sâmbătă, 12 septembrie 2015

Inaugurarea unui nou spatiu cultural




Arta plastica contemporana


Aurelia Chiru, Maurice Boulogne


Galeria Dambovitei, Bucuresti


18 septembrie 2015





     Galeria Dambovitei este un alt proiect prin care incercam sa prezentam diferite viziuni artistice intr-un spatiu mai putin conventional, dar inca pitoresc al Bucurestiului.
     Vineri, 18 septembrie, va invit la prima expozitie din cadrul acestui proiect, unde ne vom putea intalni cu doi artisti plastici iesiti din tipare si cu lucrarile lor deosebite.
     Este vorba despre Aurelia Chiru, o pictorita ce traieste si respira prin lucrarile sale, cu care a participat la numeroase expozitii de grup sau personale, atat in tara cat si in strainatate. Personal, de cand am luat contact cu primele sale lucrari, am ramas fascinata de gratia, delicatetea dar si puterea extraordinara care razbate din ele.
     Maurice Boulogne, artist plastic francez, a venit in Romania prima data in 2007, cu ocazia unui schimb intre licee, si, ca multi altii, a vazut frumusetea tarii noastre, asa cum noi nu o mai putem vedea, si a ramas sa o cunoasca si sa o inteleaga mai bine. A facut studii de specialitate in Franta, a avut si el numeroase expozitii de grup si personale atat in tara natala cat si in tara de adoptie. Lucrarile lui sunt omagii aduse prietenilor, colaboratorilor de la trupa in care a cantat ani buni, precum si diferitelor evenimente care i-au marcat existenta.
    Va invitam sa descoperiti altfel de oameni intr-un altfel de Bucuresti, pe care speram sa il aducem acolo unde a mai fost odata!

Invitat special: Dan Tudor Truica

    Ne va incanta cu acordeonul sau Nelu Ungureanu, cu melodii mai vechi si mai noi, romanesti si frantuzesti.

Casele de vis ale Reginei Maria - Palatul Cotroceni




Muzeul National Peles


Sinaia


19 septembrie 2015







Trenurile mele




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Teatrul Lucia Sturdza Bulandra


Colecții și Colecționari


 Înscrisuri de toate felurile





Program, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București.
Premieră: 10 octombrie 1985.





















Vrednici de un Muzeu Național. In memoriam Alexandru Tzigara–Samurcaș




Muzeul National al Taranului Roman


Bucuresti


17 septembrie - 29 noiembrie 1015





    Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 17 septembrie 2015, ora 18:00, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției Vrednici de un Muzeu Național. In memoriam Alexandru Tzigara–Samurcaș.
Prezintă: Ioana Beldiman, istoric de artă.

     Vrednici de un Muzeu Național este titlul expoziției comemorative dedicate lui Alexandru Tzigara–Samurcaș, creatorul, în 1906, al Muzeului de Artă Națională, actualul Muzeu Național al Țăranului Român.
     Expoziția își propune să sugereze atmosfera acelui prim muzeu de Artă Națională, expunând obiecte achiziționate de Tzigara-Samurcaș și păstrate în colecțiile Muzeului Țăranului, cât și obiecte personale, oferite cu generozitate spre expunere de urmași, obiecte aflat în colecția Maria și Tudor Berza. Nu mai puțin prețioase sunt și fotografiile din Arhiva de imagine a Muzeului, care întregesc demersul, accentuând însușirile excepționale ale lui Al. Tzigara –Samurcaș - om de stiință, savant și artist, susținute de un spirit universal și național, deopotrivă.
    Expoziția, deschisă în cadrul evenimentului Zilele Muzeului Țăranului, va putea fi vizitată, la Sala Foaier, până la 29 noiembrie 2015, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00.      
    Intrarea este liberă.

Coordonator: Vlad Manoliu
Curatorii expoziției: Venus Mateescu, Rodica Marinescu și Vlad Manoliu

Ce-am avut și am pierdut...la Brașov (1)




Din istoria industriei românești 


Uzina de Autocamioane Brașov (1)



Pe o șosea, la intrarea în Capitală. Lungul șir de camioane fabricate la uzinele
Steagul Roșu din Orașul Stalin se îndreaptă către întreprinderile din București,
cărora l-au fost reoartizate. Foto: A. Lovinescu. Revista Flacăra, Nr. 23. 1 decembrie 1954.



Consemnare publicată în Revista Albina, Nr. 441, de miercuri, 6 iunie 1956.



Consemnare publicată în Ziarul Scînteia de joi, 28 mai 1959.


Hala de montaj-vagoane a uzinelor Steagul Roșu. 
Volum: Brașov - Orașe și priveliști. 1962.


Fabrica de autocamioane Steagul Roșu Brașov.
Album: România. Comerțul exterior (1944-1964). 1965.


