vineri, 6 decembrie 2019

Povești de trecut vămile. Interviuri cu scriitori




Lansare de carte 


Lucia Negoiță 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


10 decembrie 2019




    Volumul de față cuprinde o selecţie din interviurile realizate de Lucia Negoiță în ultimii zece ani, cu prozatori, poeţi, critici, editori, eseişti din ţară şi diaspora.
    Parte dintr-o istorie autobiografică a literaturii, interviurile cu scriitori rămân o cale de mediere accesibilă în relația neprotocolară autor-cititor. Moneda de schimb va fi cartea de literatură menită să deslușească natura umană comună. Nutresc speranța că vom regăsi pe drumul dus-întors de la viață la literatură câteva daruri pe care scriitorii, prin cărțile lor, le-au sădit în inimile noastre dintotdeauna: dorința de cunoaștere, binele, îndoiala, frumosul, nădejdea, lumina. – Lucia Negoiță
    Lucia Negoiță a debutat editorial în 1973, la editura Albatros. Reprezentantă a generației ’70, autoare a nouă cărți de poezie, este prezentă în sinteze literare importante, antologii traduceri. În 1967 devine redactor la Radio, unde realizează vreme de zece ani Revista Literară Radio, dar și o sută de ediții Meridiane lirice, împreună cu A.E. Baconsky. După 1989 își leagă numele de producțiile culturale ale Televiziunii, prin calitatea documentarelor, interviurilor, restituirilor, unele dintre ele premiate și nominalizate în competiții prestigioase. Participă la festivalurile de poezie de la Salonic (1996), Roma (1997), Paris (2013). A primit Premiul Senatului Asociației Profesioniștilor de Televiziune 2000, Excelență în jurnalism cultural, Uniunea Scriitorilor, 2002, Premiul revistei Acolada, 2016.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm!

Copiii noştri vor fi liberi




Facultatea de Istorie a Universității din București 


9 decembrie 2019




    Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti prin Cercul de Istorie Contemporană Românească, alături de Primăria Municipiului Bucureşti prin Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Agerpres şi cu sprijinul Romfilatelia, Anticariat Unu şi Biblioteca Metropolitană a Municipiului Bucureşti vă invită să participaţi la vernisarea expoziţiei Copiii noştri vor fi liberi care va avea loc pe data de 9 decembrie 2019 în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Holul de Marmură, bulevardul Regina Elisabeta, nr. 4-12.
Intrarea este liberă.

Cu o vocație de excepție...




De pe scena teatrului românesc de-odinioară 


Simona Noja






Articol publicat în Spectacol, Almanahul Revistei Tribuna. Aprilie 1988.

Evocare Nichita Stănescu




Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


13 decembrie 2019




    În fiecare decembrie, Muzeul Național al Literaturii Române îl readuce în memoria celor care iubesc Poezia pe cel care a slujit-o cu pasiune, har și devotament - Nichita Stănescu.
    Admirat şi iubit, poetul a rămas viu în amintirile tuturor celor care l-au cunoscut. La această întâlnire specială numită Viața mea se iluminează, ce va avea loc vineri, 13 decembrie 2019, ora 18:00, în Mansarda sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) participă atât graficianul Mircia Dumitrescu, Nicu Alifantis, actrița Theodora Stanciu, Vlad Ciobanu, cât și Andreea Ionela Buzatu, Alexandra Zamfirescu, Maria Magdalena Pisaltu și Gianina Crivăț, studente clasa de Actorie Rodica Mandache – Universitatea Hyperion.
    Se știe sigur că în anii de liceu, la Ploiești, Nichita Stănescu încă nu optase pentru poezie. "Trăia cu năzuinţa difuză de a se afla în centrul atenţiei tuturor, de a fi răsfăţat; pe atunci, putea deveni şi muzician, şi pictor, şi actor, şi orice altceva, în funcţie de modelul cultural sau de mitul care i s-ar fi impus cel mai repede. Totuşi, la Bucureşti, studiind sistematic literatura română și luând contact cu viaţa literară, Nichita Stănescu a descoperit superioritatea poziţiei poetului în conştiinţa colectivităţii româneşti”, scria despre marele poet criticul Alex Ștefănescu.
    Născut la 31 martie 1933, Nichita Stănescu avea un farmec aparte și vorbea precum scria. Cel puțin așa își amintesc cei care i-au fost apropiați și care au avut șansa unor dialoguri remarcabile cu acesta. Laureat al Premiului Herder şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980), Nichita Stănescu era considerat atât de critica literară, cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuşi o denumea "Dumnezeiesc de frumoasă”.
    Despre Nichita Stănescu, Nicolae Breban crede că este în continuare unul dintre cei mai mari poeți români. Unii critici literari, precum Eugen Simion, au spus despre Nichita că este un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici. "Nichita era un soi de mic bastion al credinţei în literatură şi în valoare”, a afirmat și poetul Florin Iaru care l-a cunoscut îndeaproape.
    Viața boemă pe care o ducea Nichita nu mai reprezenta demult un secret. De altfel, Ion Băieşu a răspândit povestea despre ziua în care Nichita şi-a sărbătorit cei 50 de ani, când l-au vizitat atâţia oameni, încât nici nu mai aveau loc în apartament. "El era un om atât de generos, încât se simţea în stare să strângă în braţe toţi oamenii pământului. Toţi locatarii au ieşit la ferestre să admire acest omagiu extraordinar adus Poetului“.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm!

