duminică, 4 aprilie 2021
Exponatul lunii
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
aprilie 2021
Piesa aleasă este un cufăr
realizat din lemn de esență moale, de formă paralelipipedică, vopsit în culoare
neagră. Are un capac dreptunghiular, prins cu două balamale, sculptat sub forma
unor creneluri. Pe laterala din față a capacului sunt aplicate 7 (șapte)
dreptunghiuri metalice, ștanțate, de culoare argintie. Cele două ușițe au
gravate în adâncime un model
longitudinal, realizat fiecare din 4 (patru dungi) și aplicate câte 4 (patru) dreptunghiuri
metalice de culoare argintie, de diferite mărimi, ștanțate, două fiind aplicate
în zona broaștei de deschidere. La partea inferioară are un sertar ce se
deschide cu cheie, pe care sunt, de asemenea aplicate 3 (trei) pătrate
metalice, de aceeași culoare. Pe fiecare laterală se găsește câte un triunghi
metalic, de culoare argintie, pe care este prins câte un mâner din același
metal argintiu. La interior, căptușit cu material tip pluș, de culoare crem, în
lăcașuri speciale pentru fiecare model, pe partea centrală și pe uși, se găsesc
următoarele piese:
- 1 polonic pentru servit supa;
- 2 linguri pentru servit;
- 2 furculițe pentru servit;
- 2 cuțite pentru bucătar;
- 12 linguri pentru supă;
- 12 furculițe pentru felul principal;
- 12 cuțite mari pentru felul principal;
- 12 furculițe pentru pește;
- 12 cuțite pentru pește;
- 6 furculițe pentru vânat;
- 6 cuțite pentru vânat;
- 12 cuțite mici (pentru salată/aperitive);
- 12 furculițe mici (pentru salată/aperitive);
- 6 lingurițe pentru desert.
În sertar se găsesc:
- serviciu pentru muștar - 4 boluri de cristal în suport de
argint;
- 4 lingurițe pentru muștar;
- un cuțit pentru tăiat tortul;
- o furculiță pentru servit tortul;
- un cuțit pentru tăiat vânatul;
- o furculiță pentru servit vânatul;
- un cuțit pentru servit vânatul;
- o furculiță pentru servit fructe;
- o lingură pentru sos (fructe).
Piesele au mânerele decorate cu motive geometrice aplicate
prin ștanțare și au gravată pe față o
monogramă, formată din literele E, L și I. Lamele cuțitelor pentru pește și tăiat
tortul, ca și lamele furculițelor perechi, au gravate prin poinsonare motive
simple geometrice. Pe lama cuțitelor pentru servit felul principal și aperitive
se regăsește sigla fabricantului german ,,J.A.HENCKELS.SOLINGEN ZWILLINGSWERK /
NICHT ROSTEND”. Pe unele piese (tacâmurile pentru pește, cele pentru tort și
fructe și furculița pentru vânat) se
poate vedea ștanțată o altă marcă, cea a atelierului „WMF N I/0” din
Geislingen, amândouă atelierele, vestite în epocă pentru produsele de veselă
realizate, fiind din lumea germană.
Tot setul se presupune că ar fi aparținut Doamnei Elena Cuza
și a intrat în patrimoniul Muzeului Militar Central, în anul 1968.
Muzeograf Anca Ionescu
Exponatul lunii aprilie
Muzeul Național al Banatului
Timișoara
aprilie 2021
Jucăriile reprezintă unele dintre primele obiecte cu care
interacționăm încă de la începutul vieții, acestea fiind întâlnite din cele mai
vechi timpuri. Pe parcursul timpului modelele au evoluat în strânsă legătură cu
materialul din care au fost confecționate, gama materiei prime folosite fiind
destul de bogată, astfel fiind utilizate lutul, lemnul sau metalul, dar și
materialele textile sau plasticul. Luna aceasta dorim să vă atragem atenția
asupra unei figurine de plumb reprezentând un cal miniatural încadrat
cronologic undeva între secolul al XIX-lea și începutul secolului XX.
