sâmbătă, 12 decembrie 2020

Expoziție de Crăciun

 


Arta plastică contemporană românească 


Galeria Romană, București 


10 decembrie 2020 - 31 ianuarie 2021




Dragii noștri,

    Sperăm că ultima lună a lui 2020 vă găsește cu bine, sănătoși. Într-o perioadă complicată, ca cea pe care o traversăm, ne dorim totuși să simțim atmosfera Sărbătorilor, să oferim și să primim cadouri, să fim aproape unii de ceilalți, deși la distanță. Știm că este din ce în ce mai greu să faci un cadou potrivit, cu toții avem în minte momentele când rupem hârtia de împachetat, plini de speranță… și apoi zâmbim de complezență. Este momentul alegerii unui cadou inspirat, ceva de care se vor bucura și generațiile viitoare, un obiect care să adune o poveste în jurul său.

    În condiții de maximă siguranță și protecție împotriva răspândirii virusului Sars-Cov2, Galeria Romană vă propune o expoziție cu vânzare de artă românească. Pictori clasici de certă valoare plastică sunt expuși pe simeze, alături de pictori români contemporani consacrați. Amintim doar câteva nume, fără a epuiza toți artiștii expuși: Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, alături de Paul Gherasim, Mihai Horea, Christian Paraschiv, Valentin Scărlătescu, Matei Lăzărescu etc.

Peste 40 de lucrări de pictură așteaptă cuminți să vă încânte privirea, să vă ofere o clipă de frumos și un răgaz de la problemele și stresul zilnic.

    Această expoziție face parte din Programul de susținere a activității galeriilor de artă din București, inițiat de Primăria Capitalei prin Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public și Centrul Cultural Expo Arte și DGAPMFP, oct-dec 2020.

Programul de Sărbători este următorul:

Luni-vineri 10.00 -18.00

Sâmbăta 10.00 -15.00

24/ 25/ 26/ 31 Decembrie - închis

1/2 Ianuarie - închis


Nichita și Delta

 


Nichita Stănescu 


Delta Dunării










Articol publicat în Revista Femeia, Nr. 8. August 1968.

Așa cum a fost...cu arta decorativă

 


România de-altădată (?!)





1) Iată o bună idee de artă compromisă de o faianță de proastă calitate
și de o finisare fără grație.
2) Un sfeșnic care sugerează un răsărit de soare. 



3) Felinarul discret și original este o piesă care încălzește atmosfera unei camere de tineri.





5) - 6) Lemnul prelucrat, dar mai ales mulat după rigorile artei, poate sta drept 
pretext pentru o lampă sau un candelabru utile interiorului nostru.


4) Există oare și utilizări de cariatide cu mai multă fantezie gîndite?


Articol publicat în Revista Femeia, Nr. 8. August 1968.

Beethoven Reloaded

 


Muzeul de Artă Cluj-Napoca 


16 - 31 decembrie 2020



File de istorie (stagiunea 1889 - 1890)

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național București




Vasile Alecsandri.










Privire istorică. Volumul III (Teatrul din București 1877 - 1901).
Editura pentru Literatură. 1969.

Avangarda românească. Avangarda europeană

 


București Mall - Vitan


15 decembrie 2020 - 12 ianuarie 2021




    Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă în București Mall – Vitan (Calea Vitan 55-59), în perioada 15 decembrie 2020 – 12 ianuarie 2021, să vizitați prima expoziție a avangardei literare și artistice într-un mall din România. O lume aparte, în care se întâlnesc umorul, parodicul și desenul original, este redată prin portretele celor mai reprezentativi scriitori, prin fragmente literare și pagini din revistele avangardiste. Manifestările literare și artistice au fost numeroase și diverse, încep cu manifestele dadaiste ale lui Tristan Tzara și invitația sa de a scrie un poem dadaist având la îndemână un ziar, niște foarfeci și un săculeț, la Manifestul activist către tinerime din 1924, semnat de Ion Vinea și Marcel Iancu, și ajung până la suprarealismul lui Gellu Naum.

   Ce înseamnă Dada? "Un cuvânt internațional”, O mișcare, o reacție, o inovație fabuloasă, care apare în 1916, la Zürich, datorită unui român, Tristan Tzara. Împreună cu Hugo Ball, care deschisese în orașul elvețian Cabaretul Voltaire, Tzara creează aici curentul anti-artă!

