sâmbătă, 9 ianuarie 2021

Artist și inventator...naiv

 


Artă și meșteșug pupular românesc


Ioan Gliga




Foto: Emanuel Tânjală.








Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 20. 24 mai 1975.

Pe simezele botoșănene - Îngeri din era covidiană

 


Arta plastică contemporană românească 


Liviu Șoptelea


Galeriile de Artă Ștefan Luchian, Botoșani 


10 - 30 ianuarie 2021



Obiectul lunii

 


Muzeul Banatului Montan 


Reșița 


ianuarie 2021




     Banatul după cucerirea austriacă ajunge să concentreze între granițele sale o populație diversă etnic, lingvistic  și confesional, urmare a transferurilor masive de grupuri sociale purtătoare de civilizație central/vest europeană. Zona Banatului Montan cu subsol bogat în minereuri a evoluat de timpuriu spre o industrie care o va transforma într-una dintre cele mai industrializate din Europa. O contribuție definitorie la această dezvoltare a avut-o Societatea STEG (Societatea privilegiată austriacă imperială și regală a căilor ferate de stat), o multinațională care a achiziționat fostele domenii Bocșa Română și Oravița Română cu localitățile componente, cuprinzând aproape întreg sudul Banatului. Realizările industriale au fost reflectate nu numai în mediul social și cultural prin constituirea asociațiilor sportive, culturale, coruri, fanfare, echipe de dansuri, dar și într-un alt gen de expresie care va cunoaște o evoluție extraordinară: imaginea fotografică.

    Obiectul lunii la Muzeul Banatului Montan este o fotografie care a constituit imaginea paginii de gardă a unui album intitulat

    Album der Banater Besitzungender k. k. prov. Ősterr. Staats-Eisenbahn-Gesellschaft, conținând 48 de fotografii dedicate regiunii montanistice. Fotografia expusă a fost realizată de cunoscutul fotograf Andreas Groll (1812-1872) și constă într-un colaj de imagini cu elemente caracteristice regiunii pe care o reprezenta. Imaginea a fost expusă și la Expoziția Universală de la Londra din anul 1862, alături de alte fotografii realizate de același autor. (Graure, 2015, p. 18.)

    Fotografia de la Muzeul Banatului Montan este sepia, aplicată pe carton și are dimensiuni generoase: 27/24 cm făcând parte dintr-o serie de fotografii care ilustrează realități ale Banatului de munte, peisaje, panorame urbane/rurale, clădiri civile, lăcașuri de cult, grupuri, segmente de viață, activități diverse, dinamice sau statice. (dr. Carmen Albert)

Din jumătatea sudică a județului Dolj..

 


Băilești





Monumentul eroilor. Cod: 0211. Foto: M. Volbură.
Anii '70. Necirculată. 


Cînd nu se plimbă pe biciclete, băileștenii obișnuiesc să se plimbe pe jos,
prin orașul în continuă creștere. Revista Flacăra, Nr. 14. 12 aprilie 1975.


Balasanul, apa care mărginește orașul, a fost cândva sursă de malarie
asrăzi este loc de agrement și sursă de pește. Pentru pescarii norocoși.
Revista Flacăra, Nr. 14. 12 aprilie 1975.


Dacă primarul Băileștiului și directorul I. A. S.- ului se află pe cîmp, asta nu înseamnă
că este, neapărat, o zi de lucru. Și totuși se lucrează, pentru o zi mereu mai bună.
Revista Flacăra, Nr. 14. 12 aprilie 1975.


La I. A. S., unitate distinsă de două ori cu Ordinul Muncii, a apărut pe lume o nouă
generație de tăurași. Nu știu încă să pască, e pentru prima oară cînd ies la iarbă,
dar iată că știu să pozeze. Revista Flacăra, Nr. 14. 12 aprilie 1975.







Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 14. 12 aprilie 1975.


În zilele noastre. Văzut din avion.


Revista Flacăra, Nr. 14. 12 aprilie 1975.


Restaurantele cu autoservire - o problemă taaare complicată

 


România de-altădată










Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 14. 12 aprilie 1975.

Film și literatură - Caragiale

 


De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Ion Luca Caragiale




Trahanache
Al. Giugaru - Petre Gheorghiu.



Coana Joițica
Carmen Stănescu - Rodica Tapalagă


Cetățeanul turmentat
Costache Antoniu - Aurel Cioranu.




Farfuridi
Ion Finteșteanu - Dem. Rădulescu.


Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 10. Octombrie 1972.

Biruit-au Ștefan Vodă la Vaslui

 


Ansamblul Monumental Podul Înalt, 


Băcăoani, 


10 ianuarie 2021




    Consiliul Județean Vaslui și Muzeul Județean Ştefan cel Mare Vaslui – în colaborare cu Brigada 15 Mecanizată Podul Înalt Iași, Centrul Militar Județean Vaslui, Teatrul V. I. Popa Bârlad, Biblioteca Județeană Nicolae Milescu Spătarul Vaslui și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui – organizează, ca de fiecare dată, o amplă manifestare culturală, intitulată Biruit-au Ștefan Vodă la Vaslui. 10 ianuarie 1475. Aceasta se va desfășura duminică, 10 ianuarie 2021, începând cu ora 12:00, la Ansamblul monumental Podul Înalt din satul Băcăoani (comuna Munteni de Jos, județul Vaslui). Evenimentul marchează împliniriea a 546 de ani de la strălucita victorie a lui Ștefan cel Mare contra turcilor, în cadrul celebrei Bătălii de la Vaslui-Podul Înalt (10 ianuarie 1475).

Manifestarea se va desfășura după următorul program:

– ora 12:00 – Tedeum – cu participarea preoților din Protopopiatul Vaslui. Se va oficia o slujbă de slăvire a eroilor români căzuți în această luptă.

– ora 12:15 – Alocuțiunile oficialităților și ale invitaților – legate de importanța și semnificația actului istoric.

– ora 12:30 – Evocarea evenimentului istoric – prezintă: prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, Universitatea Al. I. Cuza Iași.

– ora 12:45 – Scurtă evocare artistică – realizată de actori ai Teatrului Victor Ion Popa din Bârlad.

– ora 13:00 – Depunere de coroane la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din cadrul Ansamblului monumental Podul Înalt de la Băcăoani.

– ora 13:15 – Ceremonial militar de încheiere – realizat de militari de la Brigada 15 Mecanizată Podul Înalt Iași și de la Garnizoana Vaslui.

În acest sens, vă invităm să ne fiți alături la aceste importante activități legate de strălucita victorie contra turcilor a lui Ștefan cel Mare al Țării Moldovei, în cadrul bătăliei de la Podul Înalt-Vaslui.

Organizatorii acestui eveniment sunt: prof. dr. Ramona Maria Mocanu – manager al Muzeului Județean Ștefan cel Mare Vaslui și dr. Laurențiu Chiriac, muzeograf la aceeași instituție.

 1

Pe simezele Capitalei - Ipostaze tulburătoare

 


Arta plastică contemporană românească


Ana Ștefania Andronic-Buzu 


Galeria Senso, București  


12 - 25 ianuarie 2021




    Marți, 12 ianuarie 2021, redeschidem Galeria Senso. După o pauză impusă de mai multe luni, revenim cu forțe proaspete, cu expoziția artistei Ana Ștefania Andronic Buzt – Ipostaze tulburătoare. Lucrările Anei Andronic reprezintă investigații îndrăznețe și severe în lumea interiorității și a imaginarului, ipostaze tulburătoare ale explorării sinelui și ale raporturilor acestuia cu lumea. Stăpână pe linia care conturează, ordonează, construiește, investighează, detaliază, cumulează, izolează sau apropie, după caz, tânăra artistă pare să se conducă după cugetarea antică celebră, Cunoaște-te pe tine însuți!.

    Profundă, lipsită de înduioșare, în pofida unor enunțuri calme, aparent benigne, a unor rozuri intense sau a altor culori pure pe care le utilizează pentru o parte din lucrări − galben, verde deschis, violet transparent − , investigația sinelui este asociată în lucrările semnate de Buzu de cunoașterea, prin căi văzute, dar puțin frecventate, a semenilor și a lumii.



    Artista utilizează adeseori, ca formă întreagă, sfera. Atacată dinăuntru sau dinafară, aceasta se sparge în fragmente semnificative, care pot fi abstracte sau figurative, dar într-o continuă metamorfoză, asemenea unui vânt cosmic. Senzația pe care o induce acest vector de mișcare este a unei forțe de neoprit, iar oprirea temporară provoacă sentimente de neliniște, chiar de nesiguranță.

     În alte lucrări există o vădită preferință pentru vârsta copilăriei, pentru elementele fitomorfe, pentru o aparentă stare de grație. Deși cu asemenea elemente s-ar putea construi imagini angelice − uneori artista chiar desenează aripi − inserții, culise, planuri rupte, elemente aleatoriu îmbinate par a constitui obstacole sau chiar amenințări, pe care ochiul lăuntric le intuiește, în pofida vârstei personajelor reprezentate cu repetabilă acuratețe.

La-nceput de stagiune (1969 - 1970)

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Comedie




Lucian Giurchescu 
(și nu Giurghescu, cum a fost botezat în articolul de mai jos)




Interviu (luat de A. Mihuț) publicat în Revista Femeia, Nr. 9. Septembrie 1969.

Viața bate filmul - Mai mult decât o glumă sinistră

 


Întâmplări adevărate











Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 13. 5 aprilie 1975.