marți, 18 martie 2014

Salonul literar Axis Libri




Lansare de carte


Biblioteca Județeană V. A. Urechia, Galați


20 martie 2014



   Biblioteca Judeţeană V. A. Urechia Galaţi vă invită joi, 20 martie 2014, ora 17:00, la Salonul Literar Axis Libri, manifestare culturală organizată săptămânal în Sala de lectură Mihai Eminescu, la sediul central. 
  Evenimentul va cuprinde prezentarea de noutăți editoriale la Editura Eikon (Cluj Napoca) prezintă Valentin Ajder și lansările lucrărilor: Moromeții - Ultimul capitol, autor Sorin PREDA; Eminescu - Securitatea și siguranța națională a României, autor George ENE; Prezentul timpului trecut și Trecutul timpului prezent, autor Ion ZIMBRU. 
  În deschidere, are loc un recital muzical al lui Vincențiu Mantu, clasa a XII-a, flaut - Studiu, A.B. Fürstenau și Alegro, Johann Sebastian Bach, elev la Liceul de Arte Dimitrie Cuclin. 
Moderator: profesorul Theodor Parapiru.

Barnsdall Park




Jurnal american (13)


Golden State - Orasul Ingerilor




Urcand scarile de pe Olive Hill...



...ajuns sus, poti vedea orasul asternut la picioarele colinei...


In zare, in stanga, se poate vedea Observatorul Astronomic. 
Am fost acolo, am si facut un fotoreportaj pe care unii dintre voi l-ati vazut, poate...


Pe varful dealului, parcul gazduieste un complex cultural destinat artistilor orasului.









Din aceasta imagine ca si din cele de mai jos se poate vedea ceata 
care acopera o parte a orasului; 


...cea centrala, mai ales. De la poluare, desigur...



Din loc in loc, pe agzon, am zarit scaune de acest gen. 
Mi-au placut si le-am imortalizat...



Arhitectura intregului complex este opera unui arhitect american vestit:
Frank Lloyd Wright.


Pe mine m-a dus cu gandul la arhietctura mayasa...





Placa in onoarea lui Theodore Barnsdall. 
Aline Barnsdall este cea care a donat parcul orasului 
pentru dezvoltarea artelor si-n scop recreativ.
Am facut aceasta fotografie din interiorul unei fantani care...nu mai avea apa (!)
















Cateva observatii...
Parcul este bine intretinut, gazonul udat si tuns periodic. 
Florile si copacii ingrijiti cum se cuvine...
Nu acelasi lucru se poate spune despre cladirile complexului care necesita, 
in unele cazuri, lucrari de reparatii. Si activitatea culturala propriu-zisa pare 
intr-o stare de letargie. Numai una dintre sali era deschisa publicului restul parand 
de-a dreptul lasate in parasire. De fapt, sunt semne ale crizei care nu da inca semne 
ca a trecut. Un alt argument pentru aceasta concluzie, si ma refer numai la situatia de fata, 
este si prezenta in parc a numerosi oameni fara adapost. 
In toiul zilei mai e cum mai e dar spre seara banuiesc ca sentimentul de nesiguranta 
este in crestere (ca sa folosesc un eufemism...)
In alta ordine de idei, in fiecare zi de miercuri a saptamanii, jos, la intrarea in parc, 
se organizeaza un Farmers Market, un fel de piata volanta de pe la noi.
 Circa 20 de tonete cu fructe, legume, flori, unele produse handmade, 
oricum destul de departe de oferta bogata de pe la noi. 
Mi s-a spus ca la Malibu targul este mai mare si mai frumos... 



Art Bunavestire




Arta plastica contemporana romaneasca


Muzeul Tarii Oasului, Negresti


Galeria de Arta dr. Mihai Pop


25 martie 2014



Evoluții




Premiera clujană a documentarului semnat Daria Hupov


Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj - Napoca


21 martie 2014





***Clujul de Poveste

Nichita la Echinoctiu




Festivalul Artelor


Ploiesti


editia a VIII-a, 22 - 31 martie 2014




   Cea de a opta ediţie a acestui festival, pe care Teatrul Equinox Ploieşti şi Centrul Judeţean de Cultură Prahova îl deschide către publicul ploieştean şi prahovean, oferă o gamă incitantă de manifestări care să aducă în memorie luminoasa figură a poetului Nichita Stănescu dar şi (aşa cum şi-a propus acest festival încă de la prima sa ediţie), să ofere tinerilor artişti posibilitatea de a se exprima prin teatru, dans, literatură, arte vizuale etc.
  ...Un festival pentru toate vîrstele, pentru că, aşa cum spunea şi Nichita Stănescu, viaţa este o întîmplare a fiinţei noastre.

