vineri, 8 mai 2020

Eminesciana - Vreme trece, vreme vine...(1)




Mihai Eminescu 




Album apărut la Editura Junimea, Iași. 1976.
Autori: Constantin-Liviu Rusu și A. Petrescu-Vicoveanu.
Tiraj: 8 900 exemplare.
Pentru ușurința parcurgerii, vi-l prezint în două părți.



Fiind băiet păduri cutreieram...










Biserica Uspenia din Botoșani unde a fost botezat poetul.


Mitrică pe anul 1850.


Pădurea de pe coasta Haraminilor din preajma Ipoteștilor.



Lacul din pădurea de pe coasta Haraminilor.



Lacul din pădurea de pe coasta Haraminilor.






Curtea casei e la Ipotești, văzută prin fereastra clopotniței.




Strada Mare din Cernăuți, la sfîrșitul secolului al XIX-lea.


Strada principală din Cernăuți, în anii cînd Eminescu era elev.


Pașaportul fiilor căminarului Gheorghe Eminovici, care plecau la Cernăuți pentru studii.




Școala primară din Cernăuți; poetul învață aici clasele a III-a și a IV-a primară.


Aspect din interiorul școlii.


Teodor Ștefanelli, coleg cu poetul la Cernăuți și, mai tîrziu, la Viena.


Aron Pumnul (1818 - 1866), profesor de limba și literatura română
la gimnaziul din Cernăuți.



În culegerea de poezii scrise de elevii gimnaziului la moartea
lui Aron Pumnul, poetul publică prima sa poezie semnînd M. Eminoviciu, privatist.



Camerele în care locuiau gimnziștii în gazdă la Aron Pumnul.



Promoția din anul 1864 a gimnaziului din Cernăuți.
Tînărul din medalion ar putea fi M. Eminescu.


În anii 1863 - 1864, Eminescu asistă la spectacolele trupei teatrale 
Tardini - Vlădicescu, condusă de actrița Fany Tardini.


Alexandru Vlădicescu, actor.


Ion Vlădicescu, actor.



Vechea clădire a tribunaluli din Botoșani; aici poetul este copist 
în perioada noiembrie 1864 - martie 1865. 


Cererea poetului pentru eliberarea unui pașaport în vederea plecării la Cernăuți.



Document de cancelarie redactat de poet.


Drum spre Agafton, schit de lîngă Botoșani.


Schitul Agafton, unde era găzduit poetul de către mătușile sale 
Fevronia și Olimbiada Iurașcu.


Iosif Vulcan (1841 - 1906), redactor, editor și proprietar al revistei Familia,
Pesta 1865 - 1880, Oradea 1880 - 1906.


Iosif Vulcan publică poezia De-aș avea în numărul din 25 februarie/9 martie 1866
al revistei Familia, impunînd în literatura română numele Mihai Eminescu.







În drum spre Blaj, mai 1866, poetul este adăpostit în pridvorul bisericii 
de lemn din Tărgu-Mureș, de către protopopul Partenie Trîmbițaș.



Pe locul acestei case din Tîrgu-Mureș era situat hanul La calul alb,
unde poetul întîlnește pe seminariștii Ion Cotta și Teodor Cojocariu
cu care continuă drumul spre Blaj.


Blaj, vedere panoramică.


Tei de pe vărful Hulei, colină a Blajului.


Piața orașului Blaj, la mijlocul secolului al XIX-lea.


În clădirea seminarului din Blaj este găzduit poetul. în vara anului 1866.


Ștefan Cacovanu, prieten cu poetul la Blaj și, mai tîrziu, autor al unor
pagini memorialistice.



Biserica din Alba Iulia unde a avut loc adunarea generală a Asociațiunii Astra
în 27 - 28 august 1866, la care participă și poetul.


Nicolae Densusianu, gazda poetului la Sibiu în octombrie 1866.



Sibiu - orașul vechi.


Uliță în Rășinari.




I. L. Caragiale cunoaște pe poet în toamna anului 1867, probabil la Giurgiu.



În trupa lui Mihai Pascaly Eminescu este sufleur și copist, aprilie 1868 - august 1869.


Maria Vasilescu...


Matilda Pascaly...


Victor Praivald...


și Petre Velescu, ctori din trupa lui Mihai Pascaly, pe care Eminescu o însoțește
în turneul din Transilvania (mai - septembrie 1868).


În ziua de 17/29 iunie 1868 Eminescu participă la banchetul
dar în onoarea actorilor la hotelul Împăratul romanilor din Sibiu.


Casă din Sibiu la care este găzduit poetul în timpul turneului cu trupa Mihai Pascaly.




În sala teatrului din Brașov, Reduta, trupa lui Mihai Pascaly
prezintă spectacole în mai - iunie 1868.



Articolul publicat în Albina, care menționează pe Eminescu printre actori.


Fosta clădire a teatrului din Lugoj, în care au avut loc spectacolele
trupei lui Mihai Pascaly (iulie - august 1868).


Teatrul vechi din Arad, unde trupa lui Mihai Pascaly dă spectacole în august 1968.


Casa lui I. Popovici-Desseanu din Arad, unde sînt găzduți soții Pascaly;
este probabil că aici Eminesc l-a cunoscut pe Iosif Vulcan.


Alfold, ziar arădean de limbă maghiară care anunță turneul lui Pascaly.


Afișul unuia dintre spectacolele trupei lui Mihai Pascaly la Arad.



Strada principală din Oravița.


Candelabrul din teatrul de la Oravița.



Teatrul vechi din Oravița, în care trupa lui Mihai Pascaly dă spectacole 
la sfîrșitul lunii august 1868.


Contractul de angajare a poetului ca sufleur la Teatrul Național din București.


În spatele hotelului Hugues de pe calea Victoriei se afla locuința lui Mihai Pascaly,
gazdă a poetului în perioada octombrie 1868 - iunie 1869.




Mihai Pascaly.





În spectacolul cu Răzvan-Vodă Eminescu apare în rolul ciobanului.


Pasajul român de pe Calea Victoriei din București, unde se afla sediul 
Societății literare Orientul.


Gr. H. Grandea, președintele Societății literare Orientul.



Cișmigiu.




...cănd visam în academii


Universitatea din Viena al cărui student a fost M. Eminescu, 
în perioada 1869 - 1972.


Artur Schopenhauer (1788 - 1860)


Immanuel Kant (1724 - 1894).











Opera din Viena, ale cărei spectacole erau frecventate de pot.


Viena la mijlocul secolului al XIX-lea.


Burgtheater din Viena.



Frederica Bognar, actriță la Burgtheater.



Familia de actori Augusta și Fritz Baudius.


Ilustrații de A. Bordenache.


Venere și madonă, manuscris autograf - poezia de debut a lui M. Eminescu
în Convorbiri literare (15 aprilie 1870).





Mânăstirea Putna, ctitoria lui Ștefan cel Mare; în august 1871 are loc aici,
din inițiativa lui Eminescu și Slavici, o mare sărbătoare națională cu prilejul
împlinirii a 400 de ani de la zidirea nonumentului.


Portretul lui Ștefan cel Mare






Turnul de la intrarea în mănăstirea Putna.



Ciprian Porumbescu cîntă la Putna Daciei întregi.



Grigore Vindireu, starostele lăutarilor din Suceava, a cîntat cu taraful său
la sărbătoarea de la Putna.


Mormîntul lui Ștefan cel Mare din incinta bisericii de la mănăstirea Putna.


Universitatea Humboldt din Berlin, al cărei student a fost poetul în perioada
septembrie 1982 - mai 1874.


Prin Tiergarten trecea poetul în drumul său spre universitate,
cînd locuia pe Albrechtstrasse nr. 6.


Teatrul de stat Friederich Wilhelm in Berlin.




Spre Charlottenburg.


Stradă din Berlin la mijlocul secolului al XIX-lea.


Berlin, Orangenstrasse nr. 90 - 91, cartierul Charlottenburg,
unde era situată una din locuințele poetului.




Ilustrație de Gh. Anton.


Floare albastră, manusctis autograf.


Ilustrație de Ligia Macovei. 


Împărat și proletar, manuscris autograf.



Iași.














Biserica Trei Ierarhi din Iași.


Biserica Trei Ierarhi. Detaliu.



Casa junimistului Vasile Pogor unde se întîlneau cel mai adesea membrii 
societății literare Junimea.



Salonul Junimii din casa lui Vasile Pogor (reconstituire muzeografică).






În casa lui Iordache Balș din Iași inaugurează Titu Maiorescu 
Prelecțiunile populare, februarie 1864; la 14 martie 1876, Eminescu ține 
în cadrul prelecțiunilor conferința Influența austriacă asupra românilor din Principate.





***Partea a doua a albumului o găsiți prezentată aici: