joi, 5 martie 2020

Printre regizori...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Costin Marinescu




Teatrul A. Davilla. Ilustrată din colecția personală.



Articol publicat în Gong '82, Almnahul Revistei Teatrul. Decembrie 1981.



Feminism, Inovație și Creativitate




Muzeul de Istorie Teodor Cincu 


Tecuci


4 martie 2020







   Pentru realizarea expoziției au colaborat muzeograf dr. Elena Ingrid Bahamat din cadrul Muzeului de Istorie Paul Păltănea Galați, reprezentanții Casei de Cultură Tecuci și colecționarul, Raluca Maria Partenie din București, Muzeul Micul Paris.

La Secția de Etnografie și Artă Populară...




Lansare de carte, 


Letiția Florina Brătulescu, Gheorghe Ciolcă 


Muzeul Municipal Câmpulung


6 martie 2020





"Așa s-a călit oțelul" (parafrazându-l pe Nikolai Ostrovski)




Termocentrala Turceni
















Articol publicat în Revista Femeia, Nr. 10. Octombrie 1978.
Pe copertă: Sudorița Maria Duinea și inginera Neta Rădulescu de pe
șantierul termocentralei Turceni. Foto: S. Tomescu.



Pe simezele ieșene




Arta plastică contemporană românească


Val Gheorghiu


Galeria DANA, Iași, galerii de artă


3 - 31 martie 2020





Recital de Muzică și Poezie




Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Ion Bogdan Ștefănescu


Muzeul Național al Literaturii Române, București


8 martie 2020




    Muzeul Național al Literaturii Române vă invită duminică, 8 martie 2020, ora 13:00, la un Recital de Muzică și Poezie susținut de Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Ion Bogdan Ștefănescu, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8. Rezervări: programe@mnlr.ro, responsabil Gabriela Toma.
   Poezia este limbajul celor ce nu şi-au pierdut definitiv inima. Poezia este un tumult de stări și culori. E şansa de a adăuga lumii o picătură de frumuseţe. "Există o poezie a mişcării, o magie a cuvântului, un zbor al sufletului deasupra scenei. Cei care reuşesc se numesc, pe bună dreptate, artişti… Fără public n-am niciun rost. Nu exist. Se cuvine să le oferim spectatorilor care ne redescoperă lucruri frumoase, importante, de suflet, se cuvine să nu ne închidem într-un fals turn de fildeş, să nu facem un soi de pact cu nimicul şi cu derizoriu”, mărturisește Maia Morgenstern. "Vibrează ceva în mintea mea, în sufletul meu, în experiența și viața mea, atunci când mă apropii cu pași mici, și foarte timizi, de Poezie”, a mai spus actrița care s-a născut la București la 1 mai 1962. A studiat la Academia de Teatru și Film, apoi a jucat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț până în 1988. A apărut apoi pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din București (instituție pe care astăzi o conduce), după care s-a alăturat trupei de la Teatrul Național Ion Luca Caragiale.
    "Memorarea poeziilor este un exerciţiu de care creierul are nevoie. Un rol îl reţii puţin altfel decât poeziile, pentru că implică memoria afectivă. Ştiu că am o relaţie cu un obiect sau cu un om şi din această relaţie se naşte o stare. Şi atunci relaţia şi starea fac să iasă din tine şi cuvântul. Cuvântul nu vine doar din memoria propriu-zisă, ci şi din cea afectivă: un miros, o textură care te determină să spui un anumit lucru”, spune și Marius Bodochi. A absolvit Institutul de Teatru din Târgu Mureș, la clasa profesorului Constantin Codrescu, promoția 1982. Prezenţa în cadrul nenumăratelor emisiuni de televiziune a avut un cuvânt de spus în privinţa popularităţii de care se bucură acum actorul și crede că lumea de astăzi se reîntoarce către poezie, către teatru, pentru că arta înseamnă viață. "Se întâmplă lângă spectator şi e ca în dragoste, nu poţi înlocui partenerul cu computerul”, afirmă Marius Bodochi.
Vă așteptăm cu drag!

59 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului Cezar Petrescu




Muzeul Memorial Cezar Petrescu


Bușteni 


6 martie 2020




    Vă invităm vineri, 6 martie 2020, ora 10:00, la Muzeul Memorial Cezar Petrescu din Buşteni, str. Tudor Vladimirescu nr. 1, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, să participaţi la evocarea 59 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului Cezar Petrescu.
    Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, județul Iași - 
d. 9 martie 1961, București), membru al Academiei Române din anul 1955, este unul dintre cei mai importanţi prozatori interbelici, un talent veritabil şi un adept al stilului modernist, opera sa cuprinzând circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.

Jandarmeria Română – 170 de ani




Muzeul de Artă Piatra Neamț


8 - 14 martie 2020




    Duminică, 8 martie, începând cu ora 12:00, la Muzeul de Artă din Piatra Neamț va avea loc vernisajul expoziției itinerante Jandarmeria Română – 170 de ani. Expoziția reunește un număr de 15 ținute militare confecționate după modelul uniformelor purtate de jandarmi în perioada 1850 – 1948.
    Jandarmii sărbătoresc, la 3 aprilie 2020, 170 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române. Cu acest prilej, în perioda 8 – 14 martie, la Piatra Neamț va avea loc o expoziție inedită cu uniforme militare, documente și reglementări ale Jandarmeriei din sec al XIX-lea.
    Expoziția își propune să aducă în atenția publicului vizitator ținute militare confecţionate după modelul uniformelor purtate de jandarmi în diferite perioade din istoria Jandarmeriei, începând cu prima uniformă de jandarm (soldat) de la 1850 alături de alte 14 ținute militare din perioada Războiului de Independență, a primului și al Doilea Război Mondial cât și din perioada interbelică, respectiv 1864 – 1948.
    Expunerea va fi completată cu o serie de brevete, legi şi regulamente referitoare la activitatea unităţilor de jandarmi din ultima jumătate a sec. al XIX – lea, drapele de luptă model Ferdinand, obiecte personale ce au aparţinut slt. (pm) Marinel Cotfas (căzut la datorie în timpul Revoluţiei din decembrie 1989) şi generalului maior Ion Bunoaica (comandantul Jandarmeriei Române în perioada 1990-1995).
    Expoziția, organizată de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române cu sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Neamț şi a Complexului Muzeal Județean Neamț va putea fi vizitată în perioada 8 – 14 martie, la Muzeul de Artă din Piatra Neamț, zilnic, între orele 9:00 – 17:00, cu excepția zilei de luni, 9 martie, când muzeul este închis. Intrarea este liberă ! (Compartiment Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul

Seneca/Timpul pisicii




Lansare de carte, 


Angela Dina-Moțăianu 


Muzeul Național al Literaturii Române, București


18 martie 2020




    Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește lansarea volumelor Seneca şi Timpul pisicii ale scriitoarei Angela Dina-Moţăţăianu, apărute la Editura BISCARA, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 miercuri, 18 martie 2020, ora 17:00.
    Participă actriţa Doina Ghiţescu, criticul Gelu Negrea, autoarea şi Madeleine Dina – directorul Editurii BISCARA.
    Cele două cărţi, legate cumva prin personajul principal, Geraldine Solomon, ridică un colţ de cortină spre scena pe care sunt etalate într-un joc real-fantastic cele şapte forme ale artei. Într-o lume în care tendinţa este de uniformizare, de transformare a individualităţilor în mulţimi uşor manevrabile, Seneca şi Timpul pisicii devin simbolul unui îndemn la rezistenţă prin întoarcerea spre noi înşine, spre puterea noastră de creaţie, de percepţie, de supravieţuire… Iar motto-ul preferat al scriitoarei - Tot ceea ce-ţi imaginezi este real, afirmaţia lui Picasso - capătă sens, materializându-se.
Vă aşteptăm cu drag!                        

