miercuri, 2 mai 2018

Rememorare Elisabeta Isanoș




Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


4 mai 2018





   Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Culturală Iulia Hasdeu vă așteaptă vineri, 4 mai 2018, ora 17:00, la rememorarea Scriind pentru aducere aminte dedicată Elisabetei Isanos (1941 – 2018), la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Invitați să rostească un cuvânt sunt scriitorul Ștefan Dimitriu, editorul Vasile Poenaru și eseistul Mihai Ștefan.

Local și Universal în Ortodoxia românească




Centrul Eparhial Iași 


9 - 11 mai 2018




  În perioada 9 - 11 mai, IICCMER participă la Iaşi, în calitate de partener, la Dezbaterea publică Local și Universal în Ortodoxia românească. Credință - Unitate - Identitate.
  Simpozionul va reuni experți și specialiști în domeniul istoriei și teologiei, profesori renumiți din România și din străinătate, reprezentați ai Bisericii, teologi, antropologi, sociologi și alți actori instituționali, preocupați în mod direct de formarea identității naționale și de misiunea Bisericii în lumea contemporană.
   Detalii despre participanți și program veţi putea afla urmărind site-ul dedicat evenimentului www.simpozionstaniloae.ro
Vă aşteptăm la Iaşi!

...pe puncte...




România de-altădată 


Colecții și Colecționari 


Înscrisuri de toate felurile




Cartelă de Produse Industriale
valabilă pentru București
pe perioada 1 iulie - 31 decembrie 1953.
Beneficiarul lucra pe șantier, în domeniul construcțiilor
(Trustul de Construcții București).
De unde și mențiunea "Muncă grea". 


O realitate dură a acelei perioade. 
Când nu se găsea mai nimic, totul fiind cartelat (pe puncte) 
N-am apucat-o decât în mică măsură 
- sub forma cartelelor pentru pâine, la bunica, la inceputul anilor '60 -
O realitate de care mi-au povestit părinții.
O generație care apucase războiul și foametea de după.
Cu toate ale lor, inclusiv cartelele... 
Tot de la părinți am mai reținut o expresie.
Inginer, economist, etc., făcut pe...puncte.
Reliefa un alt aspect. După ce, în bună parte, intelectualitatea țării
fusese decimată prin pușcării, pentru construirea, la propriu dar și
la figurat a noii orânduiri, era nevoie de cadre cu o altă educație.
Mai ales politică.
Așa s-a ajuns la cursuri de 2-6 luni, un an sau doi, în urma cărora
obțineai tot felul de patalamale...

***
Între timp lucrurile s-au mai schimbat.
Vorbim de bonuri și de vouchere.
Și de diplome, fabricate în serie, la Academia SRI....De exemplu... 


Artă a la Cluj




Muzeul Județean Alexandru Ștefulescu


Târgu-Jiu 


17 aprilie - 7 mai 2018





   Școala Populară de Artă Târgu Jiu și Școala Populară de Arte Tudor Jarda din Cluj-Napoca, alături de Consiliul Județean Gorj, Consiliul Județean Cluj și Muzeul Județean Alexandru Ștefulescu, organizează marți, 17 aprilie, ora 17:00, la Muzeul Județean Alexandru Ștefulescu, vernisajul Artă à la Cluj.
   Timp de 3 săptămâni (17 aprilie - 7 mai), iubitorii de artă și frumos pot vedea lucrările realizate de cursanții Școlii de Arte Tudor Jarda din Cluj, în taberele de creație din perioada 2009-2017. Va fi o expoziție de prezentare a județului Cluj, conținând lucrări în care au fost imortalizate, prin mijoacele artei plastice, de la obiective turistice până la lucrări arhitecturale, statui ale unor personalități ale zonei sau, pur și simplu, râuri și peisaje din natura județului

Expo România - Italia




Diaspora română 


Teatrul Atlantico, Roma, Italia 


ediția a VIII-a, 5 - 6 mai 2018





   Sâmbătă si duminică, 5-6 mai 2018, Cetatea eternă Roma devine polul cultural al comunității româneşti. Gastronomie, artizanat si multe alte surprize aduse cu mult drag din România de către meşteri populari veniţi din toate zonele țării. Orchestra Naţionala Lăutarii de la Chişinău, Maestrul Nicolae Botgros si Mioara Velicu sunt doar câteva dintre momentele de virtuozitate ce veți avea prilejul să le admirați.
Vă aşteaptăm. Intrarea este liberă.

Dintre slujitori...un scenograf




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Gheorghe Codrea 









Scenografie la Zamolxe (Opera Română din Cluj - Napoca).


Interviu publicat în Spectacol, Almanahul Revistei Tribuna. Aprilie 1988.



