miercuri, 15 noiembrie 2017

Printre comorile muzeelor Capitalei




Muzeul de Artă al României (IV) 


București (XXXI)




Scțiunea de Artă Orientală




Bodhisattva. 
Artă chinezească din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Sculptură în granit.


Makemono.
Pictură pe hârtie de mătase din timpul Dinastiei Mongole, sec. XIII-XIV (detaliu).


Bodhisattva. 
Artă chinezească din perioada Dinastiei T'ang (618 - 907).
Sculptură în lemn cu umbre policrome.


Pagină de carte. Manuscris indo-persan (sec. al XVI-lea).


Vânzător de coșuri.
Artă din Extremul-Orient (sec. XVIII). Sculptură în fildeș.


Cavaler. Ceramică persană (sec. XVIII).


Țesătură (covor) Bukhara. Artă persană (sec. XVIII).


Prajnaparamita. 
Artă japoneză. Sculptură în bronz.


Zeiță dusă de o panteră.
Artă chinezească. Sculptură în coral.


Calugăr al Cultului Shinto.
Artă japoneză. Sculptură în lemn.


Zeiță cu flori de lotus.
Artă chinezească. Sculptură în jad.


Amforă. Artă chinezească. Sculptură în agat.


Imagini apărute în publicația
Arts în the Rumanian People's Republic, Nr. 5. 1952.


Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. 
Placă decorativă persană - secolul XVII. Călăreț. Anii '70 - '80. Necirculată.



Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. 
Hokusai Kusushika (1760-1849). Femeie în peisaj.


Anii '70. Necirculată.

Comediile lui Gogol pe scenele Capitalei




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale, Teatrul Armatei




Scenă din piesa Revizorul (Inspectorul General), de N. Gogol, piesă jucată la
Teatrul Național I. L. Caragiale, București.
Premieră: 1 iulie 1952

autor: GOGOL, NIKOLAI VASILIEVICI     
traducător:  ALEXANDRESCU, SICĂ   
KIRIŢESCU, ALEXANDRU
regie : ALEXANDRESCU, SICĂ   
KIRIŢESCU, ALEXANDRU
asistent regie:  ANGHELESCU, MARCEL 
BELIGAN, RADU
KARENINA, ANA             
scenograf decor:  BRĂTĂŞANU, ALEXANDRU          
SIEGFRIED, WALTER      
asistent scenograf decor:  NICULESCU, LIA
scenograf costume:  BRAGALIA, NATALIA      
distribuţie          
ANASTASIAD, ION: AL DOILEA NEGUSTOR
ANGHELESCU, MARCEL: PIOTR I. BOBCINSCHI
ANTONESCU, VICTOR:  AL TREILEA NEGUSTOR
BĂLĂNESCU, NICOLAE GR.:   ABDULIN NEGUSTOR
BELIGAN, RADU: IVAN A. HLESTACOV
BRANCOMIR, NICOLAE:  IVAN C. SPECHIN
COJAN, MIRCEA:  MISCA
CONSTANTIN, GEORGE:  SERGENT PUGOVITIN
CONSTANTINESCU, JENICĂ:   LUCA LUCHICI HLOPOV
CONSTANTINESCU, MIRCEA:  CRISTIAN I. HIBNER
DIMITRIU, NAE:  PIOTR I.BOBCINSCHI
DUMITRESCU, MARGARETA:  SOŢIA LUI
ENACHE, NICOLAE:   PRIMUL NEGUSTOR
ENESCU, MARCEL :    STEPAN I. COROBCHIN
FINTEŞTEANU, ION:  AMMOS F. LIAPCHIN TIAPCHIN
FULDA, SILVIA: ANA ANDREEVNA
GHIBERICON IONESCU, A. :    OSIP
GIUGARU, ALEXANDRU:  ANTON A. SCVOZNIC
GIURA, CONSTANTIN:     SERGENT SVISTUNOV
HARAND, FIFI:    NEVASTA UNUI PLUTONIER
HENTER, ION:     AMMOS F. LIAPCHIN TIAPCHIN
HOLBAN, ŞERBAN:    IVAN C. SPECHIN
HORAŢIU, I.       COMISAR POLIŢIE STEPAN
ILIESCU, ION:  CHELNER
MANU, ION:  LUCA LUCHICI HLOPOV
MATEESCU, ANGELA:  SOŢIA LUI
NICULESCU - BUZĂU: N. FEODOR A. LIULIUCOV
POPOVICI, EUGENIA:    MARIA ANTONOVNA
POTCOAVĂ, C.:   IVAN L. ROSTACOVSCHI
SOARE, GHEORGHE:     SERGENT DERJIMORDA
STAMBULIU, ARMAND:   JANDARM
STĂNESCU, CARMEN :     FEVRONIA P. POSLIOPCHINA
TALIANU, ION:    ARTEMII F. ZEMLIANICA
TEODORESCU, OVID:       ARTEMII F. ZEMLIANICA
ULMENI, ION:     AL PATRULEA NEGUSTOR
VASILIU-BIRLIC, GRIGORE:            PIOTR I. DOBCINSCHI
sursa datelor tehnice: http://cimec.ro



