sâmbătă, 12 noiembrie 2016

Bădăranii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Teatrul Național I. L. Caragiale


Colecții și Colecționari


Înscrisuri de toate felurile





Program-broșură, Teatrul I. L. Caragiale, București.
Stagiunea 1960 - 1961.


Adnotare făcută de fostul posesor al programului,
regizorul N. G. Kirilov.
Am deslușit că ar fi vorba de participarea la sărbătorirea lui Grigoraș,
luni, 22 mai 1960, la Operă.



















Naționalul bucureștean, în turneu pe Litoral cu Bădăranii,
într-o distribuție de...primă scenă.
Almanah literar '90. Decembrie 1989.

Dor de Eminescu




Ion Caramitru, Aurelian-Octav Popa


Ateneu, Iași


26 noiembrie 2016






    “Nu există o construcţie mai bogată, mai semnificativă a limbii române decît aşa cum a gândit-o Eminescu şi cum a pus-o în ecuaţie.” (Ion Caramitru)
    Dor de Eminescu este mai mult decât un recital de versuri, este o poveste despre sentimentele, atitudinile, convingerile fiecăruia dintre noi, brodate abil în vers și proză, alcătuită din scrierile literare și filosofice ale lui Eminescu.
    Muzica originală a clarinetistului Aurelian Octav Popa nu acompaniază cuvântul, ci completează povestea, transmițând și continuând ideile rostite de către Maestrul Ion Caramitru.
    Cei doi artiști dialoghează, astfel, într-o formulă scenică inedită, prezentând un spectacol alcătuit pe baza unor selecţiuni din manuscrisele de poezie, proză şi filosofie ale marelui poet național.
   "Grosul operei lui Eminescu se află în celebra lui ladă cu care umblă pe unde se mută şi în care îşi ducea caietele şi notaţiile lui, şi care acum, în sfârşit, au fost tipărite prin sistem digital, facsimilate de către Academia Română. Mărturisesc că am avut o participare fundamentală la acest proces, pe durata mandatului meu la Ministerul Culturii”. (Ion Caramitru)
  "Stilul contribuţiei mele muzicale în acest spectacol imaginat de Ion Caramitru este de sorginte simfonică şi este ca o fereastră către poezie. Nu este o ilustraţie ci un discurs aparte. Artele sunt orgolioase, nu se aseamănă, dar se pot întâlni dacă ajung la acel nivel superior al bucuriei împărtăşite”. (Aurelian Octav Popa)
    Maestrul Ion Caramitru va susține recitalul Dor de Eminescu sâmbătă, 26 noiembrie 2016, ora 20:00 pe scena Sălii Mari de Spectacole Radu Beligan a Ateneului din Iași.
    Biletele au fost puse în vânzare la prețul de 70RON și pot fi achiziționate on-line de pe site-ul www.ateneuiasi.ro sau direct de la casieria Ateneului de luni până vineri în intervalul orar 10:00 -16:30, sau cu o oră înaintea începerii spectacolului.
Ateneul din Iași, Strada Ion Creangă nr.14, 700320, Iaşi, Tel/fax: 0232-261.846, e-mail:office@ateneuiasi.ro.

Arheologii timpului lor. Memorii, constatări, previziuni




Lansare de carte


Sabin Adrian Luca


Muzeul Național Brukenthal, Sibiu


15 noiembrie 2016





    Marți, 15 noiembrie, ora 12:00, în sala de consilii din Palatul Brukenthal va avea loc lansarea cărții Arheologii timpului lor. Memorii, constatări, previziuni, autor prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca.
Cartea va fi prezentată de prof. univ. dr. Zeno Karl Pinter.
    Volumul are un caracter evocator, făcând referire la o galerie de personalități – profesori, cercetători, persoane implicate în domeniul arheologiei fără a fi în fapt arheologi – cărora autorul le poartă un respect profund. Deoarece o parte dintre aceștia nu mai sunt în viață, autorul consideră că este datoria istoricilor prezentului de a prețui trecutul și de a implementa bazele viitorului, într-un demers al continuității.

Salonul de iarnă




Arta plastică contemporană românească


Centrul de Cultură Urbană Casino, Cluj - Napoca


14 - 27 noiembrie 2016




    Luni, 14 noiembrie 2016, Centrul de Cultură Urbană Casino din Cluj-Napoca va găzdui vernisajul expoziţiei colective Salonul de iarnă al AAP Cluj cu începere de la ora 17:00.
   Expun: Amalia Bătinaş (Familia Bulgakov), Elena Berar (Iarnă la Dretea I şi Iarnă la Dretea II), Viorica Bogos (Satul înzăpezit şi Iarna în curte), Ernest Bokor (Peisaj de iarnă şi Lângă pădure), Mircea Bonda (Peisaj cu căpiţe), Alexandru Chiorean (Toamnă târzie şi Peisaj de iarnă), Manole Ciui (Iarnă pe Valea Vaserului şi Iarnă la Triteni), Maria Cristea (Iarnă şi Iarnă la Mărişel), Eva Dolha (Iarnă şi Pădure aurie), Maria Dusa (Mal îngheţat şi Colindători), Federiga Ionel (Iarnă la Guga şi Peisaj de iarnă pe Nadăş), Mihail Gagea (Peisaj I şi Peisaj II), Eva Gaja (Iarna şi Cad frunze), Diana Hoţiu (Umbre pe zăpadă şi Cabană la munte), Maria Ilişiu (Iarnă I şi Iarnă II), Rodica Scutaru Milas (Iarnă în munţi şi Peisaj de iarnă), Maria Muresan Copil (Dimineaţă senină şi De sărbători), Margareta Pentelescu (Iarna la Cluj şi Cu Mocăniţa iarna), Remus Pop-Păcurar (Plecarea iernii şi Fata zăpezii), Octavian Popescu (Peisaj de iarnă şi La plimbare), Smaranda Popescu (Iarnă I şi Iarnă II), Popovici Dora Violeta (Peisaj de iarnă şi Peisaj montan), Ovidiu Protopopescu (Nebulozitate şi Maestrul strateg), Monica Romanca (Viscol şi Proiecte de iarnă), Elena Rus (Alee cu brazi), Luminiţa Rusu, Adrian Salajan (Amintiri de iarnă şi Capra), Pictura Tudor Schimbischi (Iarnă la Cluj şi Căpiţe de fân iarna), Silvesan Marioara (Natură statică), Margit Simion (Iarnă în Făget şi Iarnă lângă Casino), Emese Soós (Soare de ianuarie şi Toamnă târzie), Iosif Stegaru (Iarnă), Ionică Todea (Iarnă, Iarnă la Mărişel), Aurora Trifa (Frozen şi Izvorul rece), Varga Stela (Iubire de gheaţă) şi Dorina Zapartan (Feerie de iarnă şi Hibernală)
    Prezintă: Mariana Enache- manager cultural și Mircea Sabin Mircea Rus- Preşedintele Asociației Artiștilor Plastici Cluj.
Intrarea este liberă şi vă aşteptăm cu drag!

 

Așa cum a fost




România de-altădată


Colecții și Colecționari


Înscrisuri de toate felurile





Cînd întîmplarea te făcea să ajungi în cartierul Ferentari, te îngrozeai.
Îți apărea înaintea ochilor imaginea dezolantă a unui loc urgisit, care putea fi 
comparat doar cu un cătun așezat undeva departe.


A fost nevoie de muncă intensă, de mari investiții ca vechiul Ferentari
să se transforme, în anii puterii populare, într-un loc plăcut, cu blocuri
impunătoare și magazine moderne, unde oamenii trăiesc cu drag. 
Fotografia e concludentă.


În case mici, insalubre, înșirate de-a lungul unor străzi nepavate, 
lipsite de canalizare și apă, își duceau traiul neînchipuit de greu
muncitorii din cartieul Bucureștii Noi în timpul regimului
burghezo-moșieresc.


Lichidarea contrastului dintre centru și periferie, una dintre preocupările
partidului și guvernului, își găsește expresia și în noua înfățișare a acestui
cartier. Blocuri moderne, cu apartamente confortabile, magazine bine aprovizionate,
cinematografe, școli, biblioteci, cluburi, străzi pavate, multă verdeață,
aceasta este imaginea de azi a cartierului Bucureștii Noi.



Două fotografii care n-au nevoie de comentarii.
Cartierul Floreasca ieri și azi.


Cîteva șoproane întunecoase, fără apă, friguroase, înzestrate cu utilaj 
rudimentar - acestea formau condițiile în care muncitorii fostei "fabrici"
de confecții A.P.A.C.A. erau obligați să lucreze pînă la extenuare căte 
16 ore pe zi.


Astăzi pe aceste locuri s-a construit fabrica de confeții Gh. Gheorghiu-Dej,
una din cele mai moderne fabrici de confecții din Europa, cu hale pline de lumină,
utilate modern, unde muncitorii lucrează în condiții optime.


Cîteva barăci dărăpănate, pe care vremea și-a pus pecetea, lăzi aruncate 
la întîmplare și multă murdărie. Iată imagina halelor Obor altădată.


O clădire impunătoare, dotată cu cele mai moderne instalații, aprovizionată
din plin, avînd în față un frumos parc - halele Obor de azi.


Groapa Vergu. O enormă adîncitură, focar de infecții, în care se aruncau
gunoaiele Capitalei, iar vara se montau cîteva barăci cu distracții "populare".


Ast[zi de numele groapa Vergu nu-și aduc aminte decît bătrînii.
Cei tineri știu că merg la Teatrul de vară 23 August, unde ascultînd
o piesă sau poposind pe malul lacului au numeroase momente de recreiere.


Pe aceste locuri altă dată pășteau caii, iar țiganii nomazi 
își întindeau corturile.


Azi, în fiecare duminică, zeci de mii de bucureșteni vin să asiste
la întîlnirile sportive de pe marele stadion 23 August, construit
chiar pe aceste terenuri.


Combinatul poligrafic Casa Scinteii, măreața realizare a regimului nostru
de democrație populară.


Mini album. 1959.
Editori: Sfatul Popular al Capitalei R. P. R., 
Muzeul de Istorie al Orașului București.

Ce-am avut și am pierdut




România de-altădată


Colecții și Colecționari


Cartofilie






















Mapă-set. Cărți poștale necirculate. Anii '70.
Editor: IMAGREX (exportator).
Strada Lipscani, nr. 19, București.
Coperta I-a.


Coperta a IV-a.

Următorul set este realizat de altă firmă exportatoare.
Sub formă de "felicitare".



Cu explicații tehnice în limba franceza...


...și engleză.



O imagine mai...sexy...






După cum se vede, Auto-Tractor avea sediul la aceeași adresă cu IMAGREX.