miercuri, 4 martie 2020

Un artist inconfundabil




Arta plastică contemporană românească


Sever Frențiu (1931 - 1997)



Pigmalion (fragment). Reproducere color de V. Mânecan.
Coperta I, Revista Flacăra,Nr. 28. 19 iulie 1975.








Articol publicat în Revista Femeia, Nr. 10. Octombrie 1978.
***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:  Wikipedia


În cercul marelui balans




Lansare de carte


Nicolae Croitoru 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


11 martie 2020



    Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la evenimentul de lansare a volumului
 În cercul marelui balans de Nicolae Croitoru miercuri, 11 martie 2020, de la ora 16:00, în Sala Iosif Naghiu din Calea Griviței nr. 64-66. Participă: Cristian Niculescu, director Editura Niculescu, Dinu Săraru, dramaturg, scriitor, Valeriu Râpeanu, critic și istoric literar, profesor universitar, Ilie Bădescu, academician, Ștefan Mitroi, scriitor, Eugen Uricaru, scriitor, istoric. Moderator: Octavian Știreanu. Moment artistic susținut de actorii Irina Movilă și Marius Bodochi.
    Cele dintâi trei volume de versuri, care au văzut lumina tiparului la Editura Niculescu, au relevat un poet adevărat, care a debutat târziu, datorită exigenţei ce nu i-a îngăduit să împartă cititorilor decât versuri îndelung cizelate. "Începutul, absurdul și sfârșitul sunt limite de cunoaștere a existenței inteligente. Omul  e o baghetă cugrtătoare în valsul etern, plin de speranță dintre a fost, este și nu este”, scrie Nicolae Croitoru în acest nou volum numit În cercul marelui balans”.
    "În poezia lui Nicolae Croitoru, esența – ca stare ulterioară existenței – are, însă, un conținut concret: Omul va ajunge la esența existenței sale și va fi «Dumnezeul meu după ce va reuși să fie pe deplin stăpân pe sine însuși», afirmă poetul. (...) Existența sa de până acum doar i-a precedat esența la care a ajuns prin literatură. Poezia l-a ajutat să fie «propriul lui făcător», să-și spele «sufletul cu marea, să bea un praf de stele» și «să încalece pe valul biruinței/reușind să fie/pe deplin stăpân pe sine însuși». Nicolae Croitoru ni se dezvăluie cine este abia acum, prin poezia sa. Urmându-i versul și gândirea, s-ar putea spune că abia acum el este propriul său Dumnezeu”, scrie Octavian Știreanu în prefața volumului În cercul marelui balans despre Nicolae Croitoru.
    "Versurile, eseurile și cugetările lui Nicolae Croitoru transfigurează profunda neliniște existențială a unui om necontenit frământat de întrebări care nu-i dau pace, și al căror ecou nu se oprește la marginile sufletului său, ci se revarsă generos asupra anonimului cititor. Fusese de mult lângă el, alături de el, dar nu-l cunoștea și, mai mult decât atât, nu bănuia că odată îi va tălmăci neliniștile sufletești”, notează și Valeriu Râpeanu în postfață.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm!           

Pe simezele Capitalei - Concepte




Arta plastică contemporană românească


Angela Berneanu


Cercul Militar Național, București


3 - 16 martie 2020





Olfactiv. Mirodenii, rășini, parfumuri și miresme. Din Antichitate până în Epoca Modernă




Muzeul Orașului Oradea


6 martie - 31 mai 2020




    Vase de parfum antice, medievale ori moderne ilustrează rafinamentul producătorilor (ceramişti, sticlari) în expoziția: Olfactiv. Mirodenii, rășini, parfumuri și miresme. Din Antichitate până în Epoca Modernă.
    Vă invităm la deschiderea expoziției miercuri, 6 martie 2020, ora 15:00, în corpul A, etaj 2, sala 16, Cetatea Oradea.
    Expoziția este realizată în colaborare cu Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi - Muzeul de Istorie a Moldovei și Facultatea de Medicină și Farmacie din cadrul Universității din Oradea.
Află mai multe detalii pe www.muzeulmoo.ro

Evocare Radu Stanca




Muzeul Național al Literaturii Române 


București


5 martie 2020




    Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 5 martie 2020, de ora 13:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o evocare Radu Stanca. Participă Dragoș Varga, Jean Radu Văcărescu, Nicolae Oprea, Dumitru Chioaru, Ion Cocora. Amfitrion: Ioan Cristescu, director MNLR.
    Radu Stanca a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității Regele Ferdinand din Cluj în anul 1942. A debutat în teatru cu comedia tragică Dona Juana, o reinterpretare a mitului lui Don Juan, căreia i-a fost acordat premiul Sburătorul pe anul 1947. Teatrul de factură poematică creat de Radu Stanca este unul ale cărui valențe scenice sunt dublate de virtutile literar-estetice pe care textul le ofera la lectură. Aceste caracteristici îl apropie pe autorul român de dramaturgi contemporani lui, precum Jean Giraudoux, Jean Anouilh sau Eugene O`Neill. Teatrul Național din Sibiu îi poartă numele în prezent.
   Și-a închinat viața scrisului, singurul lucru capabil să justifice suferinţa lipsei de sens.    
   "Trebuie să scriu, să scriu, să scriu. Aceasta este mântuirea”, îi scrie Radu Stanca prietenului său, Ion Negoiţescu, cu care împărtăşea aceleaşi idealuri "euphorioniste” şi aceeaşi credinţă în salvarea prin literatură.
                                              Intrarea este liberă.                                        
Vă așteptăm!

Piața dintre noi. Proiecte urbanistice nerealizate în fața Universității din București




Ioan-Carol Opriș


Muzeul Municipiului București


5 martie 2020




   Muzeul Municipiului București vă invită joi, 5 martie 2020, ora 18:30, la conferința 
Piața dintre noi. Proiecte urbanistice nerealizate în fața Universității din București susținută de conf. univ. dr. Ioan-Carol Opriș la Palatul Suțu (Bd Ion C. Brătianu, nr 2).
Coordonator conferințe: Cătălin D. Constantin.
    În cadrul conferinței vor fi prezentate câteva proiecte arhitecturale cu indiscutabile implicații urbanistice mai mult sau mai puțin cunoscute din Bucureștiul ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea. <<Toate se concentrează în jurul conceptului de „latinitas”, atât de prezent în istoriografia românească modernă. În epocă, originea latină a românilor galvanizează cei mai importanți istorici, oameni politici, lingviști de frunte sau jurnaliști, în sfârșit, opinia publică. Cu toții vor contribui la ceea ce marele istoric Nicolae Iorga vedea în România modernă, anume o "insulă de romanitate într-o mare slavă”, o "enclavă latină la porțile Orientului”. Aceste proiecte arhitecturale sunt inspirate de gloriosul război al lui Traian cu Decebal "bellum Dacicum Traiani”, "povestea fondatoare” a Daciei romane desfășurată între 101-102, 105-106 p.Chr. Ele urmau să împodobească spații centrale ale Bucureștiului, între care Piața Academiei, în fața Universității din București, ocupă o poziție simbolică privilegiată. Ansamblurile – fie ele copii ale Columnei Traiane sau Monumentul Triumfal de la Adamclisi recompus din piesele originale – au fost imaginate la scară naturală.  Niciunul dintre generoasele proiecte inspirate de originea latină a românilor și de monumentele simbolice asociate nu ajunge însă să fie pus în operă la București>> - Ioan-Carol Opriș.
    Istoric și arheolog, specializat în arheologie romană provincială, conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității din București, Ioan-Carol Opriș este și autor a numeroase studii și articole, rapoarte de cercetare arheologică,  volume de autor sau co-editate, participant și coordonator în numeroase proiecte de cercetare, conferințe personale și participări la reuniuni științifice în România și în străinătate (Franța, Italia, Austria, Germania, Bulgaria, Cipru sau Grecia). Bursier și stagii de cercetare la Institut für Klassische Archäologie - Universität Wien (1995), Deutsches Archäologisches Institut - Abteilung Istanbul, Eurasien Abteilung (1999, 2007, 2008), stagiu post-doctoral la Institut d`Histoire du Christianisme - Université Jean Moulin Lyon 3 (2001-2002), alumnus New Europe College - Institute for Advanced Study, București (2000).
Bilet de intrare: 10 lei.

Apa în cultura turcă și a popoarelor de origine turcă




Lansare de carte


Gulten Abdula-Nazare 


Biblioteca Județeană V. Urechia, Galați


5 martie 2020






Pictură, desen, fotografie, video...