Scenă din piesa Nunta, de N. Gogol, piesă jucată la
Teatrul Armatei, București.
Tot aici, de același autor, s-a jucat și piesa Jucătorii de cărți.


Prezentare făcută în publicația
Arts in the Rumanian People's Republic, Nr. 5. 1952.




Prezervarea obiectelor de muzeu și istoria lor




Muzeul Etnografic al Moldovei


Iași 


16 noiembrie 2017




   Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova Iași organizează, în zilele de 16 și 17 noiembrie 2017, Simpozionul Național Climatul Colecțiilor: Standarde și Practici.
   Deschiderea oficială va avea loc în Sala Ștefan Procopiu de la parterul Palatului Culturii, cu începere de la ora 10:00. În cele două zile ale simpozionului, numeroşi cercetători, conservatori şi restauratori vor susține comunicări, prezentând rezultatele cercetării, conservării şi restaurării unor diverse piese de patrimoniu, opere de artă sau artefacte.
   Vernisajul expoziției naționale Prezervarea obiectelor de muzeu și istoria lor organizate cu acest prilej se va desfășura în Sala Petru Caraman a Muzeului Etnografic al Moldovei, pe 
16 noiembrie 2017, începând cu ora 11:00. Organizat, ca și Simpozionul, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, acest proiect expoziţional aduce în faţa publicului piese valoroase din patrimoniul cultural naţional, cercetate şi conservate – restaurate în perioada 2016-2017, evidențiind astfel, noi metode, tehnici şi materiale pentru analize non-invazive, conservare şi restaurare.
   În expoziţie sunt etalate vase Cucuteni, carte veche, albume, reviste, documente, grafică, piese de mobilier, instrumente muzicale, picturi în ulei, tezaure monetare, din patrimoniul Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi, respectiv al Mănăstirii Dragomirna, precum şi artefacte textile, metalice sau din piele şi medalioane pictate, descoperite la Mănăstirea Căpriana - Republica Moldova, toate ilustrând complexitatea muncii de restaurare-conservare.

