luni, 17 octombrie 2016

Repere cehe în arhitectura românească




Centrul Ceh, București


Oana Marinache


25 octombrie 2016





    Conferința publică Repere cehe în arhitectura românească din 25 octombrie, de la ora 18:30, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache, la Centrul Ceh, sub patronajul Ambasadei Cehiei din București, ne prilejuiește o trecere în revistă a activității arhitecților cehi Anton Onderka, Karl Böhnisch/Carol Benisch și Karel Zdeněk Líman care au contribuit substanțial la crearea unor monumente, repere importante în arhitectura românească.

Târg de Antichități




Colecții și Colecționari


Iulius Mall, Timișoara


21 - 23 octombrie 2016








Salonul de carte Polemos




Cercul Militar Național


București


ediția a XII-a, 19 - 22 octombrie 2016





Peisaj uman





Arta plastică contemporană românească


Cristian Diaconescu


Casa de Cultură Mihai Ursachi, Iași


17 octombrie - 5 noiembrie 2016






Extrase critice

   Asistăm prin arta lui Cristian Diaconescu la constituirea unor sinteze iconografice prin argument grafic, decorativ și pictural, vitale, inteligent ritmate, cu multe aluzii și valențe simbolice. O creație în pas cu orienăarile actuale în care interacțiunea cu mediul ambiant, lărgirea contină a orizontului imaginativ, dialogul permanent artă-realitate, spirit-materie și problematizarea estetică.
   Înregistrează o evoluție liberă, spectaculoasă. Statutul valoric al creației sale rezidă din structura comunicării, din articularea unui limbaj tensionat și sugestiv care angajează tranșante trimiteri la aspecte existențiale și culturale consonante cu aspirațiile și idealurile lumii contemporane. (Teodor Hașegan, 2009)
   ...pictura lui Cristian Diaconescu exploatează freudian subconștientul personal, cu detunări în zona textualizării vizuale tipic postmoderne[...].Scenariul cvasi-psihanalitic este relativ simplu: se hrănește din virulența directă a sentimentului și a emoției brute, transpuse cu nedisimulată naivitate în compoziții figurative ce integrează ludic grafitti-ul și desenul violent-autist ori nevrotic și pe alocuri isteric-angular în excursuri pur private ce reamintesc atât prin elementele formale comune, cât și prin nota autobiografică de Jean Michel Basquiat, falsificând freudianul principiu al plăcerii și sublimând fericit puseurile subconștientului său formal cubist...
(Cristian Nae, 2006)
     Noua serie de lucrări apare ca o decantare, ca o esenţializare la nivel conceptual. Portretele şi autoportrele sale emană vitalitate la un nivel concentrat, o descătuşare prin culoare, fără distorsiuni inutile, îmbibate de motive si simboluri ce nu mai emerg direct dintr-un bestiar-imaginat ci din analizarea şi repoziţionarea sa ca artist. Pictura lui Cristian Diaconescu este reflexul unei viziuni „heraclitiene” în care totul - fiinţa şi firea – este integrat unui sistem dinamic, al unei deveniri continue. Artistul reuşeşte să impună o viziune coerentă rezultată dintr-un efort analitic împins spre expresionism şi investit cu noi virtuţi care se clădesc de la icon la simbol, într-un posibil manifest al eliberării, al resemnificării sineului creator.
(Maria Bilaşevschi, 2016)

