duminică, 22 iulie 2018

"El pictează ceea ce vede, iubind dealurile, și pomii, și cerul"




Arta plastică contemporană românească 


Aurel Ciupe (1900 - 1988)




Autoportret.





Consemnare (din grupajul Mărturii la a XX- a aniversare a Eliberării) 
publicată în Revista Arta plastică, Nr. 6 - 7. Iunie - iulie 1964.


Album, text de Raoul Șerban. Editura Meridiane. 1967.


Catalog expozițional, Muzeul de Artă Cluj. Mai 1969.

Fotografii de la vernisaj găsiți aici:






Articol publicat în Revista România literară, Nr. 23, de joi, 5 iunie 1969.


Natură statică.


Autoportret.




Peisaj.


Natură moartă cu fructe.


Peisaj.


Tarlale la Stana.
Reproduceri color de Vasile Moldovan.
Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 12. 16 martie 1974.


Catalog expozițional, Sala Dalles, București. Martie 1975.


Album, text de Mircea Deac. Editura Dacia. 1978.


Catalog expozițional. Retrospectivă, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. 1980.



***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Aurel Ciupe - Wikipedia


Morcov Florea zis...Dorel




România de-altădată (?!)







Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 12. 16 martie 1974.

Din istoria muzicii folk românești




Festivalul Primăvara Baladelor 


ediția a II-a, martie 1974



Laureații festivalului de muzică și poezie Primăvara baladelor de la stînga 
la dreapta: sus - Levi Nicolae, Dan Chebac, Mircea Vintilă, Ilie Vorvoreanu,
Erlend Krauser și Ilie Stepan (ambii din grupul Pro musica), jos - 
Alexandru Abagiu, Cristina Dobnig, Gelu Pascu, Georgeta Părvănescu (Pro musica),
Adina Dimitriu, Eugen Iosif și Alexandru Bălan (ambii din Pro musica). 




Spre exemplificare, Adina Dimitriu (Helicoidal) - flaut



Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 12.16 martie 1974.


Evandro Rossetti și Eugen Cristea, doi interpreți care au beneficiat în acest an
de premiile revistei Flacăra alături de Cornel Popescu și Horia Ștefănescu,
laureați ai Festivalului Primăvara baladelor.






Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 13. 5 aprilie 1975.

"el naște monștri frumoși de care retinele se îndrăgostesc"




Arta plastică contemporană românească 


Ioan Gînju (1942 - 2002)




Rezonanțe.





Sarabandă.


Ritual.


Vânzătorul de clopote.


Amurg.


Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 9. 23 februarie 1974.

Fericitul Vladimir Ghika in spiritus caritatis




Muzeul Național de Artă al României 


București 


13 iunie - 2 septembrie 2018




    Expoziția prezintă o selecție a desenelor și gravurilor lui Vladimir Ghika ce provin de la colecționari, care le-au donat cu generozitate Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București (ARCB) după anul 2010, unde sunt păstrate în ArhivaVladimir Ghika.
    Vladimir Ghika (1873-1954), fiu al principelui Ioan Ghika şi al Alexandrinei, născută Moret de Blaramberg, a avut parte de o aleasă educație "prin lucruri și cărți” - așa cum chiar el mărturisea într-o scrisoare. A studiat dreptul și filosofia, apoi teologia, dar și artele în tinerețe, dedicându-și timpul și viața pentru slujirea aproapelui, devenind preot și martir al credinței. Și-a valorificat talentele și talanții precum un cărturar, lăsând în urmă nu doar o importantă activitate pastorală, așezată sub semnul carității, ci și o operă artistică deosebită.
    Expoziția cuprinde ilustrațiile pregătite pentru cartea sa La Visite des pauvres realizate în jurul anului 1922, niciodată publicată cu ilustrații și urmată de Les Intermèdes de Talloires - o serie de desene originale din anul 1919, și de gravurile realizate după aceleași desene, publicate în 1923, în ediție bibliofilă, de Victor Jacquemin la Paris. Celelalte desene reprezintă "letrine, fantezii decorative” - cum le numea autorul lor, ex libris-uri, două schițe de timbre cu Stemele Principatelor Române, proiectul de sigiliu al Consiliului Național al Unității Române, ilustrațiile color Învierea lui Lazăr, Misterele Rozariului (desen neterminat), o pagină de calendar (luna ianuarie), decupaje de tip "kirigami” din hârtie și desene pe obiecte (două cutii de chibrituri) pe care le-a realizat cu scop caritabil pentru un bazar de binefacere.
    În expoziție este prezentat și un tablou pe spatele căruia se află semnătura sa olografă: "Vladimir I. Ghika fecit”. (1917), ce provine din colecția familiei Cosmovici precum și multe alte desene și schițe pregătitoare pentru compozițiile sale unice.

Muzeul Naţional de Artă al României, Sălile Kretzulescu
13 iunie - 2 septembrie 2018
Program de vizitare: miercuri – duminică, 10:00 – 18:00
Preț bilet: 10 lei
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Balet...de peste Ocean




Lumea și noi 


Teatrul American de Balet (New York) 


București 


1 - 4 septembrie 1960