Fizionomii unificatoare




Muzeul Municipiului București 


17 noiembrie 2017 - 28 februarie 2018





   Muzeul Municipiului București deschide expoziția Fizionomii unificatoare "Toți în Unu" – Povestea unui proiect de țară, primul proiect expozițional al muzeului dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918. Vernisajul are loc vineri, 17 noiembrie, ora 18:00, la Palatul Suțu.
   Expoziția oferă o genealogie a ideilor legate de proiectul unificării României, parcursă în sens invers, pornind de la celebrări ale unirii înfăptuite în 1918 și reflexii ale imaginii regelui Ferdinand în posteritate, dezvoltând firul narativ cu Războiul de Independență, Unirea din 1859, Revoluția de la 1848 și modul în care aceste momente recuperează mitologii unificatoare mai vechi, culminând cu imaginea lui Mihai Viteazul.
    Recuperarea imaginii lui Mihai Viteazul se realizează în expoziție printr-un demers fără precedent în spațiul muzeal românesc – reconstrucția chipului personajului istoric pornind de la măsurile antropometrice ale craniului. La baza procesului, desfășurat în perioada 2016 - 2017, au stat măsurătorile realizate de către profesorul Fr. I. Rainer în anul 1920 asupra relicvei de la Mănăstirea Dealu. Chipul voievodului este restituit în expoziție în trei etape, de la reproducerea craniului până la o imagine complexă a chipului, foarte apropiată de cea reală.
    Galeria portretelor unificatoare, desfășurată între regele Ferdinand I și Mihai Viteazul, include reprezentări ale personalităților istorice cu diferite ambiții de independență, unificare și putere în spațiul românesc, precum Carol I, Al. Ioan Cuza, Nicolae Bălcescu, Tudor Vladimirescu, Constantin Brâncoveanu, Grigore al III-lea Ghica și alți reprezentanți ai familiilor domnitoare.
    Subiectul expoziției se extinde orizontal prin obiecte care oferă detalii despre stilul de viață al societății din spațiul românesc, în momente relevante pentru demersurile de independență și unitate. Costume, accesorii, arme și obiecte decorative reîntregesc imagini ale vieților pe care s-au susținut aceste proiecte.
    Dezvoltând perspectiva într-o direcție critică, expoziția cuprinde trimiteri către revendicările comuniste ale liderului ca urmaș al căpeteniilor dacilor, precum Burebista, înzestrat cu valoare unificatoare prin diferite mijloace de mitificare.
    Contextualizarea discursului expozițional se realizează printr-o privire către prezent și viitor, deschizând proiecții despre ce anume ar trebui să fie și să facă membrii societății de azi pentru a asigura coerența și viabilitatea unui proiect de țară aflat încă în desfășurare.
   Astfel, expoziția își propune să ofere resurse importante și perspective variate pentru reflecții privitoare la Centenarul Marii Uniri, pentru un public cât mai extins, și va fi deschisă în perioada 17 noiembrie 2017 – 28 februarie 2019.
Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București

Imago




Arta plastică contemporană românească


Eugen Ilina, Laurențiu Midvich 


Cercul Militar Național, București 


13 - 30 noiembrie 2017







Oameni de azi




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Municipal București




Premieră: 23 septembrie 1952.



Prezentare făcută în publicația
Arts in the Rumanian People's Republic, Nr. 5. 1952.

autor:    DEMETRIUS, LUCIA        
regie:     GHELERTER, MONI        
scenograf decor:              CIULEI, LIVIU    
scenograf costume:         CIULEI, LIVIU    
lumini:   TOMESCU, JEAN             
distribuţie          
CIORNEI, BORIS - ZĂPLAN
CIUBOTĂRAŞU, ŞTEFAN - GHIŢĂ COTOROIU
CLUCERU, SONIA  -  MOAŞA ANICUŢA DOBRIŢEL
COCEA, IOANA - FLOAREA
DABIJA, BENEDICT - NICĂ
ETTERLE, FORY - DR. PETRESCU
MANTA, ION - TRAIAN
PETRINI, GINA - MARTA
SEVER, SEPTIMIU - DR. MURGU

***sursa datelor tehnice http://cimec.ro





Revista Scena și Ecranul, Nr. 24. Decembrie 1957.