Arta plastică contemporană românească


Matei Lăzărescu 


Galeria Romană, București


6 martie - 11 aprilie 2020





    Matei Lăzărescu s-a născut în 1948 în București, într-o familie de intelectuali români persecutată, ca nenumărate altele, de sistemul comunist. Primele desene (portrete)  le realizează la vârsta de șase ani, îndrumat de tatăl său, medic, desenator talentat și poet, care îi transmite adânca admirație a culturii clasice, iubirea pentru lumea satului și pentru țăranul român, precum și pasiunea fotografiei.
   În Institutul de Arte din București, studiul după natură a fost elementul esențial, la care s-au adăugat, în mod fericit, profesori ca Gheorghe Ghițescu precum și prezența și prietenia colegilor.
   “Bisericile mănăstirilor din Bucovina, cunoscute în calitate derestaurator de frescă în anii ’70, ca și lumea satului, regăsită atunci și observată, fotografiată ziua, și desenată seara ca într-un jurnal poetic, au fost o nouă treaptă în construcția sufletului de tânăr, cu sentimentul trăirii în mijlocul unei lumi complete, adevărate, care părea că își ajunge ei însăși.
    Atunci s-au întărit, ca aripile fluturilor, dorința de adevăr, de atingere strânsă a realității, și a izvorât șuvoiul de poezie care decurge din aceasta, impresia că totul e plin de sens, că lucrurile vorbesc de la sine și că nu avem decât să le punem pe hârtie sau pe pânză. Fântâna, izvorul, drumul de pământ, casa din lemn și lut, curtea cu iarbă, livada, locuite ca o arcă a lui Noe de o familie cu credință, munca și obiceiurile ei, înconjurată de animalele ei, mă însoțesc de atunci pretutindeni.
    Reîntâlnirea după 15 ani (1979 - 1994)  lungi de exil cu domnul Paul Gherasim a fost aproape ca o minune, într-atât de aproape l-am simțit, ca pe un părinte.
    Restaurarea a fost trăită ca o chemare pentru frumusețea, bogăția și adâncimea lăsate de generațiile care ne-au precedat, și ca un privilegiu, acela de a fi primit în locurile sfinte, ale celor mai prețioase moșteniri.
    În pictură și în fotografie, lumina și umbra, lumea măruntă dezvăluită de microscop, pârâul cu strălucirile lui în mișcare, până la norii transformându-se pe cer, m-au atras mereu, aș spune spontan și irezistibil.
    M-au preocupat în fotografie și felul în care privim și gândim, cum călătorim între ele, cu ele…
În ultimii ani, mă atrag lumina pătrunzând în spații întunecate, oglindirile pe pardoseala de piatră, în opoziție dar și în sperată continuare cu iarba și strălucirea de afară, cu animalele minuscule în grabă și strădanie perpetuă, care m-au readus la film, la video.
   Dincolo de ceea ce privim, de Iliada și Odiseea, de scrierile presocraticilor, de Marc Aureliu, de textele creștine vechi - Sfântul Vasile cel Mare - și de poeziile lui Eminescu, cele mai apropiate, ale tatălui meu, sunt sprijin de fiecare zi și subiecte de desen și pictură, ca de altfel și pasiunea pentru limba greacă veche.” (Matei Lăzărescu)

Expoziția se va deschide pe data de 6 martie, ora 19:00 și va fi
deschisă până pe 11 aprilie a.c.
Programul de vizitare:
Luni - Vineri 10:00 - 18:00
Sâmbăta      10:00 - 15:00
Adresa: Bd. Lascăr Catargiu nr. 1, sector 1, București
Telefon: 031/ 107 92 75
E-mail: office@galeriaromana.ro

Salonul de literatură Junimea




Cornelius Drăgan


Muzeul Mihai Eminescu, Iași


5 martie 2020





Femei celebre ale României




Muzeul Județean Ștefan cel Mare 


Vaslui


6 - 7 martie 2020




   Muzeul Județean Ștefan cel Mare Vaslui, alături de Consiliul Județean Vaslui, organizează Simpozionul național Femei celebre care au schimbat destinul național, prin aportul adus la construirea României Mari, cât și cele deschizătoare de drumuri în diverse domenii: științifice, artistice și culturale, care ne-au format identitatea și au făcut cunoscută România în lume.
Toate aceste personaje feminine vor fi prezentate de istorici și cercetători veniți de la diverse instituții din țară: Universitatea București, Universitatea Ovidius din Constanta, Academia ale României. Evenimentul se va desfășura pe parcursul a două zile, respectiv 6 și 7 martie 2020, începând cu ora 10:00, în Sala Multimedia a Muzeului Județean Ștefan cel Mare Vaslui.
    Vă invităm la o dezbatere despre adevăratele modele feminine care și-au pus amprenta asupra istoriei țării. Vor fi aduse în discuție atât personalitățile feminine istorice Forțelor Aeriene Henri Coandă Brașov, Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Fundația „Mareșal Alexandru Averescu” Buzău, Societatea Română de Istoria Medicinei, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Muzeul Național Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida București și Muzeul Municipal Câmpulung.
   Organizatorii acestui eveniment sunt prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Județean Ștefan cel Mare Vaslui și Cristina Maria Cîmpianu de la aceeași instituție.