Acesta a fost descoperit
întâmplător pe raza satului Brănești, orașul Făget, jud. Timiș, de către dl.
Peicuți Lani-Florin, care ulterior a predat descoperirea Direcției Județene
pentru Cultură Timiș, pentru ca mai apoi acesta să ajungă în colecția Muzeului
Național al Banatului. Exponatul este fragmentar, coada fiind detașată, iar
jumătățile inferioare ale picioarelor lipsesc, șaua fiind într-o stare precară
de conservare, putând fi observat doar conturul acesteia. Este important de
precizat faptul că acesta reprezintă doar jumatate din obiectul original,
cealaltă jumatate fiind reprezentată de un călăreț atașat prin orificiul
prezent în partea mediană a șeii. Din punct de vedere morfologic, piesa are o
lungime maximă de 4 cm, o lățime de circa 1 cm și o înălțime maximă de 3,5cm.
Figurina cântărește aproximativ 40 g.
Acest tip de descoperire
este destul de comun pentru lumea europeană, modelul evoluând treptat din
secolul XVIII (1730), când pentru prima dată lumea manufacturieră germană
începe să producă figurinele plate, ca mod de satisfacere a cererii tot mai
ridicate de jucării, dar și pentru a ușura depozitarea și transportul acestor
obiecte. Ulterior modelul evoluează într-o formă tot mai tridimensională, așa
numitele jucării pe jumătate plate, care mai târziu sunt perfecționate de manufacturile
franceze în modele tridimensionale, precum cel prezentat. Schimbarea este
adoptată și de lumea germană, la jumătatea secolului al XIX-lea. Această
tehnică de prelucrare este ulterior revoluționată în Anglia secolului XX când
pentru prima dată sunt produse jucării goale în interior, astfel capacitatea de
producție crește, reducându-se costurile de producție. Ultima jumătate a
secolului XX modifică radical percepția asupra modului de producție a acestor
obiecte, prin descoperirea și adoptarea plasticului pe scară largă.
Text & Foto: Rareș Muntean, muzeograf debutant, secția
Arheologie
Exponatul poate fi văzut
pe parcursul lunii aprilie, la etajul 1 al Bastionului Maria Theresia, de marți
până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
Grimase de sezon
Din istoria caricaturii românești
Jimmy Stănescu, Victor Grigore, Florian Vîlsan
Casa Municipală de Cultură, Fetești
3 aprilie 2021
Human Naturescape
Arta plastică contemporană românească
Alexandra Baciu
Aluniș Art Center, Colți
2 aprilie - 5 iunie 2021
Atestat documentar la 1498
România de-altădată
Găești
Colecții și Colecționari
Cartofilie
Căminul de copii. Cod: 2275. 1959.
Vedere din parc. 1967.
Găiești - Casa de cultură. Cod: 404. Foto: G. Cocora. OSETCM. 1974.
Colaj. Cod: 1223. OSETCM. 1974. Necirculată.
Imaginea (identică cu cea precedentă) din centru, jos. Găești. Casa de cultură.
Alt tiraj. Apare, la explicații, și mențiunea: "Jud. Dîmbovița". 1976. Necirculată.
Consemnare publicată în Revista România literară, Nr. 3, de joi, 13 ianuarie 1972.
Articol, semnat de George Arion, publicat în Revista Flacăra, Nr. 28. 19 iulie 1975.
La Întreprinderea de frigidere Găești. Volum: Județele patriei - Dîmbovița. 1980.
Întreprinderea de frigidere Găești. Volum: Județele patriei - Dîmbovița. 1980.
Secția compresor la Întreprinderea de frigidere Găești.
Volum: Județele patriei - Dîmbovița. 1980.
Întreprinderea de utilaj chimic Găești. Volum: Județele patriei - Dîmbovița. 1980.
Revista Flacăra, Nr. 28. 19 iulie 1975.
Volum: Județele patriei - Dîmbovița. Editura: Sport-Turism. 1980.
***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite.
Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !).
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)