Ambient românesc - Ambient European: Conacul de la Mânjina




Agenția de Știri bune


Casa Memorială Costache Negri, comuna Costache Negri


19 octombrie 2016





   Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galați vă invită miercuri, 19 octombrie 2016, ora 12:00, la redeschiderea Casei Memoriale Costache Negri (Conacul de la Mânjina) care a aparţinut familiei marelui patriot.
   Manifestarea va începe cu o slujbă de pomenire şi continuă cu un program de muzică veche românească susţinut de Formația Kalofonis din cadrul Asociaţiei pentru Promovarea Patrimoniului Cultural.
   În istoria modernă a românilor, Costache Negri şi-a câştigat un loc aparte şi prin rolul acordat moşiei sale de la Mânjina de revoluţionarii paşoptişti. Aici s-au întâlnit prietenii lui Negri pentru a dezbate viitoarele idei programatice ale mişcării revoluţionare amintite.
   "Vizitatorul care trece pragul cadrului expoziţional actual, Ambient românesc - Ambient European: Conacul de la Mânjina, intră în atmosfera tradiţionalelor întâlniri de la Mânjina, la care erau prezenţi: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza…Ospitalitatea spaţiului este conferită de obiectele de artă decorativă, fotografii și corespondenţă de familie, lucrări de artă plastică care au aparţinut lui Costache Negri, fiicei sale, familiilor surorilor lui, altor rude şi prieteni, mai mult sau mai puţin cunoscuţi publicului larg.
    Pas cu pas, sunt sugerate clipe de viaţă cotidiană patriarhală ale unor oameni care au gândit şi trăit momente importante ale istoriei naţionale." (muzeograf dr. Elena Ingrid Bahamat)
Evenimentul se va desfăşura în comuna Costache Negri, judeţul Galaţi. 
Vă aşteptăm cu drag!

Și dacă omul vrea să fie fericit




Clubul de lectură și promovare Junimea - Scriptor


Mara Magda Maftei


Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu, Iași


20 octombrie 2016






Constituirea Societății Artiștilor Figurativi din România




Arta plastică contemporană românească


Muzeul de Artă Vizuală, Galați


21 octombrie - 6 noiembrie 2016





    Muzeul de Artă Vizuală Galați are plăcerea să vă invite la vernisajul expoziției ce marchează constituirea Societății Artiștilor Figurativi din România vineri, 21 octombrie, ora 19:00.
    Membri fondatori sunt artiștii: Cornel Corcăcel, Gheorghe Miron, Raul Popa și Liviu Adrian Sandu, aceștia declarând că misiunea Societății este aceea de a promova excelența artistică, de a restabili standardul ridicat, avut odinioară, al performanțelor artistice în desen, pictură sau sculptură. Ei își doresc ca prin propriile lucrări să readucă în atenția lumii, frumosul și măiestria artistică. Societatea Artiștilor Figurativi din România oferă lumii o sursă educațională, o platformă de dialog în care schimbul de experiență se realizeză între toți acei artiști, profesori, cursanți, admiratori, curatori și colecționari de artă, care apreciază și promovează arta reprezentațională, generic numită Artă Realistă.
    În cadrul expoziției ce se va deschide vineri vor expune: Cornel Corcăcel, Corneliu Drăgan-Târgoviște, Gheorghe Miron, Irina Panțîru, Raul Popa, Lucian Prună și Liviu Adrian Sandu.

Experimental




Expoziție de fotografie


Galeria Nouă, Bacău


21 octombrie 2016





Constantin Brâncuși – Pasărea măiastră




Muzeul Municipiului București


18 octombrie - 27 noiembrie 2016






    Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Institutul Cultural Român Mihai Eminescu din Chișinău, anunță deschiderea expoziției Constantin Brâncuși – Pasărea măiastră găzduită de Muzeul Municipiului București – Palatul Șuțu, începând cu data de 
18 octombrie 2016.
    Expoziția prezentată pe gardul exterior al Palatului Șuțu (Bd. I.C. Brătianu 2) și accesibilă tuturor vizitatorilor centrului bucureștean marchează împlinirea a 140 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși, prilej de a readuce în discuție diversele aspecte complexe ale vieții și creației artistului retras în Franța. Expoziția include o biografie completă a sculptorului român, o selecție de fotografii care documentează traseele parcurse de artist de-a lungul vieții sale, marcându-i existența și creația deopotrivă, portrete personale și de grup, imagini cu o serie de lucrări reprezentative, care au reținut atenția lumii întregi și prin care astăzi este recunoscut la nivel mondial, documente oficiale și manuscrise, testimoniale, comentarii critice, evidențiind cele mai importante momente ale vieții sale, istoria unei vieți așa cum poate fi ea reconstituită din arhive.
Expoziția poate fi vizionată până la data de 27 noiembrie 2016.
    Constantin Brâncuși (19 februarie 1876-16 martie 1957) este un sculptor român, important artist plastic al întregii lumi, reprezentând una dintre cele mai cunoscute personalități care au reușit să înnoiască limbajul sculpturii moderne mondiale. Artistul părăsește țara în 1903 pentru a se îndrepta spre Franța, unde în 1905 este admis la cea mai importantă Academie de Arte Plastice a momentului, École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. Expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon dʼAutomne, Paris, în 1906, iar 8 ani mai târziu deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii, la Photo Secession Gallery din New York, din acel moment devenind tot mai faimos în întreaga lume. Temele recurente ale creației sale se regăsesc în ciclurile Sărutului, Păsării măiestre, Muzei adormite, Domnișoarei Pogany, Ovoidului, Păsărilor în văzduh, Coloanelor fără sfârșit. Multe dintre cele mai reprezentative lucrări ale artistului au fost create în atelierul său din Paris, Impasse Ronsin, devenit celebru de-a lungul timpului. În 2017, se vor împlini 60 de ani de la dispariția marelui sculptor român, care a rămas cu regretul neputinței întoarcerii în țara sa până la sfârșitul vieții, la momentul respectiv în țară fiind considerat un reprezentant al burgheziei.

Tărgul Național pentru Artizanat și Meșteșuguri



MeșteșugarFEST


Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, București


28 - 30 octombrie 2016











Arta plastică contemporană românească


Theodor Grigoraș, Gheorghe Zărnescu


Galeria Frunzetti, Bacău


19 octombrie 2016






Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Eufrosina Popescu (1821 - 1900)




Volum din seria Figuri de seamă ale teatrului romînesc.
Autor: Mihai Florea. Editura Meridiane. 1964.
Tiraj: 12.100 exemplare.



În presa vremii.


Casa Floreștilor, în care a copilărit Eufrosina Popescu
(reproducere din lucrarea lui G. D. Florescu - Istoricul unei 
vechi case bucureștene - 1935)


Schița de plan a locului unde se afla casa Floreștilor, 
reprodusă din lucrarea sus-amintită.


Îndrumătorii primilor pași ai Eufrosinei Vlasto spre scena națională.
Iancu Văcărescu și...


...Ion Cîmpineanu.


Primii dascăli care au cultivat talentul Eufrosinei Vlasto la
Școala de muzică și declamație a Filarmonicii:
Ion Eliade Rădulescu și...


...Constantin Aristia.


"...Frumoasă la chip, bine făcută la trup, cu ochi vioi și vorbitori,
cu gura mică, șăgalnică..." Așa arăta Eufrosina Vlasto Popescu, în epoca 
primelor roluri, la vîrsta de 15-16 ani (După un tablou de epocă). 


Polcovnicul Theodor Popescu, căruia "...îi căzu dragă fata ce juca și cînta
atît de frumos și o ceru în căsătorie..." (După un tablou de epocă).


Afișul reprezentației din 1835 cu piesa Amorul doctor de Moliere:
Frosa Vlasto interpretează rolul Lucindei.


Compozitorul Gioacchimo Rossini (1792-1868) a îndrăgit-o pe "diva"
Marcolini (Eufrosina Popescu) pentru frumusețea, distincția și glasul ei fermecător.


De o mare prețuire s-a bucurat cîntăreața Eufrosina Popescu Marcolini,
din partea compozitorului Giacomo Meyerbeer (1791-1864).


Principalele săli bucureștene în care a jucat Eufrosina Popescu
timp de 30 de ani. Teatrul Bossel și...


...Teatrul Național (numit pînă în 1875 Teatrul cel Mare).


Eufrosina Popescu în preajma vîrstei de 50 de ani.


C. A. Rosetti, sub al cărui directorat Eufrosina Popescu și-a început 
în 1859 activitatea de actriță profesionistă. Ei îi scria:
"știu ce meriți și ce ajutor o să dai refondării Teatrului Național..."


Actori bucureșteni, alături de care  Eufrosina Popescu a luptat pentru
propășirea teatrului romînesc. Costache Caragiale...


...Mihail Pascaly...


...Ralița Mihăileanu...


...Iorgu Caragiale...


...Frosa Sarandi.


"...doamna Popescu e unică în piesele naționale-poprale" scria poetul
bănățean Iulian Grozescu.


Actori fruntași ai scenei ieșene, alături de care a jucat  Eufrosina Popescu
în 1868, în timpul turneului la Iași. Mihail Galino...


...Constantin Bălănescu...


...Ioan Evolschi.


Actorul și profesorul Ștefan Vellescu, admiratorul și prietenul actriței,
căreia i-a consacrat în memoriile lui multe pagini.


 Eufrosina Popescu în perioada în care un ziar o numea
"decana artistelor romîne"


Actorul Matei Millo, de care  Eufrosina Popescu a fost legată printr-o
lungă și statornică prietenie. La bătrînețe îi scria:
"te iubesc și te venerez"


Afișe anunțînd spectacolele în care a jucat și  Eufrosina Popescu (1877-1887).
Două orfeline - (rolul Contesa de Linieres)...


...La Plevna - (rolul Principesa Ana)...


...O crimă celebră - (rolul Canonica)...


...Frica de bucurie - (rolul D-na Des Aubiers).


Aristizza Romanescu. 
În piesa Ura,  Eufrosina Popescu a fost "superbă" după mărturia 
Aristizzei Romanescu, care-i fusese parteneră.



"...draga mea, astă-seară ai rîs și ai plîns ca o artistă mare..."
i-a spus  Eufrosina Popescu Aristizzei Romanescu, alături de care a 
jucat în Păstorița Carpaților.



Declarația, în urma căreia  Eufrosina Popescu a fost acceptată,
în 1877, prim-societară în Societatea dramatică a actorilor.


Proces-verbal al ședinței în care  Eufrosina Popescu a fost aleasă
în 1877 membră în Comisia reprezentanților. Această comisie participa
la admiterea noilor societari.


"...Nu voi uita niciodată succesul pe care l- obținut piesa mea (3 decembrie, n..n.) iar
succesul acesta vi-l datorez dumneavoastră, doamnă..." 
(Din scrisoarea adresată de poetul Al. Macedonski, în 1881, actriței 
 Eufrosina Popescu). Desen de Iser.



 Eufrosina Popescu protestează împotriva pensionării ei forțate în 1889,
dînd în judecată Comitetul teatral. Dreptatea a fost de partea artistei.


V. Alecsandri scria  Eufrosinei Popescu în 1881:
"...fac apel la bunul dumitale simț și la marea dumitale experiență în
afacerile de teatru și întreb: pot eu să-mi iau răspunderea unei funcțiuni,
pentru care-mi este cu neputință să mă consacru? (...) Nu, doamnă,
nu-mi cereți imposibilul. V. Alecsandri."


Ion Ghica scrie  Eufrosinei Popescu, în 1886, de la Londra:
"Scumpă doamnă Popescu, (...). Artiști ca dumneavoastră, ca Millo,
au dat artei noastre un adevărat avînt..."


Asemeni lui V. Alecsandri, I. Ghica, și Al. Macedonski,
Mihail Eminescu a apreciat cultura și talentul actriței  Eufrosina Popescu.


În piesa Vincenetta,  Eufrosina Popescu a interpretat ultimul ei rol
(Marcella), rolul titular l-a deținut Aristizza Romanescu.


După o viață de zbucium, ajunsă la bătrînețe, singură și lipsită de ajutor,
actrița scria: "grea e viața (...) am trăit destul și am suferit mult, fără să mă
plîng și fără ca nimeni să cunoască suferințele mele"


"Unde este  Eufrosina Popescu, cea mai mare dintre tragedienele romîne
care au călcat pe scena națională, care a luptat pentru teatru în alte timpuri
și fără recompense? (...) Unde este, ce a devenit D-na  Eufrosina Popescu,
de care a vorbit cu elogiuri pînă și Monitorul Imperial al Franței? 
Vreți să știți unde este? - Trăiește în mizerie!" (Th. M. Stoenescu).

Repertoriul  Eufrosinei Popescu




Consemnare publicată în Revista Teatrul, nr. 6. Noiembrie 1956.