Exponatul lunii martie




Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I


București


martie 2020




   De obicei, când spunem Martie spunem Mărţişor, spunem femeie, feminitate, dar și Marte - războinicul. De aceea, Martie este, prin tradiție, luna dedicată omagierii și sărbătoririi femeilor.
   Așa cum v-a obișnuit, Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, ca instituție militară de cultură, aduce și în această lună un omagiu FEMEII, alegând să vă prezinte, ca Exponatul Lunii, tunica de colonel în Regimentul 9 Roșiori Principesa Elena care a aparținut chiar Principesei, și mica ei poveste.
Să începem, deci, a povesti...
    Personajul feminin al poveștii noastre, cea care a fost Principesa, apoi Regina Mamă Elena, s-a născut în 1896 la Atena, ca "Principesă a Elenilor și de Danemarca”. În anul 1921 a devenit soția Principelui moștenitor Carol al României și mama viitorului rege Mihai.
    În 1922, "Dorind a arăta Alteței Sale Regale Principesa Elena, Moștenitoarea Tronului, via Noastră dragoste”, prin Înaltul Decret nr. 4366 din 19 octombrie 1922 semnat de Regele Ferdinand, "Alteța Sa Regală, Principesa Elena, Moștenitoarea Tronului se numește cap al regimentului 9 roșiori”. Din acest moment, denumirea regimentului va fi Regimentul 9 roșiori ,,Principesa Elena''. Va purta acest nume până în anul 1930 (când regele Carol al II-lea i-a retras celei ce-i fusese soție titlul onorific de colonel, cap al regimentului), denumirea unității devenind Regimentul 9 Roșiori ,"Robănești'', pentru ca în 1944, de la 1 noiembrie, prin Decretul Regal nr. 2081 să poarte denumirea Regimentul 9 Roșiori ,"Regina Elena”, iar din 19 mai 1945, conform Jurnalului de Operații al Regimentului, să poarte numele Regimentul 9 Roșiori de Gardă ,"Regina Mamă Elena”.


    Între anii 1948-1949, mare parte dintre uniformele purtate de membrii Familei Regale a României, rămase în Palatul Regal după plecarea din țară a acestora, au fost trimise Teatrului Național din București, pentru a fi folosite ca recuzită. Identificate în anii ʼ90, de către specialiștii muzeului nostru, ele au fost preluate de Muzeul Militar Național și restaurate în Laboratorul de restaurare-conservare devenind, apoi, parte a patrimoniului instituției.
    Tunica este confecționată din stofă de culoare kaki, încheiată la un rând. Pe piept are cinci perechi de brandemburguri din mătase maro, fiecare brandemburg având la extremitate o rozetă metalică, iar la mijloc un inel de metal galben. Tunica are guler răsfrânt, kaki, mărginit cu găitan din mătase maro. Pe guler sunt aplicate două petlițe din postav roz-deschis, culoarea distinctivă a Regimentului 9 Roșiori aprobată prin Înaltul Decret nr. 1509 din 1 mai 1908. Tunica are două buzunare laterale, oblice, mărginite cu găitan din mătase maro. Manșetele sunt în colț, mărginite cu găitan din același material. Epoleții sunt din stofă kaki, pospoalați cu roz, ornați cu un galon auriu longitudinal și trei piese dispuse transversal. La spate, tunica are două găitane dispuse oblic, pe linia omoplaților, care se continuă din talie cu câte două găitane pe fiecare pulpană a tunicii.
    Tunica și două insigne ale regimentului, una pentru „7 ani de vechime” pentru ofițeri în același corp, md.1933 și una cu Cifra Reginei Mamă Elena, alături de două portrete ale acesteia din perioada anilor ʼ20 vor putea fi admirate în holul instituției noastre în perioada 
4 - 29 martie 2020.

Patrimoniul Lipovei prin turism, istorie și muzică




Muzeul Orășenesc Sever Bocu 


Lipova


6 martie 2020





Pe simezele Capitalei - Roata




Arta plastică contemporană românească, 


Aurel Dumitru, 


Muzeul de Artă Modernă și Contemporană Pavel Șușară, București, 


12 martie - 12 aprilie 2020




    De formație scenograf, familiarizat cu toate formele de percepție a spațiului și un bun cunoscător al celor mai diverse materiale și texturi, Aurel Dumitru este un caz singular în arta noastră contemporană, foarte puțin cunoscut publicului larg, și cu atât mai mult celui din București.

Maramureșence în fotografii de epocă




Muzeul Etnografic 


Sighetu Marmației


6 martie 2020





La Casa cu absidă...




Lansare de carte 


Viorica Șerban 


Iași


5 martie 2020