care va fi deschisă începând de joi, 14 ianuarie 2020,
ora 10:00.
De această dată, vizitatorul are prilejul unei "revederi” cu
ediții ale versurilor eminesciene –
ediția Hodoș, ediția Ion Scurtu, ediția Cuza, ediția Iorga, ediția D.
R. Mazilu, ediția Petre Teodorescu, ediția Alexandru Colorian, ediția M.
Toneghin, precum și ediții de după 1944
– cu traduceri ale creației poetului (în germană, franceză, italiană, rusă,
maghiară, armeană) și, desigur, cu ediția Perpessicius dar și cu câteva
dintre manuscrisele care au constituit materialul acesteia.
"Vedetele” expoziției sunt două tipărituri, situarea lor în
această ipostază având motivație diferită:
– Poezii, Mihai Eminescu, ediția bibliofilă alcătuită de
M. Toneghin și ilustrată de pictorul A. Bordenache, apărută la Editura Cartea
Românească, București, în 1944. Este exemplarul 661/2000, tipărit pe hârtie
velină, cu planșele protejate cu celuloid. Volumul se prezintă în haină nouă,
fiind proaspăt ieșit din laboratorul de restaurare; responsabilă de
salvgardarea tipăriturii este Raluca Elena Tănăsache, restaurator specializat
în material papetar.
– Luceafărul, Mihai Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1983. Ilustrații de Eugen Ștefan Boușcă. Ediție Aniversară (100 de ani de la publicarea poemului Luceafărul). Albumul a intrat, la începutul acestui an, în colecțiile Secției Memoriale a Muzeului Brăilei Carol I ca urmare a donației dnei Raluca Elena Tănăsache, cartea aflându-se la prima întâlnire cu publicul vizitator.
Pe simezele Capitalei - Coexistențe
Arta plastică contemporană românească
Galeria de Artă Simeza, București
17 - 30 ianuarie 2021
Pe platourile de filmare...în '77
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Filmul clarificării unei conștiințe de luptător din ilegalitate
(Foc de iarbă. Scenariul Mircea Danieliuc și Beno Meirovici, regia Mircea Danieliuc).
Casa Nr. 1
Articol publicat în Almanah Cinema 1977. Decembrie 1976.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)