joi, 6 mai 2021

La ceas de bilanț (1947 - 1957)

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară





Scenă din Romeo și Julieta (Teatrul Național - București).






Scenă din Citadela sfărîmată de Horia Lovinescu (Teatrul Național - București).








Scenă din Bălcescu de Camil Petrescu (Teatrul Național - București).
















Grupaj publicat în Revista Teatrul, Nr. 12. Decembrie 1957.

Salonul de primăvară 2021

 


Arta plastică contemporană românească


Galeriile de Artă Ștefan Luchian, Botoșani 


8  mai 2021



Un documentarist

 


De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Octav Ioniță





A obținut Premiul I pentru regia filmului documentar Ritmuri.



***Cosemnare publicată în Magazin cinematografic (almanah) 1974.

***
Alte pelicule regizate:

Filme de scurt metraj:

Trepte (1971)

Olimpicii noștri la înălțime (1969)

România, țara mea (1968)

Participă la filmul de lung metraj

Balul de sîmbătă seara (1968)

Zilele Credinței și Culturii

 


Caransebeș 


ediția a XIV-a, 9 mai 2021




   Cel mai reprezentativ sfânt locaș din Episcopia Caransebeșului va polariza și anul acesta, după o frumoasă tradiție, o serie de manifestări spiritual-culturale, prilejuite de sărbătoarea hramului. Duminica Tomii va fi ziua în care aceste evenimente vor debuta prin oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor de arhierei, preoți și diaconi.

   Astfel, duminică, 9 mai, în Catedrala Episcopală din Caransebeș Sfânta Liturghie va începe la ora 9:00, la finalul căreia va fi lansat albumul aniversar Catedrala Episcopală din Caransebeș – mărturia unui vis împlinit. 

   În cinstea acestei sărbători se va desfășura în aceeași zi un eveniment cultural-artistic găzduit în curtea interioară a reședinței episcopale, începând cu ora 16:00. Un quartet de coarde al Filarmonicii Banatul din Timișoara și cvintetul Anatoly al Filarmonicii din Brașov, vor interpreta piese din repertoriul național și internațional cu conținut divers. Evenimentul integral va fi transmis pe pagina de Facebook a Catedralei Episcopale din Caransebeș și a Episcopiei Caransebeșului.

    Zilele credinței și culturii ediția a 14-a vor continua joi, 13 mai, prin Festivalul Coral Miron Cristea ediția a 11-a. La ora 15:00 va avea loc vernisarea expoziției Armonii Cromatice 12 a grupului de artiști prezenți la Galeria de Artă Corneliu Baba a Casei de Cultură George Suru din Caransebeș. Începând cu ora 16:00, la Catedrala Episcopală Învierea Domnului din Caransebeș va fi susținut un recital muzical coral de mai multe ansambluri corale.

    Cel de-al treilea eveniment cultural-artistic prilejuit de hramul Catedralei Episcopale Învierea Domnului va fi Piesa de teatru Micul prinț, jucată duminică, 16 mai, de către elevii seminariști de la Seminarul Teologic Episcop Ioan Popasu din Caransebeș, la Casa de Cultură George Suru din municipiu.

    Într-un format inedit va fi organizat anul acesta Festivalul de poezie în grai bănățean sâmbătă, 29 mai, în parteneriat cu Asociația scriitorilor în grai băbățean și cu Ansamblul Timișul din Timișoara, în  curtea Centrului Eparhial.

    Șirul manifestărilor din cadrul Zilelor credinței și culturii în Episcopia Caransebeșului se va încheia prin comemorarea eroilor bănățeni la Crucea-monument de la Domașnea joi, 10 iunie, la praznicul Înălțării Domnului. Vor participa la acest eveniment și Brigada 18 Cercetare Supraveghere Decebal din Timișoara.

    Toate manifestările se vor desfășura cu respectarea tuturor măsurilor de igienă și distanțare fizică, impuse de autorități pentru această perioadă de pandemie. Intrarea va fi liberă în limita locurilor disponibile prevăzute de legislație.

Trăirile noastre în timpuri noi

 


Arta plastică contemporană românească 


Marius Crăiță-Mândră


Galeriile Karo, Bacău


7 - 18 mai 2021




     Este mai degraba neobisnuit ca un artist sa propuna intr-o expozitie personala doar cateva lucrari, insotite de studii preparatorii, pe care multi ar prefera sa nu le arate. Chiar daca sunt strans legate de o anumita stare sufleteasca si realizate intr-o scurta perioada de timp, in cazul de fata ultimele trei luni, unii ar putea spune ca este prea putin. Acest aspect este neimportant deoarece Marius Crăiţă-Mândră nu doreste sa faca o analiza a etapelor pe care le-a parcurs pana acum, nici sa impresioneze intr-un fel sau altul privitorul. El doar sarbatoreste un proiect dus la bun sfarsit, subliniind cu aceasta ocazie importanta comanditarului pentru bunul mers al lucrurilor. Artistul nu poate trai pe cont propriu, are nevoie de sprijin ca sa-si continuie activitatea si de intelegere pentru a se exprima neingradit. Marius Crăiţă-Mândră ne explica de ce a fost asa si nu altfel: "Nu am crezut vreodată să trăiesc vremuri interesante, așa cum ne obligă aceste timpuri, să ne aducem aminte de Confucius cu spusele lui: "îţi doresc să nu ajungi să trăieşti vremuri interesante!"

     În aceasta perioadă, civilizația noastră planetară s-a confruntat cu o problemă majoră, pandemia care ne-a schimbat substanțial traiul de zi cu zi. Cu siguranță, viața, cum era înainte de pandemie, nu o să mai fie la fel. Schimbarea s-a produs. Chiar dacă am vrea să ne întoarcem la perioada anterioară declanșării virusului, noi ne-am modificat. Aparent nu știm ce anume, dar cu siguranță distanțarea socială, singurătatea, timpul mărit petrecut în sânul familiei, au lăsat ceva amprente în felul nostru de-a gândi. Acum cântărim, cu adevărat, momentele importante din viața noastră. O nouă viziune despre viață a transformat, a corectat, fuga noastră de noi, de propriul Ego.

    Chiar dacă noul cotidian începe să se implementeze ușor-ușor, indubitabil reflexele trecutului ies la suprafață cu activități aparent banale, cum ar fi: lecturarea unei biblii, strângerea în brațe a copilului, uneori, chiar schimonosirea în fața oglinzii cu mișcări teatrale, expresioniste, (de parcă ți-ai juca rolul vieții tale, într-un ultim act al carierei) și nu în ultimul rând, speranța, îngăduința, rugăciunea către Dumnezeu.

     Toate aceste ,<stări> au fost transpuse în ultimele mele lucrări, etapă ce mi-a influențat cu siguranță, tema."


De peste Prut

 


Lumea și noi...


Teatrul Muzical-Dramatic Chișinău


1957




Scenă din Sînziana și Pepelea de V. Alecsandri (Teatrul Moldovenesc de Stat - Chișinău).





Scenă din Sărăcia nu-i cusur de Ostrovski  (Teatrul Moldovenesc de Stat - Chișinău).





Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 12. Decembrie 1957.

Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani

 


Muzeul Municipiului București 


19 mai 2021 - 1 mai 2020





     Pornind de la diversitatea colecțiilor Muzeului Municipiului București și ale Direcţiei de Cultură Olteniţa (Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița) în ceea ce privește patrimoniul preistoric, propunem publicului nostru o expoziție monografică asupra uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din România. Expoziția-eveniment va aborda o serie de registre tematice, precum contextul general al neoliticului și eneoliticului în sud-estul României, locuirea, hrana, ceramica și primele obiecte metalice, relația cu alte populații, de la imagine la imaginar etc.