 Uzina de autocamioane Steagul roșu. Album: Regiunea Brașov.   
Foto: Aurel Mihailopol. 1965/1966.


Idem (imagine în continuarea celei de mai sus).


La uzinele de autocamioane Steagul roșu. Album: Brașov. 1968.



Volum: Brașov - Orașe și priveliști. 
Fotografiile au fost realizate de H. Loffler (E.F.I.A.P.), C. Nestor, 
S. Mendrea (A.F.I.A.P.) și F. Hausleitner de la Studioul de artă fotografică 
a Combinatului poligrafic Casa Scînteii. Prefață: Petre Salcudeanu. 
Editura Meridiane. 1962.


Album: România. Comerțul exterior (1944-1964). Editat (în limba engleză)
de către Camera de Comerț a Republicii Populare Romane. 1965.


Album: Regiunea Brașov.   
Foto: Aurel Mihailopol (EFIAP). Text: Sînziana Pop. Editura Meridiane. 
Dat la cules: 04 08 1966. Tiraj: 5160 exemplare. Apărut: 1967.


Album: Brașov. Editura Meridiane. 1968.

Text de Iulian Neacșu. Fotografii de Ion și Florin Petheu.


Volum aniversar.







Vizitele de lucru efectuate în U. A. B. de către secretarul general al partidului,
tovarășul Nicolae Ceaușescu, s-au înscris ca momente de covîrșitoare însemnătate
pentru dezvoltarea uzinei.




Cartierul Steagul Roșu.





2 ianuarie 1921.
La început a fost Fabrica Româneasca de Locomotive și Vagoane S. A.
Pentru evitarea unor confuzii de titulatură se alege alta...
Fabrica ROMLOC. 1927.


Primul pas: vagoane cisternă.


Caroserii.


Construit la Astra Arad.


Concurența era aprigă în domeniu (vagoane noi C.F.R.);
În 1927 Romloc este cumpărată de către Astra Arad.
Din 1936 își schimbă titulatura în
Astra - Prima Fabrică Română de Vagoane și Motoare - S. A. 
Astra în construcție la Brașov.


Astra (Brașov), Centrala electrică.


De la calibru 75 mm...


Proiectile.


În urma războiului...


A început reconstrucția...


Țara avea nevoie de unelte.


La 21 august 1948 Astra - Brașov capătă denumirea 
Uzinele Steagul Roșu
(întreprindere de interes general în cadrul Ministerului Metalurgiei).


Turnătoria de oțel în connstrucție.


Primii rulmenți românești (1949).
Din 1959 secția devine de sine stătătoare fiind cunoscută
sub numele de Uzina Rulmentul Brașov.


Hala de rulmenți.


Boghiuri.


Motor Deutz pe bancul de probă.



De fapt, primele autocamioane romănești au defilat la 
demonstrația oamenilor muncii de 1 Mai.


Autocamionul SR - 101.




Prelucrarea arborilor cotiți.


Montaj motor.


Agregat pentru prelucrarea blocului motor.


Montajul general.


Gata pentru livrare.


SR - 131 Carpați (începând cu 1962).


SR - 113 Bucegi (din 1964).






Compartimentul de concepție și de pregătire.


Fabrica de genți.


Flux tehnologic.


Studiul muncii. Aplicare; Containerizarea;
Ansamblarea discului ambreiaj -  ieri; azi.


Linii arhitectonice.


Instalația de dispecerizare.


Televiziunea industrială.


Poșta pneumatică. 



Transportoare.


Noul montaj general.


Se construiesc hale noi.


Hala Sașiu II.


Noua hală a tratamentului termic.



Sculăria. Vedere generală.


În sculărie.


Prim plan.


Laboratorul de precizie.


Model din rășini epoxidice.


Execuția matrițelor după model din rășini. 


Prima linie automată de prelucrare a blocului motor.


Linie automată de prelucrare a punții din spate.


Agregat  de roluit genți.


Agregat de găurit și alezat chiulasa.


Subansamblu tipizat pentru construcția de agregate.


Agregat de burghiat.


Agregat de burghiat și lamat.


Agregate de hănuit verticală respectiv, în dreapta,
de găurit multiax.

***
Acest articol îl puteam încadra lesne în categoria: "Estetică industrială".
Ca și altele asemanatoare.
Prefer să-l dedic memoriei utilajelor care au ajuns la topit, ca fier vechi.
Nu s-a gândit nimeni să le fi donat unor mici întreprinzători, chiar și individuali,
care doreau începerea unei inițiative particulare.
Într-un timp rezonabil, sp zicem cinci ani, se putea pretinde achitarea lor,
tot la valoarea de fier vechi. Poate eram mai căștigați. Cu toții...

A doua parte a acestei "istorii de bilanț" o puteți urmări aici: