marți, 12 aprilie 2022

Salonul cu amintiri - Viața pe tabla de șah cu...

 


Petru Frăsilă 


Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu, Iași 


14 aprilie 2022




O sărbătoare princiară

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național Târgu Mureș





Dan Glasu, Mihai Gingulescu și Livia Doljan.





Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7 - 8. Iulie - august 1984.

Ca să știm...cum a fost (67)

 


România de-altădată




Ziarul Scînteia de marți, 12 aprilie 1977.





Roșiori de Vede - ritm intens pe șantierele construcției de locuințe. 






Într-una din secțiile Întreprinderii de tricotaje din Miercurea-Ciuc.






Ca atîția alți tineri, elevele liceului Grigore Alexandrescu din Tîrgoviște
participă la îngrijirea spațiilor verzi ale orașului.




Zilele Sculpturii București

 


Arta plastică contemporană românească


Combinatul Fondului Plastic, București 


prima ediție, 16 - 18 aprilie 2022



Bătrînul

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași




Teofil Vîlcu și Monica Bordeianu.









Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7 - 8. Iulie - august 1984.

Interiorul ţărănesc de sărbătoare

 



Muzeul de Artă Populară Constanța 


aprilie 2022





   În pragul celei mai mari sărbători creştineşti – Paştele, Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi întâmpină vizitatorii cu expoziţia temporară Interiorul ţărănesc de sărbătoare.

   Structurată pe două săli aflate la parterul muzeului, expoziţia prezintă interioare ţărăneşti de sărbătoare din toate provinciile istorice româneşti: Transilvania (Maramureş, Bihor, Sibiu, Ţara Zarandului, Cluj), Banat (Timiş, Caraş-Severin), Moldova (Suceava), Oltenia (Vâlcea, Olt), Muntenia (Muscel, Buzău, Ilfov), Dobrogea (Constanţa, Tulcea).

  Expoziţia reconstituie un important segment al spaţiului privat al locuinţei tradiţionale ţărăneşti- camera „bună”, locul în care familia păstra tot ceea ce era mai valoros: icoane pictate pe sticlă sau lemn, ştergare, ţesături de pat şi de perete, perne, obiecte din ceramică, precum şi zestrea fetelor de măritat.

   În preajma marilor sărbători de peste an sau cu prilejul unor evenimente importante, camera „bună” a casei devenea locul în care se concentra tot ceea ce avea familia mai valoros, fiind totodată şi o mărturie a măiestriei femeilor şi fetelor care lucrau toate ţesăturile destinate decorului sau uzului gospodăresc.  

  În cadrul acestei încăperi, peretele de răsărit cu icoana protectoare se constituie ca un adevărat altar, fiind încadrată de ştergare ţesute la război şi decorate cu motive alese, specifice fiecărei zone. Alături de acestea, un rol important îl aveau şi vasele din ceramică (farfurii, cancee, ulcioare), cele etalate provenind din centre precum: Vama (Oaş), Vadu Crişului (Bihor), Sibiu, Făgăraş (Braşov), Bârsa (Arad), Biniş (Caraş- Severin), Rădăuţi (Suceava), Vlădeşti (Vâlcea), Oboga (Olt), Coşeşti (Argeş), Pisc (Ilfov).

Pe simezele ieșene - Genesis

 


Arta plastică contemporamă românească


Vladlen Babcinețchi 


Galeriile de Artă Dan Hatmanu, Iași


15 aprilie 2022




Un pahar cu sifon

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași





Cornelia Gheorghiu...peste niște ani.





Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7 -8. Iulie - august 1984.

Specii invazive din România de interes pentru U.E.

 


Complexul Muzeal de Științele Naturii Răsvan Angheluță 


Galați 


13 aprilie - 25 septembrie 2022




Pe simezele găjățene - Fuzzy Program

 


Arta plastică contemporană românească


Tudor Șerban


Galeria de Artă Nicolae Mantu, Galați


13 aprilie 2022



Baba Hîrca

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Tineretului Piatra Neamț




Scenă de grup.







Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7 - 8. Iulie - august 1984.