***Teatrul Municipal București este denumirea de astăzi a 
Teatrului Lucia Sturdza Bulandra.


Salonul Literar Axis Libri




Lansare de carte 


Tania Nicolescu, Eleonora Stamate, Oma Stănescu 


Biblioteca Județeană V. A. Urechia, Galați 


16 noiembrie 2017






    Biblioteca Județeană V. A. Urechia Galați vă invită joi, 16 noiembrie 2017, ora 17:00, la Salonul Literar Axis Libri, manifestare culturală organizată săptămânal în Sala de lectură Mihai Eminescu, la sediul central. Evenimentul va cuprinde lansarea următoarelor volume: Sub cerul mut, autor Tania Nicolescu; Metamorfozele sinelui, autor Eleonora Stamate; 
Be It So, autor Oma Stănescu. Tot în cadrul salonului va fi prezentată și Revista Seniorii tulceni, director Tania Nicolescu. Moderatori vor fi Theodor Parapiru și director adjunct 
Geta Eftimie.

In memoriam Anastasie Obregia




Muzeul Poni Cernătescu 


Iași 


17 noiembrie 2017






   Vineri, 17 noiembrie 2017, ora 12:00, Anastasie Obregia (1864-1937), unul dintre cei mai apreciați profesori ai chimiei universitare ieșene, este omagiat la Muzeul Poni-Cernătescu. În cadrul programului, special conceput pentru acest eveniment, se vor regăsi recitalul de muzică clasică, experiențele chimice de laborator și momentul evocator la care vă invităm să ne fiți oaspeți.
Vă așteptăm cu drag la Muzeul Poni-Cernătescu!

Obiecte Grăitoare




Lansare de carte 


Ștefan Câlția 


Târgul de Carte Gaudeamus, Romexpo, București 


25 noiembrie 2017




    Albumul Ștefan Câlția. Obiecte Grăitoare, publicat de Curtea Veche Publishing, va avea lansarea de târg sâmbătă, 25 noiembrie 2017, de la ora 16:00, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, la standul editurii Curtea Veche Publishing. Acest eveniment întâmpină lansarea albumului din cadrul Muzeului Colecțiilor de Artă, ce va avea loc pe data de 4 decembrie 2017.
   În cadrul lansării de târg din 25 noiembrie, pictorul Ștefan Câlția alături de autoarea Svetlana Cârstean și de Irén Arsene, Directoarea Curtea Veche Publishing, se întâlnesc pentru a schimba idei, răspunde întrebărilor publicului și a dezbate conceptele comune întâlnite și printre paginile albumului: artă, carte și creație, trecute prin firul roșu al conservării.
    Compus din trei eseuri ale autoarei Svetlana Cârstean, curatorilor Liliana Chiriac și Alexandra Manole, albumul continuă, prin intermediul vederilor din cadrul expoziției însoțite de poveștile lor, dar și de ample comentarii sau viziuni critice, imersiunea în profunzimile simbolice ale Obiectelor Grăitoare.
    Pentru Svetlana Cârstean, expoziția Ștefan Câlția. Obiecte Grăitoare propune o intimitate creatoare pe care o împărtășește în eseul Înapoi la obiect. Înapoi la Ștefan Câlția, în care autoarea merge împreună cu cititorul prin spațiu, îi sugerează relațiile dintre obiect, lucrare și artist. Astfel, textul devine o citire sinceră asupra salvării, moștenirii, intimității care nu duce la comoditate, ci invită la descoperirea detaliilor și a sufletului obiectelor. Viziunea Svetlanei este completată de cea a Alexandrei Manole, curator al Galeriei Posibilă, pentru care expoziția și albumul adună fapte firești: de ocrotire și punere împreună, aproape, a ceea ce e apreciat pentru valori estetice, sociale ori culturale, în timp ce pentru Liliana Chiriac, șef-secție la Muzeul Colecțiilor de Artă din București, dorința de a împărtăși cu vizitatorii muzeului simbioza perfectă dintre operele și obiectele artistului a fost imboldul pentru începerea acestui proiect.
    Astfel, albumul Ștefan Câlția. Obiecte Grăitoare, devine atât o mulțumire adresată tuturor celor care au conlucrat la construcția expoziției, care au permis cotrobăirea în propriul atelier și în propriile gânduri, dar și contextul de a oferi tuturor celor interesați și mai multe resurse de noi citiri și perspective, așa cum declară Matei Câlția, galerist al Galeriei Posibilă.