   Contextul apariției? În primii ani Primului Război Mondial, scriitorii avangardiști se manifestă împotriva absurdității războiului, a îngrădirii libertății, a cenzurii.

   Cum arată peisajul avangardist? Scuturat de convenții, de locurile comune, de rutină, de „tot ce este drăguț și corect, limitat, moralist” și de sentimentalism. Într-unul dintre manifestele Dada, Tristan Tzara afirma că este împotriva manifestelor și că mai importantă decât literatura și arta este viața. Firește, se referea la literatura tradițională și la arta convențională. Așadar, peisajul avangardist este străbătut de umor absurd, parodie și este îndreptat spre realul imediat.

    Vă așteptăm să explorați invențiile plastice și verbale ale celor mai reprezentativi artiști (Marcel Iancu, Victor Brauner) și scriitori ai avangardei românești (Tristan Tzara, Gherasim Luca, Sașa Pană, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Gellu Naum, Benjamin Fondane și Urmuz), spirite libere și originale, care au extins expresivitatea artistică și care au contribuit, alături de alte mari nume ale spațiului european, la schimbarea majoră a evoluției artistice a secolului XX.

***


Oracol, prevestire, prezicere, profeție

 


Muzeul Național al Literaturii Române 


București


17 decembrie - 15 decembrie 2020




     Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în perioada 17 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021, la sediul din Calea Griviței 64-66, Sala Petru Creția, expoziţia colectivă Oracol, prevestire, prezicere, profeție, ca un ecou al Bienalei de Carte-Obiect, o reluare a preocupării pentru scriitură, obiect şi carte, pornind de la căutări şi introspecţii legate de sensul şi importanţa actului de creaţie şi, nu în ultimul rând, de la dorinţa de a cerceta obsesii și tabuuri, tărâmuri binecuvântate și prăpăstii negre, de la nevoia noastră de cunoaştere a zilei de astăzi şi de mâine, de ancore încremenite în prietenii, de încredere şi certitudine, de amăgiri şi cireșe amare.

    Beatrice Anghelache, Anca Boeriu, Ana Chiorean, Raluca Ilaria Demetrescu, Dorothea Fleiss, Luminița Mihai, Elena Basso Stănescu și Mirela Traistaru vor lucra şi vor căuta întrebări şi răspunsuri pentru propriul Oracol, iar cinci dintre artiste vor realiza împreună o instalaţie, vor împrumuta gesturi, semne şi cuvinte şi se vor susţine, în cadrul unui film making off.

Expoziția va conține instalații, tapiserii, cărți-obiect, intervenții pe print.

Oracol/ prevestire, prezicere, profeție

Răspuns pentru viitor

Loc sacru

Ritual

Euristică

Sibiline

    Cele opt artiste vor pune împreună toate aceste cuvinte într-un caiet imaginar, o rememorare a celor pe care le inventau tinerii din anii ’70, ’80, cele pe care le putem gândi ca primele pagini de Facebook şi care vor descifra noi sensuri pentru Oracol: enigmatic, sentenţios, loc sacru, amăgirea unui viitor previzibil, interpretare şi vis, nevoie de concret, de a-ţi pregăti sufletul şi inima pentru mâine, pentru ce urmează, pentru ce nu ştii şi vrei să ştii, pentru locuri ferecate şi pentru cunoaştere.

    Cei doi vulturi eliberați de Zeus s-au întâlnit acolo unde a fost construit Oracolul din Delphi, templu distrus şi refăcut de mai multe ori, dar rămas în memoria culturală ca locul sacru, unde învăţai să te cunoşti şi să înţelegi viitorul legat de trecut şi de prezent, iar firul gândului ajunge până acum, în zilele noastre, când totul pare să se răstoarne şi să încurce ceea ce este cu ceea ce a fost sau o să fie...

Proiect curatoriat de Anca Boeriu şi Mirela Trăistaru 

     Expoziţia poate fi vizitată în perioada 17 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00 – 18:00. Intrarea este liberă și se face în baza unei programări la numărul de telefon 0762 671 698. În perioada sărbătorilor de iarnă, programul de vizitare se adaptează programului de funcționare al muzeului.

Unora le place (ba)rock-ul

 


Pro Musica






Articol publicat în Călătorie pe portativ,
supliment la caiete-program editate de Opera română din București.
Începutul anului 1989.