    Expoziția Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani reunește cele mai frumoase obiecte gumelnițene din colecțiile celor două muzee, între care se va remarca Zeița de la Vidra, își propune să valorifice patrimoniul cultural asociat acestei culturi din colecțiile amintite, dar și rezultatele cercetărilor arheologice sistematice realizate în stațiunea eponimă în decursul ultimilor trei ani, să-i aducă mai aproape publicului vizitator detalii referitoare la neoliticul din România, cu accent pe cultura Gumelnița, dar, nu în ultimul rând, expoziția se vrea a fi și un eveniment organizat în memoria celui care a fost marele arheolog Dragomir Nicolae Popovici, formator al mai multor generații de arheologi preistoricieni din România.

    Expoziția va putea fi vizitată la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2) în perioada 19 mai 2021 – 1 mai 2022.

     Cultura Gumelnița, denumită astfel datorită cercetărilor întreprinse în România în așezarea eponimă situată aproape de malul stâng al Dunării, lângă orașul Oltenița, jud. Călărași, definește debutul eneoliticului dezvoltat în sudul României către jumătatea mileniului V a. Chr. Evoluția sa a fost împărțită în trei faze principale care au durat aproape un mileniu, populația acestei culturi ocupând o vastă regiune de la țărmul Mării Negre în est, până în Bulgaria centrală la vest, la nord până în apropierea Munților Carpați, iar la sud până la Marea Egee.

     O mare parte a așezărilor gumelnițene erau de tip tell (movilă antropică) indicând o locuire intensă pe același amplasament, în apropierea surselor de apă, de multe ori pe promontorii cu poziție dominantă. Cultura materială a acestor populații este una bogată și deosebit de interesantă, diversificată, evidențiind un nivel ridicat al cunoștințelor tehnice. Ceramica de foarte bună calitate prezintă forme foarte variate cu decor incizat, plastic sau pictat cu grafit, alb sau roșu. Studiul ceramicii a ocupat un loc privilegiat de-a lungul întregii evoluţii a arheologiei. În timp se poate observa o evoluţie a concepţiilor și mai ales a tehnicilor utilizate pentru a se încerca rezolvarea numeroaselor probleme ridicate de determinarea tipului şi a sursei de materie primă utilizată, tipurile de degresanţi și tehnologia folosită pentru modelarea şi realizarea vaselor. Între diversele preocupări legate de ceramica realizată de om de-a lungul timpului, olăria deţine un rol privilegiat. În primul rând datorită cantităţii, a varietăţii formelor şi a bogăţiei decorului, ce au oferit întotdeauna posibilităţi diverse de interpretare şi în acelaşi timp de stabilire a mai multor categorii de elemente. În acelaşi timp studiul ei poate contribui la delimitarea unor arii culturale şi la definirea unor schimbări sau evoluţii, a unor contacte culturale sau adesea la încadrări cronologice restrânse, fiind considerată în general fosilă directoare a culturilor arheologice. În egală măsură ea este elocventă pentru concepţiile diferitelor comunităţi privind spaţiul imaginarului. Din această perspectivă este lesne de înţeles de ce încă de la începuturile sale arheologia şi implicit arheologii au fost atraşi de ceramică. Studiul ceramicii oferă de asemenea concluzii de ordin economic. În măsura în care vasele circulă în cadrul unui proces de schimb, într-un areal, rezultatele provenite din studiul lor pot permite declararea tipului de relaţii existente în cadrul comunităţii producătoare.

    Pe lângă uneltele de os sau corn, cele lucrate în piatră, în special din silex, sunt numeroase și variate. Cuprul forjat sau turnat tinde să fie folosit în mod curent pentru obținerea unor unelte de mici dimensiuni sau a obiectelor de podoabă. Sunt produse în număr important și uneltele mari. Cuprului i se alătură și aurul din care sunt realizate obiecte de podoabă. Arta figurativă este reprezentată de statuetele zoomorfe și antropomorfe modelate în general în lut.

Dr. Dan Pîrvulescu, Director Adjunct Istorie, Patrimoniu – Muzeul Municipiului București, curatorul expoziției.

 

Timpul și spațiul în simfonia culorilor

 


Arta plastică contemporană românească


Mihai Coțovanu


Galeria Mariana Berinde, Cluj - Napoca


6 mai 2021