Imi pasa: 03/17/17

vineri, 17 martie 2017

Arta plastică contemporană românească

Adriana Lucaciu

Galeria Pygmalion, Timișoara

23 martie 2017

***Adriana Lucaciu

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Ștefan Braborescu (1880 - 1971)

Editura Meridiane. 1965.

Din seria: Figuri de seamă ale teatrului romînesc.

În cei aproape 60 de ani de viață artistică, Ștefan Braborescu

a interpretat peste trei sute de roluri.

...Pînă la probele de expresie pentru ultimul film (1963)...

...tînărul sublocotonent din Reg. 26 Rovine-Craiova (1905)

a parcurs un drum artistic lung și bogat.

Actor și director de scenă (1920).

În 1922.

Hoinărind pe meleaguri străine...La Dresda, în 1922.

Colectivul Teatrului Național din Cluj în anul 1923.

În rîndul II din mijloc: Neamtzu-Ottonel, Zaharia Bîrsan, Ștefan Braborescu,

Stănescu-Papa, Dem. Mihăilescu-Brăila.

Un grup de actori ai Teatrului Național din Cluj. În rîndul I:

Dem. Constantinescu, Nae Voicu, Viorica Poruțiu-Dimitriu,

Ștefan Braborescu (al doilea din dreapta), Ion Tîlvan (1926).

Redactor al revistei Hyperion din Cluj.

Alături de cîțiva din colegii de scenă la Teatrul Național din Cluj:

C. A. Russei, Virginia Cromwald, Ștefan Braborescu, Titus Lapteș,

N. Șubă, Dem. Constantinescu ș.a. (1926).

Urmărind repetițiile piesei Medicul în dilemă de G. B. Shaw.

Cu fiul său Sorin, în 1934.

La Timișoara, printre actorii amatori (1943).

Strigoii de H. Ibsen s-a jucat în traducerea lui Ștefan Braborescu

la Teatrul Național din Cluj.

În 1955, la împlinirea a 50 de ani de teatru.

Pagină din caietul omagial cu ocazia sărbătoririi lui Ștefan Braborescu (1955).

Profesorul Polejaev (Bătrînețe zbuciumată),

Hrăman (Apus de soare),

groparul I (Hamlet) - creații de neuitat ale artistului.

Roluri din dramaturgia noastră nouă interpretate de Ștefan Braborescu:

Moș Spiridon (Ziua cea mare de M. Banuș),

idem,

Petrușca (Conștiința furată de T. Bușecan),

Idem.

Aron din Cetatea de foc de M. Davidoglu, i-a prilejuit o altă interesantă

compoziție în repertoriul romînesc contemporan.

În mijlocul actorilor Teatrului Național din Cluj la premiera

comediei Mincinosul (1955).

În Azilul de noapte de M. Gorgi, Ștefan Braborescu a jucat rolul:

Luca Pribeagul,...

...și Actorul.

Alături de Florica Panu în filmul Cu fața spre public.

Idem.

Într-o scenă din Intrigă și iubire. Luiza: Mary Georgescu-Pătrașcu

(în filmul Cu fața spre public).

Apus de soare de B. Ștefănescu-Delavrancea.

În Apus de soare Ștefan Braborescu l-a mai jucat și pe Bătrînul Hrăman

(Stagiunea 1962).

Unul din rolurile care i-au prilejuit o frumoasă realizare:

Senor Balboa din Copacii mor în picioare de Al. Casona.

O emoționantă interpretare: rolul profesorului Polejaev din

Bătrînețe zbuciumată de Rahmanov (alături de Oct. Cozmuța).

Achim în Puterea întunericului de Tolstoi, alaturi de Silvia Ghelan (1961-62).

Groparul din Hamlet îi prilejuiește lui Ștefan Braborescu o

revărsare de vervă strălucitoare. În rolul titular, C. Anatol -

care este și regizorul spectacolului clujean.

Artistul Poporului Ștefan Braborescu, votînd (1961).

Sute de mii de spectatori au admirat minunata creație a lui

Ștefan Braborescu: rolul bătrînului profesor din filmul

Anotimpuri - regia Savel Știopul (1964).

Idem.

Cu Tanți Cuttava Barozzi, în același film.

Generații diferite privindu-se cu simpatie...

Cuvinte calde, pline de înaltă prețuire i-au adresat lui Ștefan Braborescu

scriitorii clujeni Ion Agîrbiceanu și Lucian Blaga.

"Înteligență sclipitoare, ochi de veveriță neliniștită...duios și înțelept,

dar înțelept fără solemnitate, ci cu ironie și sarcasm..."

***Alte informații despre artist:

Scriitor, actor, regizor, profesor N. 31 aug. 1880, Caracal - m. 4 ian. 1971, Bucureşti. Cursurile primare le urmează în oraşul natal, iar cele liceale la Craiova (Liceul Militar). În perioada 1900-1903 urmează Şcoala de Ofițeri de Infanterie din Craiova. Este sublocotenent în Regimentul 25 Rovine din Craiova, iar în 1906, locotenent. În anul 1907, renunță la cariera militară şi se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti, unde urmează, paralel, şi Conservatorul, pe care-l absolvă în 1911. În acelaşi an, este angajat la Teatrul Național din Craiova, debutând ca actor şi regizor. Roluri interpretate la Craiova: Crainicul (Înşir-te mărgărite de Victor Eftimiu); Herbert (Nepoftitul de Tristan Bernard); Claudel (Tribunul de Paul Bourget); Oreste (Electra de Sofocle); Pepelea (Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri); Gèronte (Doctor fără voie de Molière); Actorul şi Luca (Azilul de noapte de Gorki) etc. Editează, împreună cu I.C. Popescu Polyclet şi N.Vulovici Noua Revistă Olteană. Debutează editorial, cu volumul de nuvele Din romanul unei vieți (Craiova, 1902). A fost printre primii colaboratori şi întemeietori ai revistei Ramuri. A jucat la Teatrul Național din Iaşi (1914-1923) şi la Teatrul Național din Cluj (1924-1943). A fost rectorul Institutului de Teatru din Cluj (1944), profesor şi rector la Institutul de Artă Teatrală din Timişoara, (1950). A interpretat peste 300 de roluri şi a regizat 60 de piese. A fost distins cu titlul de Artist al poporului. Opera: Din romanul unei vieți (Craiova, 1902); Raze de lumină (Craiova, 1905). Traduceri: Blatchford, Primejdia germană (1914)