Imi pasa: 08/07/21

sâmbătă, 7 august 2021

Pe simezele Sloboziei - Zestrea

Arta plastică contemporană românească

Maria Unțanu

Galeria Arcadia, Slobozia

16 august - 10 septembrie 2021

***Maria Untanu

Matrițe stilistice în lirica de azi

Lansare de carte

Angela Nache Mamier

Muzeul Național al Literaturii Române, București

20 august 2021

Angela Nache Mamier, membru U.S.R., poet, traducător, critic literar, profesor de limbă franceză, trăieşte în prezent în Franţa. Este absolventă a Universității din Bucureşti, Facultatea de Filologie, secţia română-franceză. Debutează cu poemul Pământul Viu (1977) în Revista Luceafărul, sub bagheta prodigiosului poet Geo Dumitrescu. Publică poezie, traduceri și eseuri în reviste prestigioase din România și Franța. Este autor a peste zece volume de versuri și coautor în șase antologii. A fost membru activ în multe cenacluri renumite pentru evoluția poeziei contemporane: Cenaclul Junimea, Cenaclul de Luni (în perioada studenției); Cenaclul 19 din Braşov și Cenaclul Astra. Este fondatorul Cenaclului pluriartistic Musc’art Frontignan (France).

Volumul Matrițe stilistice în lirica de azi, publicat la Editura Minela din București, semnat Angela Nache Mamier, surprinde prin selecțiile făcute, scrieri remarcabile ale unor stihuitori care fac cinste literaturii contemporane românești. "Adevărata poezie nu are frontiere, bariere, generații, bande, grupuri. Artistul este o ființă singuratică”, afirmă Angela Nache Mamier într-un interviu acordat Revistei ,Flacăra lui Adrian Păunescu. Angela Nache Mamier, o ,"femilistă", cum se autodenumește într-un interviu, nu lasă niciodată garda jos atunci când susține valoarea poeziei autorilor români de pretutindeni: ,"Sunt suma unei mentalități pozitive, a unui curaj, a unui angajament față de ai mei, școala românească mi-a deschis porți, m-a transformat într-o ambasadoare ad-hoc".

Puffy și prietenii, revista coordonată de redactorul șef Magda Băcescu, prof. met. I.S.M.B., adună subiecte care trezesc interesul micilor spiriduși, dornici să-și exprime potențialul creator.

*Intrarea este liberă, iar accesul la eveniment se va face în limita locurilor permise de situația pandemică.

***Muzeul Naţional al Literaturii Române

În cinstea lui 7 Noembrie...

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul Muncitoresc C.F.R.

Scenă din sfîrșitul escadrei de Al. Corneiciuc.

Scenă din Macar Dumbrava de Al. Corneiciuc.

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 8. 1954.

Istoria românilor canadieni (1890 - 2020)

Lansare de carte

Ștefan Străjeri

Muzeul de Istorie Suceava

18 august 2021

***Muzeul Național al Bucovinei

De la obiectiv la penel

Arta plastică contemporană românească, Expoziție de fotografie,

Sorina Lambrino, Cătălin Vezetiu,

Biblioteca Județeană Nicolae Iorga, Ploiești,

10 august 2021

***Centrul Judetean de Cultura Prahova

Banduriști din Ucraina și moldoveni din...R.S.S. Moldovenească

Lumea și noi...

Consemnări publicate în Revista Teatru și Muzică, Nr. 8. 1954.

Culturalizarea maselor...

România de-altădată

Consemnare publicată în Revista Teatru și Muzică, Nr. 8. 1954.

Cu...caii la scăldat...în Albena

Prezențe românești peste hotare

Ina Stan Rebigan

Albena, Bulgaria

10 - 16 august 2021

***Ina Stana Rebigan

4M - Salon de sculptură

Arta plastică contemporană românească

Galeria Art Nouveau, Târgu Mureș

august 2021

***Uapr Târgu Mureș

Dramaturgie sovietică

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul Evreiesc de Stat

Scenă din Revizorul de Gogol.

Scenă din Platon Crecet de Al. Corneiciuc (Rippet și Sevilla Pastor).

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 8. 1954.

Exponatul lunii august - Strecurătoare getică (sec. IV-II a. Chr.)

Muzeul Dunării de Jos

Călărași

1 - 31 august 2021

Piesa, cu numărul de inventar 25044, face parte din Colecția de Arheologie Generală a muzeului. A fost descoperită în anul 1972 în urma unor săpături arheologice sistematice în așezarea getică de la Piscul Crăsani, jud. Ialomița.

Piesa este din lut ars, lucrată cu mâna, din pastă omogenă, culoare cenușie maronie, prevăzută cu o toartă plată ușor supraînălțată.

Strecurătoarea are formă conică, pereții groși, gura largă, buza foarte evazată iar o bună parte a corpului prezintă perforații dispuse în cercuri concentrice.

Piesa are următoarele dimensiuni: înălțime 89 mm, diametrul mediu 118 mm și diametrul maxim 192 mm, fiind încadrată cronologic în sec. IV-II a.Chr.

Acest tip de piesă era folosită în gospodărie la pregătirea hranei, dar se pare că era legată și de păstorit, pentru prepararea produselor lactate. Nu a fost însă exclusă nici folosirea acestora în cult, în practicarea unor ritualuri care necesitau o curățire a lichidelor pentru libații.

Strecurători precum aceasta de la Piscul Crăsani au mai fost descoperite în așezările daco-getice din Transilvania (Pecica, Sighișoara, Sfântul Gheorghe), în așezările dacice din Munții Orăștiei, dar și în așezările getice din Câmpia Română (Poiana, Popești, București, Piscul Crăsani de unde provine și piesa prezentată de noi).

Încadrarea cronologică a acestui tip de piesă se poate face pe baza tehnicii de realizare, cele lucrate cu mâna fiind datate pe parcursul sec. II a. Chr. și începutul sec. I a. Chr., fiind ulterior înlocuite de cele lucrate la roată.

Strecurătoarea este expusă la Secția Arheologie a muzeului, care este deschisă de luni până vineri, între orele 8:00 - 16:00, iar sâmbătă și duminică, între orele 9:00 - 17:00.

***