Peste ani, expoziție la Galeria Qaudro, Cluj - Napoca.
 5 octombrie - 18 noiembrie 2017.
***


    Scenografiile create de Gheorghe Codrea, ca scenograf al Operei Române din Cluj - Napoca (1956-1989), au fost adesea caracterizate ca fiind moderne, novatoare sau contemporane în cronicile vremii. Opera, ca gen aflat în criză în acea perioadă, își căuta identitatea, iar scenografia era unul dintre cele mai importante mijloace care puteau contribui la o redefinire și modernizare a spectacolului de operă. Prin urmare, noi trebuie să privim activitatea scenografului și în acest context specific.
   Gheorghe Codrea dispune de o dublă formație: pictor, cu studiile începute la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj în 1949; scenograf, cu studiile aprofundate în acest sens între 1952–1956 la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București. La încheierea studiilor, deși a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea, a aplicat la concursul deschis pentru un post similar la Cluj, unde a și fost angajat în 1956 până la ieșirea în pensie din anul 1989.
    Pornind de la o de o viziune realistă, narativă în anii cincizeci, la mijlocul anilor șaizeci putem observa apariția unui nou limbaj vizual, în care spațiul scenic devine esențializat, Codrea renunțând la decorurile vetuste și butaforiile idilice, ajungând la siluete stilizate, culise simplificate, de un pronunțat grafism. Proiectele sale de scenografie etalează calitățile pictorului, devenind lucrări autonome, de șevalet. Majoritatea acestor proiecte sunt expuse pentru prima dată de la realizarea lor în cadrul expoziției de la Galeria Quadro.
    La începutul anilor șaptezeci, o serie întreagă de spectacole – culminând cu dublul spectacol Zamolxe și Ulysse de Liviu Glodeanu – i-au permis lui Gheorghe Codrea să inoveze în mai multe direcții ale scenografiei. Pictura și desenul sunt unite într-o viziune generoasă a spațiului, în care artistul folosește elemente care direcționează privirea în așa fel încât spațiul de joc să fie amplificat optic, spre profunzime sau pe verticală, după caz, reușind astfel să scoată scena și, ca atare, și piesa dintr-o localizare rigidă. Scenograful a găsit un echilibru potrivit între caracterul istoric al spectacolelor și plasarea lor într-un spațiu atemporal sau contemporan. Adesea, Gheorghe Codrea integrează în spectacole proiecții, care dădeau o notă de mare actualitate spectacolelor.
    Proiectele de scenografie și fotografiile din spectacole prezentate în expoziție, precum și volumul de peste 150 de pagini, bogat ilustrat, reprezintă un act de recuperare culturală, punând în valoare o importantă operă artistică dedicată modernizării limbajului scenografic în deceniile dificile ale comunismului românesc.


 




Pictorii români și Franța. 1834-1914




Conferințele de Istoria Artei 


Gabriel Badea-Păun 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


7 mai 2018 




    Vă invităm luni, 7 mai, ora 19:00, la o nouă conferință de Istoria Artei, Pictorii români și Franța. 1834-1914 ce va fi susținută de istoricul de artă Gabriel Badea-Păun.
    Influenţa artei franceze asupra Şcolii moderne de pictură românească a fost covârşitoare, conferinţa lui Gabriel Badea-Păun prezintă parcursul celor 140 de artişti români care s-au format în atelierele Şcolii de Arte Frumoase sau Academiile libere pariziene, au pictat în coloniile artistice de la Barbizon şi Giverny sau pe coastele bretone, au expus în Saloanele oficiale sau independente, la Expoziţiile Universale, de la Ion Negulici, în 1834, până la începutul primei conflagraţii mondiale în 1914.
Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței nr 64-66.
Accestul este liber!

Răsfoind pagini vechi, îngălbenite, de reviste și ziare




România de-altădată 


Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor


 - Secția Câmpulung - 




Publicație aflată la primul număr. Martie 1914.
















Oglizile tăcerii




Prezențe românești peste hotare


Manuell Mănăstireanu 


Casa de Cultură Belgo-Română Arthis, Bruxelles, Belgia 


10 - 26 mai 2018





Vernisaj: 10 mai 2018, ora 1900
Adresă: Rue de Flandre 33, Bruxelles.

La poalele Munților Zarandului




România de-altădată 


Lipova 


Colecții și Colecționari 


Cartofilie





Vedere de la cetatea Șoimuș spre Lipova. Foto: F. Dobrescu. 1967.



Soimoș. Pliant: Județul Arad. 1987.



Muzeul raional. 
Cod: 9438. Foto: Sorin Dan. Începutul anilor '70. Necirculată.
Mai există o variantă, identică. Intitulată: Muzeul. 1972.
Ilustrata conține și o minunăție de eroare în inscripționarea
ștampilei de plecare:



Anul fiind devansat cu o decadă ('82 în loc de '72).