PROGRAM FESTIVAL:

Vineri, 22 martie, ora 18:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
• Deschiderea festivalului
• Lansarea albumului memorial NICHITA STĂNESCU, editat de Editura Libertas 
a Centrului Judeţean de Cultură Prahova. Prezintă: Dragoş Grigorescu
• Recitalul de versuri Contemplarea lumii din afara ei, susţinut de Mihai Vasile

Sîmbătă, 23 martie, ora 18:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
Premiera spectacolului Orologiu cu statui de Nichita Stănescu
Interpretează actorii Teatrului Equinox. Scenariul şi regia: Mihai Vasile

Duminică, 24 martie, ora 11:00. Muzeul de Artă Ion Ionescu Quintus Ploieşti
Spectacolul coupé Hieroglife, compus din spectacolul de teatru-dans 
Cascando, inspirat din creaţia poetului Nichita Stănescu 
şi a dramaturgului Samuel Beckett. 
Coregrafia şi regia: Emilia Dan Vasile şi 
spectacolul Iubiţi contemporani, eu exist! colaj dramatic din creaţia poetelor 
Magdalena Ghica şi Mara Nicoară
Scenariul şi regia: Mihai Vasile
Interpretează un grup de studenţi de la clasele de actorie 
ale Şcolii de Arte Ploieşti

Luni, 25 martie, ora 10:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
ZIUA FRANCOFONIEI
Ateliere de creaţie şi interpretare din cadrul festivalului Théâtre de la poésie
Luni, 25 martie, ora 18:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
Discipolii lui Nichita Stănescu: Ion Stratan
• Lansarea volumului de proză Crimele din strada Cerului de Ion Stratan
Prezintă: Ioan Mihai Cochinescu, Mihai Vasile
• Spectacolul-lectură Imaginarea concretului, din creaţia poetului Ion Stratan. 
Interpretează actorii Teatrului Equinox

Marţi, 26 martie, ora 10:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
Deschiderea atelierelor Universităţii de primăvară Nichita Stănescu
Marţi, 26 martie, ora 17:00. Căminul Cultural Drajna
Premiera spectacolului Cei care-şi amintesc de Nichita Stănescu
Interpretează actorii Teatrului Equinox. Regia: Mihai Vasile

Miercuri, 27 martie, ora 18:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI
• Citirea mesajului adresat cu acest prilej tuturor teatrelor din lume
• Lansarea albumului Teatrul Equinox Ploieşti - Starea de a fi
Prezintă: Dragoş Grigorescu, Mihai Vasile, Valter Paraschivescu
• Proiecţia filmului Cealaltă parte a umbrei, 
film documentar realizat de TVR despre Teatrul Equinox. 
Scenariul şi regia: Cătălin Apostol
Joi, 28 martie, ora 18:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
Discipolii lui Nichita Stănescu: Dan David
Proiecţia filmului Autoportret, realizat de Studioul de film al Teatrului Equinox

Vineri, 29 martie, ora 18:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
Contemporanii lui Nichita Stănescu: Geo Bogza
Spectacolul-lectură Călător în oraşul cîinilor de Geo Bogza. 
Interpretează actorii Teatrului Equinox

Sîmbătă, 30 martie, ora 17:00. Centrul Cultural Ion Manolescu Breaza
Spectacolul Măreţia frigului de Nichita Stănescu
Interpretează actorii Teatrului Equinox. Scenariul şi regia: Mihai Vasile

Duminică, 31 martie, ora 13:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
Slujbă de pomenire a poetului Nichita Stănescu
Oficiază preotul Daniel Stoicescu

Luni, 1 aprilie, ora 17:00. Sala Atelier a Teatrului Equinox
Închiderea atelierelor Universităţii de primăvară Nichita Stănescu
Demonstraţii, expoziţii, proiecţii de film şi diaporamă

A venit primavara - plantele vernale




Muzeul Brailei


Braila


martie - aprilie 2014




   În perioada martie-aprilie 2014, la Muzeul Brăilei - Ştiinţele Naturii din Parcul Monument, este deschisă publicului foto-expoziţia intitulată A venit primăvara: Plantele vernale.
   Scopul acestei foto-expoziţii este închinat, aşadar, cunoaşterii plantelor vernale. Sunt prezentate o serie de plante, unele cunoscute altele mai puțin cunoscute de către publicul amator. În descrierea acestora, pe lângă încadrarea sistematică a fiecărei plante în parte, se mai fac referiri la perioada înfloririi, ecologia speciei, răspândirea sa în lume cât și alte particularități specifice fiecărei specii de plante. 
   Vizitatorii vor descoperi faptul că, pe lângă gingășia și frumusețea lor, aceste plante ascund în cămările lor bogății nebănuite: nutrienţi, minerale şi multe alte substanțe esenţiale pentru supravieţuirea lor. Tocmai de aceea, încă din cele mai vechi timpuri oamenii au utilizat anumite plante din flora spontană atât în scop terapeutic, cât și culinar.
   Primăvara timpurie începe odată cu topirea zăpezii, fiind semnalată de activitatea plantelor cu ciclu biologic scurt. După lunile lungi de iarnă, natura se trezește la viață: florile încep să înflorească, pomii și arbuștii încep să înmugurească iar vietățile se trezesc din somnul hibernal.
Între primele plante cu flori care ies de sub pătura de zăpadă abia topită de căldura soarelui de primăvară, se numără ghioceilul (Galanthus nivalis) și ghioceii bogați (Leucojum vernum), care își deschid nerăbdători gingașele cupe. Asemeni lor și brândușele de primăvară (Crocus sp.), apoi viorelele (Scila bifolia), primulele sau ciuboțica-cucului (Primula elatior), anemonele (Anemone nemorosa), dedițeii (Anemone hepatica), brebeneii sau laptele-cucului (Corydalis marschaliana) se grăbesc să își deschidă cupele multicolore ale florilor.
   În luminișuri nu prea umede abia înflorește ceapa-ciorii (Gagea pratensis), mierea-ursului sau plămânărița (Pulmonaria officialis), o altă plantă întâlnită frecvent în pădurea încă neînverzită.   
  Treptat, ramurile copacilor se încarcă cu flori parfumate și muguri, iar locul plantelor erbacee este luat acum de plantele iubitoare de umbră. Plantele cu flori sunt acum din ce în ce mai puține, popâvnicul-iepuresc (Asarum europaeum) și rodul pământului (Arum maculatum) bucurându-se de binefăcătoarea umbră a copacilor. Ultimul farmec al pădurii în primăvară e acel al lăcrămioarelor (Convallaria majalis), care stau una lângă alta printre trunchiurile arborilor tineri. Cu această apariție se încheie veselia primelor zile cu soare în pădure. De acum înainte domnește umbra răcoroasă care nu lasă decât mici ferestre soarelui prin care poate străbate până la sol, acolo unde se ascund acum plantele mărunte, gingașe. Mediul răcoros și umed este prielnic și ciupercilor, mușchilor și lichenilor, plante inferioare care nu au nevoie de prea multă lumină pentru a se dezvolta.
   Pe la începutul lunii aprilie, prin poieni, la marginea pădurii sau pe marginea drumurilor își fac apariția tot felul de plante, aparent banale, mai mult sau mai puțin cunoscute, multe dintre ele, însă, cu proprietăți tămăduitoare miraculoase. Dintre acestea, păpădia (Taraxacum officinale), urzica (Lamium maculatum), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), leurda (Allium ursinum), untișorul (Ficaria ranunculoides), saschiul (Vinca minor) sau părăluțele (Belis perenis) sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute. Toate aceste plante sunt acum ”înarmate” cu maxim de energie, în rădăcinile, tulpinile și frunzele lor fiind condensată o adevărată explozie de minerale și substanțe nutritive care așteaptă să fie exploatate și transformate apoi în formă și culoare.
Toate anotimpurile sunt frumoase, însă, primavara are farmecul ei, este specială, are în aer un fel de sărbătoare care crește de la o zi la alta. Este cu adevărat anotimpul învierii!
Vă așteptăm cu drag!
(Text: dr. Nicolae Onea, cercetător)



Atelier de psihologie crestin-ortodoxa




Dialoguri de prim ajutor cu Nicoleta Vascan


Persoana umana


Libraria Predania, Bucuresti


editia a XXIII-a, 20 martie 2014





PERSOANA UMANA: identitate, tipologie, taina
-Cum să devin persoană?
-Apartin vreunui tip de personalitate?
-Care este diferenta intre o personalitate normala si o personalitate dificila? 
Cum pot comunica, cum pot relationa?

Invitat permanent: Ciprian Voicila
Gazda eveniment: Nicoleta Vascan



"Sa vorbim despre stiinta si credinta.
Despre taina persoanei cu Parintele Dumitru Staniloae”

   "Stiinta ne lasa inchisi in descrierea legilor diferitelor existente, dar nu vrea sa stie ca aceste legi trebuie sa fie de la cineva mai presus de legi. Ea nu explica nimic, descrie numai; descrie mai mult legile lucrurilor materiale. In secolul XIX se credea ca poate sa cunoasca si cele spirituale, dar nu le poate cunoaste. Psihologia este cea mai slaba dintre stiinte pentru ca vrea sa reduca la cateva legi viata spirituala a omului; omul este o mare taina.
    Eu sunt o mare taina fata de celalalt, desi ma deosebesc de altii si fiecare se deosebeste de altii; fiecare este o taina de necuprins, de nedefinit. Fiecare este o taina, fiecare este mereu nou, fiecare este altfel decat altul, asa ca nu poti sa reduci viata persoanei la o stiinta precisa, asa cum pretinde stiinta. Persoana e o mare taina, dealtfel si lucrurile, fiecare sunt taine… Ce insemneaza acest „este”, „a fi”… cine poate sa spuna?… Cioran nu-si pune nici o problema, desi e laudat – vad – foarte mult; la el totul e nimic, totul e de dispretuit, nici macar nu-si pune problema lui „este”: ce-i aceasta „este”?…