Pianist concertist, compozitor




Nicolae Brînduș




Despre opera La țigănci




Articol publicat în Spectacol, Almanahul Revistei Tribuna. Aprilie 1988.

***Mai multe despre acest compozitor puteți afla și de aici:



Fracturi




Lansare de carte 


Mihail Victus 


Librăria Humanitas Kretzulescu, București 


9 decembrie 2019




    Autorul, Mihail Victus (n. 1986), a obținut numeroase premii literare pentru proză, dintre care: Marin Preda (2018), Ioan Slavici (2017), Radu Rosetti (2015). Începând cu 2006, a publicat proză în diverse reviste: Tribuna (2017), Iocan (2016), Ateneu (2015), Actualitatea literară (2011) etc.

Cornel Medrea, un destin artistic de excepție




Felicia Raetzky 


Muzeul de Artă Ligia și Pompiliu Macovei, București 


7 decembrie 2019




   Cuvântul de deschidere al conferinței va aparține doamnei Elena Olariu, director adjunct al Muzeului Municipiului București, Departamentul de Artă, inițiatoarea seriei de conferințe periodice, care tratează subiecte legate de istoria artei românești și a artei universale.
    Conferința își propune să readucă în discuție moștenirea culturală lăsată de maestrul Cornel Medrea. Cine a fost acest sculptor? Cat de mare este impactul formării sale la Budapesta? Care sunt cele mai importante influențe în viața artistului și cum își pun acestea amprenta în creația sa? De ce Cornel Medrea este un pilon important în  dezvoltarea artei românești? Cât de importantă este contribuția sa în formarea noilor generații de sculptori care îi succed? Câteva dintre întrebările directoare de la care vor pleca discuțiile noastre.
    Sculptorul Cornel Medrea (1888-1964), remarcat prin talentul său, frecventează cursurile Școlii de Arte și Meserii de la Zlatna, apoi la Universitatea Regală Maghiară de Arte Decorative din Budapesta. Va lucra în atelierul sculptorului György Zala pentru Monumentul Mileniului din Budapesta, loc care îi va cultiva simțul monumentalului.
    Premiat cu Diploma de Onoare la Expoziția Internațională de la Barcelona (1929), Grand Prix la Expoziția Internațională de la Paris (1937), pentru basso-relieful Dragoș și Zimbrul, Premiul Internațional la Expoziția internațională de la New York (1939), pentru alto-relieful Cultura iar în 1957 primește titlul de Maestru Emerit al Poporului. 
     Secolul al XX-lea marchează profunde schimbări de ordin politic și social, iar asta face ca istoria acestui destin artistic să fie un real studiu de caz, doar prin simpla prezență sau eventuala sa absență din istoriografia românească.
    Felicia Raetzky are la bază studii de Istoria Artei absolvite la Universitatea București în cadrul Facultății de Istorie, secția de Istoria Artei. În prezent este muzeograf în cadrul Secției de Artă a Muzeului Municipiului București.
    Se plătește doar taxa de acces de 5 lei sau 2 lei pentru persoanele care beneficiază de reducere, taxă care presupune și posibilitatea de a vizita Muzeul de Artă Ligia și Pompiliu Macovei. Vă așteptăm cu drag!
    Ilustrație: Cornel Medrea în Muzeul Cornel Medrea, datat 1960, hârtie fotografică, 15x21 cm, Arhiva MMB, Colecția Cornel Medrea (detaliu).

Expoziție de grafică - Proiecții




Arta plastică contemporană românească 


Sergiu Grapă 


Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Gura Humorului


12 decembrie 2019





"Expoziția prietenilor din Andorra"




Lumea și noi...