Lipova - Cetatea Șoimuș (Sec. XV). 1964.


Cetatea Șoimuș.
Volum: Arad - Mic îndreptar turistic. 1966.
Idem, volum: Turism cu manualul de istorie. 1973. 


Cetatea Șoimuș (sec. XIII). Cod: 11561. Foto: M. Volbură.
Anii '60 - '70. Necirculată.


Cetatea Șoimuș. Cod: 83. 1971.
Alte tiraje, cod: 189 (O S E D T), 1972 și 
1145 (1974 - OSETCM, necirculată și 1976).
Pe tirajul din '74 este trecut și fotograful: D. F. Dumitru.


Vedere spre cetatea Șoimuș.
Cod: 13961. Foto: D. F. Dumitru. 1972. Necirculată.


Cetatea Șoimoș. Cod: 0149. Publiturism. 1978. Necirculată.
Carnet-set: Județul Arad. Cărți poștale detașabile. Mini-imagine rămasă la cotor.


Colaj. Județul Arad. Foto: D. F. Dumitru și Aurelia Cristescu. 1980.
Imaginea din stânga, jos: Lipova. Cetatea Șoimuș (sec. XIII).


Biserica din Lipova. Volum: Biserica Ortodoxă Română. 1967.



Volum: Monografia Mitropoliei Banatului. 1977.


Mănăstirea Maria Radna. Cod: 1008. Foto: I. Petcu. 1974.


Colaj. Cod: 1222. 1974. Necirculată.
Imaginea din dreapta, jos: Lipova. Mănăstirea Maria Radna.



Foto-iconiță, de mărimea unui calendar de buzunar.



Bazarul turcesc. Pliant: Județul Arad. 1987.


Colaj. Cod: 1981. 1976.
Lipova. Imaginea din dreapta, sus: Vedere din stațiune.


Pliant: Județul Arad. 1987.


Ștrandul. 1964.



Băile Lipova. Pe plajă.
Volum: Arad - Mic îndreptar turistic. 1966.


Băile Lipova. Ștrandul. Foto: D. F. Dumitru. 1973.


Ștrandul. Cod: 128, Foto D. F. Dumitru, OSETCM. 1974. Necirculată.
Alr tiraj, OSETCM, 1975.
Aceleași personaje ca-n ilustrata precedentă. Cadre succesive.


Colaj. Jud. Arad. Cod: 2455. 1978. 
Imaginea (identică cu cea precedentă) din dreapta, sus: Lipova - Ștrandul stațiunii. 
Alt tiraj: 1981.


Lipova. Colaj. Cod: 1152. 1974.
Ștrandul stațiunii; Cetatea Șoimuș; Mănăstirea Maria Radna.


Colaj. Cod: 539. OSETCM. 1976.
Imaginea din centru, sus: Ștrandul și dreapta, sus: Cetatea Șoimuș.


Lipova. Colaj. Cod: 1979. OSETCM. 1978. Necirculată.
Cetatea Șoimuș; Mănăstirea Maria Radna; Ștrandul stațiunii;
Vedere din stațiune.
Alt tiraj: 1981.


Lipova. Colaj. Cod: 1979 (același ca la ilustrata de mai sus). OSETCM. 1978. Necirculată.
Cetatea Șoimuș; Vedere din stațiune; Ștrandul stațiunii; Vedere din stațiune.
Alt tiraj: 1980.


Cod: 1979 (același ca la ilustrata de mai sus). OSETCM. 1979. Necirculată.
Imagine identică cu cea precedentă, nuanța la culoarea de fond schimbată.
Explicații identice ca la ilustrata precedentă.


Ștrandul. Pliant: Județul Arad. 1987.



Volum: Arad - Mic îndreptar turistic. Editura Meridiane. 1966.
Fotografiile executate de Studioul de artă fotografică al Combinatului
Poligrafic Casa Scînteii și secția foto Agerpres.
Dat la cules 02. 09. 1965. Bun de tipar 13. 03. 1965. Tiraj: 7.650 exemplare.


Volum: Biserica Ortodoxă Română. 1967.
Editat de Institutul Biblic al Patriarhiei. Ediție în limba germană. 


Volum: Monografia Mitropoliei Banatului.
Editura Mitropoliei Banatului, 1977.


Carnet-set: Județul Arad. Cărți poștale detașabile. Mini-imagine rămasă la cotor.
Publiturism. 1978.


Pliant: Județul Arad. ONT Carpați - Publiturism. 1987.
Ediție în limba germană.

***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite. 
Greșelile de titulatură, ortografie, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !).
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere 
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !