luni, 17 decembrie 2018

Prima zi de libertate




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale



Al. Demetriad (Hieronim), Ovidiu Iuliu Moldovan (Ian), Igor Bardu (Karol),
Florin Piersic (Michal), Silvia Popovici (Inge), Mihaela Buta (Iuzzi), 
C. Diplan (Pavel).
Premieră: 10 noiembrie 1971.


Ovidiu Iuliu Moldovan (Ian) și Silvia Popovici (Inge).


Mihaela Buta (Iuzzi) și Florin Piersic (Michal).





Fotografii și consemnări publicate în Caiet - program, Nr. 11.
Teatrul Național I. L. Caragiale, București. Stagiunea 1971 - 1972.


Mhai Fotino (Anzelm) în Prima zi de libertate.


Silvia Popovici (Inge).


Igor Bardu (Karol).


C. Diplan (Pavel).


Const. Dinulescu (Doctorul).


Florin Piersic (Michal).


Al. Demetriad (Hieronim).


Ovidiu Iuliu Moldovan (Jan).


Fotografii și consemnări publicate în Caiet - program, Nr. 12.
Teatrul Național I. L. Caragiale, București. Stagiunea 1971 - 1972.


Ovidiu Iuliu Moldovan (Ian), Florin Piersic (Michal) și 
Al. Demetriad (Hieronim) în Prima zi de libertate de L. Kruczkowski.

Pe simezele Capitalei - Tectonica umbrei




Arta plastică contemporană românească 


Ștefan Ungureanu


Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, București


20 decembrie 2018 - 17 februarie 2019




    Tectonica umbrei este expoziția capsulă pe care Ștefan Ungureanu o deschide în noul spațiu destinat expozițiilor temporare din Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi. Proiectul include și o serie de evenimente conexe (o lansare de catalog, un artist talk ce uremază să fie anunțate).
    Ștefan Ungureanu este un artist vizual al cărui interes pentru cartografiere, știință sau vizualizare de informații au generat lucrări care pun în dialog patrimoniul muzeului Hărților și Cărții Vechi cu arta contemporană. Invitat să expună în noul spațiu de tip white cube al muzeului, Ungureanu își propune să facă legătură dintre publicul intersat de cartografiere sau hărți și adepții artei contemporane.
    Intervenția unui artist într-un spațiu muzeal este o experiență diferită de expoziția într-o galerie de artă. Această practică extrem de răspândită la nivel internațional a pornit din dorința de a revitaliza patrimoniul unui muzeu și de a încuraja repoziționările creative ale unor exponate rigidizate de un discurs muzeografic sub influența practicilor creativea ale artistului.
    Ștefan Ungureanu (n. 1984) este preocupat de transpunerea vizuală a științei în imagini. Lucrările sale organizeză și normează spațiul, narațiunea și timpul în structuri vizual-narative complexe. Ungureanu folosește în cercetarea sa artistică concepte proprii inspirate de Bruno Latour, Jordan Peterson sau Robert Sapolsky. Din 2016 urmează un doctorat la UNARTE, sub coordonarea lui Dragoș Gheorghiu. O parte din rezultatele cercetării este prezentată în această expoziție și în șirul de de evenimente care sprijină acest demers.
http://stefanungureanu.com
    Ioana Marinescu (n.1988) este curator și istoric de artă la H’art Gallery in Bucharest. Din 2015 lucrează la un doctorat cu tema biografia cuplurilor de artiști, un subiect predilect în proiectele sale. A lucrat cu numeroși artiști printre care Nicolae Comănescu, Ion Bârlădeanu sau Gili Mocanu. Colaborarea cu Ștefan Ungureanu a presupus editarea primului său catalog, dar și curatorierea unor expoziții personale și de grup.
http://unarte.academia.edu/IoanaMarinescu

De vorbă cu...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Satiric - Muzical Constantin Tănase





Expres Cărăbuș, revista care a găzduit interviul prezentat în continuare.
Toamna anului 1989.
Supliment al caietului program al Teatrului Constantin Tănase. 





Pe simezele ieșene - Taina Luminii




Arta plastică contemporană românească  


Doru Cernea 


Galeriile de Artă Theodor Pallady, Iași 


20 - 30 decembrie 2018

 





Pe simezele Capitalei - Expoziția de iarnă




Arta plastică contemporană românească 


Piața Spania Gallery, București 


20 decembrie 2018





Spectacole, spectacole...pe Magheru...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul C. I. Nottara




Broșură cu repertoriul teatrului. Mijlocul anilor '70.


















Coperta a IV-a.

Pictură, bijuterie, ceramică, ilustrație




sepoARTĂ 


Elite Art Gallery, București 


5 decembrie 2018 - 5 ianuarie 2019





AnoTimpuri




Arta plastică contemporană românească 


Dorin Apreutesei 


Muzeul Județean Ștefan cel Mare, Vaslui 


18 decembrie 2018 - 6 ianuarie 2019






    Dorin Apreutesei este născut la Vaslui unde a învățat primele lecții de pictură la Casa Pionierilor din Vaslui cu doamna profesoară Elena Pânzaru. A urmat Liceul de Artă Octav Băncilă Iași, după terminarea liceului s-a orientat, însă, către o carieră militară. Nu a renunțat, totuși, la pictură și a urmat cursurile Școlii Populare de Artă din București la clasa profesorului George - Paul Mihail.
    În prezent, ofițer în rezervă, Dorin Apreutesei dedică timp picturii, participă la tabere naționale de creație și are expoziții personale și de grup la Cercul Militar Național din București. Expoziția personală de pictură de la Muzeul Județean Ștefan cel Mare Vaslui este un omagiu adus locurilor natale și profesorilor îndrumători.
Organizatori:     
- Prof. dr. Ramona Maria MOCANU, manager al Muzeului Județean Ștefan cel Mare Vaslui
Expoziția va putea fi vizitată până la data de 6 ianuarie 2019.

De la agonie la extaz; evenimentele anului 1918 in aprecierea contemporanilor




Casa de Cultură Friedrich Schiller 


București 


18 decembrie 2018





    În cadrul evenimentelor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri, istoriei culturii românești Primăria Municipiului București și Casa de Cultură Friedrich Schiller (Str. Batiștei nr. 15) organizează marti, 18 decembrie 2018, ora 18:00, conferința dezbatere De la agonie la extaz; evenimentele anului 1918 in aprecierea contemporanilor.
    Evenimentul este organizat în parteneriat cu FDGR, Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică și FDGR, București.
    La 1 ianuarie 1918 în Proclamația Regelui și Guvernului către Armată se afirmă: "Stând acum cu arma la picior, ochiul vostru să fie mereu țintit înspre inamic, inima voastră să bată cu aceeași încredere și căldură pentru țară.” (Nicolae Iorga, O viaţă de om aşa cum a fost, vol. II Lupta, Chişinău, Editura Universitas, 1991)
    "Unirea românească nu este legată de anumite momente, ci este zbaterea sufletească necontenită a unui întreg popor, creat unitar pentru a trăi și pentru a rămânea în aceeași unitate neîntreruptă, este în mare parte și întruparea unei epoci de renaștere națională.” (Nicolae Iorga, 1938)

Prezintă:
Dr. Liviu Țăranu, consilier superior C.N.S.A.S.
Dr. Florian Banu, cercetător C.N.S.A.S.
Participă:
Christiane Gertrud Cosmatu, 
Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României
Dr. Klaus Fabritius, 
Președintele FDGR, Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică
Ilustrația muzicală: Ana și Marius Boldea
Coordonatorul evenimentului: Aurora Fabritius

    “Astăzi s-a făcut intrarea triumfală a Suveranilor în Capitală în fruntea armatelor române şi aliate. Pe un timp nouros, iluminat însă de entuziasmul unui popor întreg s-au început serbările de azi. Familia regală a sosit din Iaşi la ora 10 în Gara Mogoşoaia. Pe amândouă laturile şoselei Chiselef se află înşirată armata, cercetaşii şi şcolarii cu cocarde şi drapele şi o mare de popor. În faţa gării s-a format cortegiul. Ivirea suveranilor a stârnit un entuziasm indescriptibil şi uralele nu mai încetau. Înfăţişarea lor era mândră şi strălucitoare de fericire. Regele, la mijloc, călare, mulţumea publicului surâzând. Regina, în uniformă de colonel de roşiori, era de asemenea călare de-a stânga Regelui, veselă, strălucitoare de sănătate şi voie bună. La dreapta, numai în tunică, era generalul Berthelot, marele nostru prieten şi pe care l-a aclamat lumea. Prinţul Nicolae ţinea cu multă siguranţă frânele calului său şi sta la stânga Mamei sale. Cortegiul format s-a pornit spre rondul întâi de la şosea. Acolo Suveranii s-au oprit pentru a asista la un mic serviciu religios, cu care ocazie s-a făcut şi ţintuirea unor drapele noi”
(Dr. Vasile Bianu, Însemnări din Răsboiul României Mari, tomul II. De la mobilizare până la Pacea din Bucureşti, Cluj, Institutul de Arte Grafice Ardealul, 1926).
Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.

Povești de dragoste ale vedelor




Lansare de carte 


Ioana Mandache 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


20 decembrie 2018






Muzeu la ceas aniversar




Complexul Muzeal Arad 


20 decembrie 2018




    Evenimentul aniversar este un prilej de a face remarcată contribuţia muzeului arădean, pe parcursul secolelor XIX-XXI, la prezervarea și valorificare patrimoniului cultural național mobil, la dezvoltarea interesului pentru cultură și istorie, la susţinerea unor evenimente culturale de marcă; valoarea muncii de echipă, desfășurată de-a lungul timpului de angajații instituției muzeale, atât în domeniile de specialitate și expertiză, dar și în cele administrativ-tehnice; subliniind prestigiul muzeului, care la ora actuală, prin patrimoniul său, este un actor consacrat pe scena culturală arădeană.

Programul Galei Aniversare Muzel din Arad la 125 de ani

Ora 16:30  Primirea invitaților
Ora 17:00  Cuvânt de deschidere din partea autorităților locale și managerului Complexului Muzeal Arad
Ora 17:30  Ceremonie de acordarea a diplomelor și medaliilor aniversare Muzeul din Arad la 125 de ani instituțiilor publice, colaboratorilor, partenerilor Complexului Muzeal Arad
Ora 18:00  Vernisajul expoziției și lansarea catalogului Muzeul din Arad la 125 de ani
Ora 19:00  Concert de gală oferit de Filarmonica de Stat Arad
Ora 20:30  Cocktail oferit de Președintele Consiliului Județean Arad și Complexul Muzeal Arad

Pe simezele timișorene - Ramuri de brad




Arta plastică contemporană românească 


Galeria Helios, Timișoara 


15 decembrie 2018 - 15 ianuarie 2019






Proces literar




Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


21 decembrie 2018




    Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Culturală UNESCO Iulia Hasdeu organizează în ziua de 21 decembrie 2018, ora 14:00, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) un act reparator în istoria literaturii române instrumentând un Proces literar Bogdan Petriceicu Hasdeu și fiica sa Iulia Hasdeu (BP Hasdeu savantul versus BP Hasdeu părinte) cu participarea unor istorici literari, actori și juriști. Sunt implicați în acțiune istorici literari, jurist, actori care reprezintă procurorul, avocatul, martorii acuzării (2), martorii apărării (2), profesor, ziarist, editor și autor. Respectiv Ștefan Velniciuc, Jeanine Stavarache, Mircea Coloșenco, Crina Bocșan, Doina Ghițescu, Gabriela Vișan, Doina Zigulescu și Adriana Ungureanu.
    În 1872, la doar 3 ani, Iulia Hasdeu deosebea literele, La 4 ani vorbea corect în franceză şi în germană. La 7 ani, stăpânea perfect materiile claselor primare și recita fără cusur poeziile lui Alecsandri şi Bolintineanu, fabulele lui La Fontaine. Hasdeu descoperă cu mirare cum noţiuni complicate de gramatică nu ridică nici o problemă fiicei sale. Istoria românilor e însuşită cu repeziciune şi în amănunt, Iulia fiind capabilă, la nici 8 ani, pe lângă memorarea epocilor şi redarea fidelă a faptelor, să facă deducţii mature cu privire la desfăşurarea evenimentelor istorice. Pune întrebări complicate legate de divinitate, de religie, iniţiază discuţii aproape filozofice, ce-l uimesc pe Hasdeu. Iulia Hasdeu avea doar 8 ani când a scris prima poezie despre moarte. Pe întreg parcursul scurtei sale vieţi, moartea revine în opera ei ca un laitmotiv obsesiv, prevestitor. Între tată şi fiică se va naşte o puternică legătură sufletească şi intelectuală.
    La nici 11 ani, Iuliei îi încolţeşte gândul de a-şi continua studiile la Paris, ceea ce se și întâmplă. Performanţele ei devin prilej de laudă publică pentru Hasdeu. Articole elogioase apar în presă, iar când Iulia împlineşte 13 ani, primeşte de la Guvernul României o bursă de 3000 de franci, pentru meritele obţinute la Paris. În 1885, la 16 ani, în timpul unei perioade de refacere, la Montreux, Iulia scrie cea mai mare parte a operei sale. Versurile ei emană tristeţe şi un dor inexplicabil de moarte.
    La 29 septembrie, Iulia Hasdeu moare, în braţele părinţilor săi, în camera copilăriei sale, din clădirea arhivelor. Ajungând la paroxism în suferința-i sfâșietoare, Hasdeu era pe punctul de a-și pierde judecata. "După moartea fiicei mele, eu trebuia să mă împușc sau să înnebunesc, una din două... Dar puteam, oare, să înnebunesc eu, când citeam zi și noapte numai scrierile ei, în care o angelică îmi vorbea despre credință și speranță? Puteam oare să înnebunesc, când corpul ei zăcând în groapă, spiritul ei mai viu ca oricând era necontenit în mine?”
    Din acea clipă, întreaga sa energie va fi canalizată de ideea că spiritul Iuliei trăiește. Soţia îi rămâne alături, devotată, până când moare şi ea, în 1902. Hasdeu construieşte, mărturisind că după indicaţiile Iuliei, primite în timpul şedinţelor de spiritism, castelul de la Câmpina. Acolo va locui, izolat şi măcinat de durere, până la moartea sa, în 1907. Este înmormântat la Bucureşti, între cele două Iulii ale sale.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm!

Omagiu Centenarului Marii Uniri




Lansare de carte 


Mircea Vaida-Voevod


Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj - Napoca 


18 decembrie 2018




   Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită să luați parte marți, 18 decembrie 2018, 
ora 17:00, la lansarea volumelor:
Alexandru Vaida Voevod, Scrisori de la Conferința de Pace, Paris-Versailles 1919-1920
Mircea Vaida-Voevod, Alexandru Vaida Voevod văzut de contemporani
Alexandru Vaida Voevod și Marea Unire. Repere istorice (studii semnate de Ioan Bolovan, Vasile Ciobanu, Ioan Drăgan, Gheorghe Iancu, Ruxandra Moașa Nazare, Simona Nicoară, Toader Nicoară, Mircea Popa, Mihai Racovițan, Radu Racovițan, Mircea Vaida-Voevod).
Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 Decembrie 1918. Mărturii ale participanților, votanți ai Marii Uniri. Documentar coordonat și păstrat sub vremuri de către istoricul Ioachim Crăiun, vol. I-II.
    Volumele au fost publicate de scriitorul Mircea Vaida-Voevod, nepotul marelui om de stat, și au văzut lumina tiparului la editura Risoprint. Cărțile vor fi prezentate de Ioan Bolovan, Mircea Popa și Tudor Sălăgean.
    "Acest demers editorial constituie un omagiu adus Centenarului Marii Uniri și lui Alexandru Vaida Voevod, părinte fondator al României Mari” (Mircea Vaida-Voevod)

Săptămâna culturii arabe - Întâlniri orientale la București




Arta plastică contemporană 


Ammar Alnahhas 


Casa Universitarilor, București 


17 - 18 decembrie 2018