Expoziție de fotografie 


Galeria de Artă Fotografică, București 


26 ianuarie - 16 februarie 1981




Josep Alsina - Parcul.



Ricard de la Casa Perez - Coadă.


Ricard de la Casa Perez - Floare.


Articol publicat în Revista Fotografia, Nr. 139. Ianuarie - februarie 1981.




𝐢𝐮𝐛𝐢𝐫𝐞𝐯𝐢𝐫𝐠𝐮𝐥𝐚̆




Lansare de carte 


Alina Manole 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


8 decembrie 2019




    Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește duminică, 8 decembrie 2019, de la ora 13:00, lansarea cărții 𝐢𝐮𝐛𝐢𝐫𝐞𝐯𝐢𝐫𝐠𝐮𝐥𝐚̆ ce poartă semnătura Alinei Manole, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe).
    𝐢𝐮𝐛𝐢𝐫𝐞𝐯𝐢𝐫𝐠𝐮𝐥𝐚̆ e un fel de punct și de la capăt cu sinele poetic al Alinei Manole, cel mai profund, cel  mai  intim, cel mai fin și, prin urmare, și cel mai adevărat. Alina Manole își desăvârșește conturul artistic cu această carte de poezii și de dragoste, punând într-o umbră frumoasă compozitorul, de-atât timp afișat pe prima pagină a muzicii folk-jazz, o muzică atât de specială că-i poate purta liniștit și definitiv numele. Cine crede că această carte este altceva decât o carte de dragoste se înșală atât de tare încât o poate reciti de atâtea ori până când o să înțeleagă sufletul Alinei Manol - Marius Tucă.
    𝐢𝐮𝐛𝐢𝐫𝐞𝐯𝐢𝐫𝐠𝐮𝐥𝐚̆ este primul volum de poeme al Alinei Manole, cu o lansare care s-a lăsat așteptată câțiva ani, dar care merită tot timpul care a trecut. Proiectul poetic a început ca un exercițiu în mediul online, cu gânduri de "iubirevirgulă” scrise de mână și fotografiate. Adunate într-o carte, secvențele curg, coerent, poetic, consistent.
    La acest eveniment, nu se cântă. Alina Manole va fi prezentă în fața publicului și prietenilor doar în calitate de om-care-scrie. Alături, ca sprijin pentru emoțiile sale, vor fi câteva nume importante în ecuația poetică a inimii sale: Marius Tucă, Anda Pittiș, Odilia Roșianu, Loreta Popa.
    "Lansarea are loc la Muzeul Național al Literaturii Române, cel mai frumos dintre toate spațiile care onorează scrisul românesc și care ar fi putut să găzduiască un astfel de eveniment. Ora întâlnirii este 13:00, iar accesul se face cu zâmbet, și nu cu bilet”, spune Alina Manole.
Vă așteptăm pentru o oră de poezie, într-o amiază de duminică specială!

Actriță de teatru și operetă




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Aca de Barbu (1893 - 1958)




Aca de Barbu și Traian Grozăvescu.







***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Lumini și umbre - Relațiile economice româno-sovietice (1965-1989)




Lansare de carte 


Vasile Buga 


Fundația Europeană Titulescu, București 


10 decembrie 2019





Pe simezele Capitalei - Peisaje în porțelan




Arta plastică contemporană 


Grit Uhlemann 


Galateea Contemporary Art, București 


12 decembrie 2019 - 10 ianuarie 2020




    Galateea Contemporary Art vă invită joi, 12 decembrie 2019, ora 18:00, la vernisajul expoziției  Peisaje în porțelan solo show Grit Uhlemann, artistă ceramistă, care trăiește și activează în Germania, la Berlin.
Curator: Cristina Popescu Russu
     Piesele luminoase ale artistei Grit Uhlemann sunt modelate din porțelan translucid. Din punct de vedere estetic, lumina dezvăluie un continuum de materie organică diafană, punând în evidență contururile obiectelor. Lumina este jucăușă și totuși strictă, amintind de un teatru de umbre. Imaginează-te stând în întuneric și admirând un spectacol de lumini. Lumina dă formă naturii pe care dorește să o expună. Lumina primordială cea mai naturală ia naștere din lava strălucitoare. Această substanță care are rădăcini adânci înfipte în istoria pământului, aduce minerale la suprafața pământului cu o căldură și o energie enormă.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 12 decembrie 2019 – 10 ianuarie 2020