    Problema nu o poate rezolva nici antropologia sau paleontologia; nu cred ca omul a iesit din maimuta: cu cat ma duc mai in trecut cu atat vad un om mai superior; mai superior decat omul de astazi. Avea o intelegere a tainei, a lucrurilor tainice omul de dinainte. Cei ce au scris Biblia sunt cu mult mai intelepti decat cei de astazi; sunt in stare oamenii de astazi sa scrie asa ceva?… Cine poate intrece pe cei care au scris cartile Bibliei?… Cu cat te duci mai in urma, cu atata dai de oameni mai intelepti. Ce-a ajuns stiinta asta a Occidentului; unde a ajuns: a ajuns la o practica a asa-zisei tehnici a civilizatiei: au dezvoltat cele materiale dar cele spirituale…
   Am fost astazi la Cernica si am trecut pe la marginea orasului; sunt niste blocuri cu totul lipsite de simtul esteticului, de simtul spiritualului, sunt niste mormane asa in care nu mai este omul, a disparut omul. Si cum te simti cand te duci in natura, ce gandire se dezvolta in tine… Ce gandire are Occidentul fata de gandirea pe care o avea poporul nostru de la sate?… ce gandire are?… catolicismul sustine ca in taina nu e energia necreata ci ca e o gratie creata; atunci Hristos nu este in taina si ca urmare au venit sectele si au spus: „ce ne mai trebuie taine” si au ramas cu discursuri; fiecare cu discursul lui. Pe cand tainele te unesc, sunt aceleasi, si noi suntem o unitate pentru ca avem tainele si pentru ca le cunoastem: poporul cunoaste tainele toate… intelectualii nu mai recunosc nici o taina, parca stiu tot: nu stiu nimic.
   Trebuie sa recunosti taina, fiecare lucru chiar lucrul material este o taina, cu atat mai mult o persoana este o taina… De aceea Ortodoxia a pastrat crestinismul de la inceput, mai vechi decat catolicismul, si a pastrat sentimentul acesta al tainei; si ce superficialitate traiesti cand mergi prin orasele acestea cu blocurile lor, cu tehnica lor, si ce sentiment avea in suflet taranul cand facea o fantana… caci el stia ca dincolo de astea toate sunt o taina mare… Pe cand astia cred ca nu mai e nimic decat atata; tehnica aceasta. Si ce prost te simti, ce stramtorat te simti in mijlocul lor… Nici nu-si pun intrebarea despre sensul lucrurilor; daca nu-i decat lumea aceasta, cu dependentele ei, cu legile ei, totul e fara sens. Daca oamenii mor rand pe rand definitiv, apar alte generatii si mor definitiv, ce sens mai vad ei: nici unul. Nu-i nici un sens in alt plan, superior acestuia.
    Lumea aceasta e foarte complexa, cine-o patrunde?… Si chiar daca o patrunzi nu te satisface daca nu recunosti ceva mai presus de ea. Nu te satisface; nu ma mantuieste lumea aceasta.
   Persoana e o mare taina, o taina care ma inalta, imi da o bucurie… de-as avea toata lumea, daca n-ar fi o persoana atenta fata de mine as fi cel mai nenorocit om. Numai daca am o persoana care-i atenta fata de mine, numai atunci ma simt fericit. Deci ce mare lucru este persoana, cine-o poate defini?… stiinta nu cred ca mai poate pretinde astazi ca poate defini persoana. De fapt unde a ajuns lumea?… nu mai are nici o intelegere a tainei; cei mai dinainte de noi aveau alta intelegere.
  Cred ca e veche omenirea, mult mai veche dar nu iesita din maimuta: nu stiu cine spunea de niste gene care au aparut deodata intr-un ins avand 47 de gene in loc de 46, si acela a fost omul, dar cum a aparut?… Sigur ca nu L-a vazut nimeni pe Dumnezeu cum face pe om: cum aduna pamant si ii face trupul si ii sufla suflare de viata si asa mai departe. Dar e o taina aparitia omului: omul nu a putut aparea asa, din animal, din maimuta. Este cu totul altceva: e ratiunea asta prin care judeca toate, prin care este constient de toate. Au si animalele o ratiune, dar e o ratiune obiect; omul e o ratiune subiect. Este adevarat ca sunt si animale care parca au afectiune, sunt caini, pisici, chiar in flori, in plante e ceva care parca e un fel de simtire, dar o simtire inconstienta; e altceva. Are si cainele o afectiune fata de stapanul sau, dar nu e totusi ratiunea care gandeste la viitor, care vede pe toate in armonia lor.
   Eu cred ca aparitia omului este o taina si in taina aceasta e o taina suprema – spune Sfantul Grigorie de Nyssa: „Nu se poate sa fi fost candva cand n-a fost nimic.” Nu se poate… Unii oameni de stiinta spun ca n-a fost nimic si a aparut din nimic; nu se poate sa fi fost candva cand n-a fost nimic; ori Acest care a fost totdeauna, care a fost fara inceput, n-are cauza. Toate au o cauza: de la Acela sunt; in Acela sunt cauzele tuturor, deci trebuie sa fie perfect, trebuie sa fie desavarsit, trebuie sa fie constient, trebuie sa fie deasupra legilor, trebuie sa fie Absolutul, de nesupus legilor. Acesta este Dumnezeu, care are puterea sa faca din nimic, nu din sine, ca daca ar fi din sine ar fi toate perfecte, ori nu pot fi din El; nu pot fi nici dintr-o materie preexistenta pentru ca in acest caz n-ar fi perfect El; trebuie sa fie cineva din veci perfect si absolut, desavarsit, iar datorita complexitatii Lui, El trebuie sa aiba caracter de persoana, nu se poate sa nu aiba caracter de persoana. Si nu poti sa gandesti persoana fara persoana; deci iata Treimea… Trebuie sa fie o persoana care iubeste. Nu se poate sa ai alta persoana pe care sa nu o iubesti, sau una de care sa nu vrei sa fii iubit; nu poti… Totdeauna vrei sa ai o persoana care sa te iubeasca si tu o iubesti pe ea; si ce iubire mai inalta si mai curata este decat cea intre Tata si Fiu, si daca sunt numai doi care se iubesc in veci, iubirea lor e perfecta cand impreuna iubesc pe al treilea; nu se pot margini; si fiecare din ei are o bucurie mult mai mare cand are si pe altul care se bucura de celalalt. Tatal are pe Duhul care se bucura impreuna cu El de Fiul, Fiul are pe Duhul care se bucura impreuna cu El de Tatal. Asa ca invatatura despre Treime apare inevitabil.
   „N-a fost candva cand n-a fost”, e cea mai intemeiata stiinta… Stiinta nu spune nimic despre originea lumii: stiinta este foarte marginita. Credinta vede realitatea, vede ca nu poate sa fie lumea aceasta de la ea. Trebuie sa fie cineva perfect si fara inceput. Aceasta este cea mai sigura stiinta. Credinta este adevarata stiinta. Mi-a spus un doctor: „Eu nu cred in Dumnezeu; eu stiu de Dumnezeu…” Nu e vorba de o credinta in Dumnezeu ci de stiinta; adevarata stiinta. Si cred ca Occidentul acesta va ajunge la un mare fiasco daca nu se opreste. Poate sa duca la sfarsitul lumii cu aceasta civilizatie tehnica, care nu-si pune problema tainei.
    Nu-mi da nimic, nu-mi explica nimic aceasta stiinta atee, fara Dumnezeu; absolut nimic. Dar nu vrea sa recunoasca ca totul este o taina… este o taina… Aceasta e stiinta adevarata, sa stii ca exista o taina a tuturor lucrurilor. Si taina suprema este Dumnezeu, dar o taina de care esti sigur; taina pe care o constati in mod sigur, si cred ca daca omenirea s-ar mai putea maturiza, ar trebui sa revina la aceasta intelegere a tainei lucrurilor, a neputintei stiintei de a explica ceva.
Stiinta ne scrie legile…ei si ce-i cu asta; ne scrie niste legi practice de care te folosesti in aplicarea lor: cum sa faci case, sa faci diferite lucruri; dar ce-si poate explica, si ce poate crea?… tot lucruri moarte. Este o moarte tehnica aceasta. Poate ca se potriveste cu ceea ce se spune la Apocalipsa, ca se vor inmulti Gog si Magog – aceste multimi straine de Dumnezeu, si vor ramane putini cei ce vor trai cu adevarat credinta, cei care vor fi cu adevarat credinciosi.
Si iata respectul pentru cei ce au fost, ca lucrurile cele mai minunate le-am mostenit din trecut, de la generatiile trecute, lucrurile spirituale, spiritualitatea.
    Credinta este stiinta adevarata si stiinta adevarata este stiinta tainei, care raspunde pe de alta parte aspiratiei omului de a cunoaste la infinit: niciodata nu poti sa cunosti ceea ce este in taina complet, trebuie sa inaintezi la infinit in aceasta cunostinta; si asta corespunde aspiratiei omului.    
   De aceea Ortodoxia este mult mai inalta decat Occidentul acesta care nu stie de taina si care a redus crestinismul la ceva foarte apropiat de stiinta aceasta marginita.
   Intrand in Occident, crestinismul a intrat intr-o lume barbara. In Rasarit a intrat intr-o lume care depasise toate posibilitatile filosofiei, care nu satisfaceau. Evanghelia a venit cu Taina Persoanei, pentru filosofie era o esenta acolo… daca e esenta totul trebuie sa fie impersonal si supus unor legi uniforme.
    Ori nu-i asa: de unde sunt persoanele care sunt atat de variate?… fiecare este alta si e taina libertatii in persoane. Crestinismul a venit intr-o lume care depasise toate aceste faze. Pe cand in Occident a ajuns la niste barbari: spunea un protestant: „Noi n-am intalnit nimic crestin decat „sa nu furi si sa nu ucizi.” Inainte furau si ucideau. Atata stiu ei din crestinism, si ce inalt este crestinismul… Poate fi depasit de vreo doctrina, de vreo gandire?… Poate fi depasita Evanghelia lui Ioan?… As vrea sa lucrez daca imi ajuta Dumnezeu la o carte despre Hristos in Epistolele Sfintilor Apostoli. Este extraordinar; atata bogatie, atata profunzime, este inepuizabil; ce-s toate filosofiile pe langa Epistolele Sfantului Apostol Pavel?… Cioran spune ca a fost epileptic…- poate un epileptic sa creeze asa ceva?…- ca a nesocotit marile filosofii ale antichitatii. Ce-mi explica marile filosofii ale antichitatii?… ce-mi explica Platon?… si ce-mi dau filosofiile occidentale? filosofii atee care insusindu-si acest spirit, ca nu exista taina, spun ca Dumnezeu e distant. Un Dumnezeu care n-are rol in viata noastra nu este… filozofie atee… si cati oameni se hranesc cu filosofiile acestea si pretind ca cugeta…
    Pe cand Evanghelia hraneste de generatii si va hrani pana la sfarsitul lumii. Acesta este crestinismul adevarat. Si aici e credinta: credinta este sesizarea tainei lucrurilor; si taina suprema este persoana, si e persoana care iubeste… Credinta care-i adevarata stiinta. Adica nu poti desparti stiinta de credinta adevarata:


STIINTA CARE N-ARE CREDINTA NU-I STIINTA. 
Insa la cei vechi gasim mai multa intelepciune.”
(Sursa: www.apologeticum.ro )

   Si multe altele mai sunt de povestit dar pentru asta, va dau intalnire joi, 20 martie 2014, ora 19:30 la Atelierul de psihologie crestin ortodoxa si am nadejde ca intrebarile personale isi vor afla raspunsurile potrivite si in prima parte si in cea de a doua parte a seratei; dam slava Prea Sfintei Treimi si Maicii Domnului ,, Ceea ce este mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii “ , Sfantului Efrem Sirul si Sfantului Parinte Nicolae Velimirovici!
   In numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh sa purtam in suflet si in cuvant Sfanta Traditie pe mai departe!
   Nicoleta Florentina Vascan- psiholog clinician crestin-ortodox (membru în cadrul Colegiului Psihologilor din România cu acreditare în psihologia clinică și licențiată în Teologie Ortodoxă și Misiune Socială a Bisericii)

P.S. – La fiecare editie a Atelierului vor fi extrasi DOI CASTIGATORI la ,,Tombola de prim ajutor” ; acestia vor beneficia de o sedinta de psihoterapie gratuita cu Nicoleta Vascan, psiholog ortodox!

RSVP: Ceainaria Predania
strada Vulturilor nr. 8, Bucuresti
Telefon: 0734.131.377

Wacko - un loc taaare ciudat




Jurnal american (12)


Golden State - Orasul Ingerilor


  De fiecare data cand ajung pe aceste meleaguri nu pierd ocazia sa mai fac o vizita intr-un loc mai special. Ciudat sau insolit, sunt epitete/caracterizari care i se potrivesc deopotriva...


Pe drum, in imediata apropiere, putem vedea ceva, asa ca un preambul la ce va sa fie...


Din fata...


...si din profil.


Asta-i locul cu pricina.


Un spatiu care adaposteste si o galerie de arta. 
Veti putea "savura" unele dintre exponate ceva mai tarziu...


Ca sa ne obisnuim cu ceea ce ne asteapta inauntru...



La intrare, un rastel cu flayere, carduri-promotionale, brosuri. 
Fiti siguri ca m-am aprovizionat cu unele dintre ele...


Asa, ca de "incalzire".


Papusele, jucarele - hidosele. Scuzati-ma, alta rima n-am gasit !


Carti postale mai vintage...dar si mai scumpe decat cel obisnuite. 
Si cu de peste zece ori !


Un sector "cuminte"...


Ca si cel al cartilor. Bine reprezentat. Ca tot vorbim de "problema rusa"...





Ce-am mai oftat si dat marunt din buze pe la mijlocul anilor '90.
 Sunt carti si albume dupa care am tanjit toata adolescenta si tineretea mea....


Acum, cand e un pic cam tarziu pentru mine, doar constat prezenta lor...
La urma urmei acelasi lucru mi se intampla si cand trec pragul librariei de la 
Dalles sau Carturesti si asta ca sa dau doar doua exemple.


Lucruri mai greu de identificat; te poti dumiri numai citind, cu atentie, etichetele. 
Si poate nici atunci !



Am ajuns si in galeria de arta despre care v-am pomenit oleaca mai devreme...


Daca nu ma inseala memoria, cam pe la 5.200 de dolari...



"O productie" nu numai micuta dar si ieftinuta, 
cred ca cea mai cea, nu din parcare, ci din galerie: 150 verzisori.



O varianta mai deosebita la Cina cea de taina...


Sa-i zicem "Umbre chinezesti".










Tricouri...


Strai pentru vreo ocazie mai deosebita.


Banane de plastic si trofee autentice.


Albume...



Carcase de broasca testoasa. In anii trecuti, acest sector era mult mai bogat. 
In tot felul de oase de animale; desi nu sunt sigur dar puteau fi si de alta origine...








Un fel de altar specific popoarelor hispanice.


Copii dupa afise de altadata. Am ales doua exemple...



Poate o sa spuneti ca ceea ce ati vazut este un fel de amestec dintre hippie, 
pop-art si (mult) kitsch. 
Si nici nu-mi trece prin cap sa va contrazic !


Pe data viitoare !