Expoziție de fotografie
Oana Stoian
Galeria Pygmalion, Casa Artelor, Timișoara
31 august - 13 septembrie 2017
Cuvânt de deschidere: Gheorghe Șfaițer
Vernisaj: joi, 31 auugust 2017, ora 19:00.
luni, 28 august 2017
Semn și mesaj
Arta plastică contemporană românească
Galeria Căminul Artei, București
30 august - 11 septembrie 2017
Miercuri, 30 august 2017, ora 18:00, la galeria Căminul Artei, va avea loc vernisajul expoziției de grup Semn și mesaj, organizată de
Uniunea Artiștilor Plastici, în parteneriat cu Asociația Artă și Umanitate.
Vor expune artiștii plastici Cezar Atodiresei, Ilie Bostan, Constantin
Catargiu, Cristina Iliaș, Marilena Murariu, Virgil Parghel, Viorica Petrovici
și Lucia Pușcașu, reprezentând promoția 1973 a Liceului de Muzică și Artă
Plastică Octav Băncilă Iași. Alături de aceștia, profesorul lor, pictorul Liviu
Suhar.
Expoziția cuprinde lucrări de pictură, grafică, sculptură,
tapiserie și scenografie, ce reflectă direcțiile de evoluție a uneia dintre
cele mai reprezentative generații de artiști plastici români, crescută și
îndrumată de profesorul și pictorul Liviu Suhar. După 40 de ani de carieră,
afirmată național și internațional, cei opt colegi de clasă formați la școala
ieșeană se reunesc la București, pentru a depune mărturie, fiecare în parte,
despre propriul traseu creator și despre segmentul artistic pe care îl domină.
Simezele vor înfățișa publicului personalități creatoare puternice, aflate la
maturitate, ce se exprimă plastic în tehnici și cu materiale diferite, pe teme
variate.
La vernisaj va vorbi istoricul de artă Mihaela Varga.
Proiectul este sustinut de artiști, Asociația Artă și
Umanitate,
Primăria Municipiului Suceava și Consilliul Local Suceava.
Coordonatori proiect : Lucia Pușcașu și Marilena Murariu
Vă așteptăm cu drag.
Expoziția Semn și mesaj va fi deschisă în perioada 30
august – 11 septembrie 2017,
între orele 10:00-18:00.
Un fel de Eminescu
Eminescu, Patria vieții - Lirica
Adam Puslojic
Muzeul Național al Literaturii Române, București
1 septembrie 2017
Vineri, 1 septembrie, de la ora 18:00, vă așteptăm la
evenimentul cu titlul: Un fel de Eminescu. Cu această ocazie va avea loc
prezentarea volumului: Eminescu, Patria vieții – Lirica (ediție bilingvă),
selecție și traducere din limba sârbă de Adam Puslojić.
Muzeul Național al Literaturii Române îi va avea ca invitați pe: Adam Puslojić, Mircia
Dumitrescu, Dușița Ristin, Dan Mircea Cipariu. Moderatorul întâlnirii va fi
Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
CineBucurești - 100 de ani de modernitate
Muzeul Municipiului București
1 septembrie - 1 octombrie 2017
În perioada 1 septembrie - 1 octombrie 2017, la Muzeul
Municipiului Bucureşti, Palatul Suţu, va putea fi vizitată expoziţia
CineBucureşti. 100 de ani de modernitate - lectura modernităţii bucureştene prin
prezentarea apariţiei şi devenirii sălilor de cinema. Expoziţia face parte din
proiectul cultural CineBucureşti. 100 de ani de modernitate, iniţiat de
Asociaţia Pro Cultura pentru o istorie a civilizației universale, proiect
co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Naţional.
În cadrul expoziţiei,
pe 27 septembrie 2017, ora 18:30, la Palatul Suțu, va fi organizată
conferinţa Sala de cinema în oraş ce va completa expunerea vizuală cu prelegeri
susţinute de specialişti din domeniile arhitecturii şi filmului.
Expoziţia prezintă o incursiune în istoria sălilor de cinema
ale Bucureştiului şi surprinde etapele reprezentative ale evoluţiei acestora
prin imagini fotografice, desene de arhitectură şi text, rezultatele unei
cercetări şi documentări istorice, sociologice şi de arhitectură,
constituindu-se într-un demers argumentativ pentru susţinerea conservării
sălilor de cinema atât pentru calităţile lor arhitecturale şi urbanistice dar
şi ca mijloc unic de conservare a filmului ca operă de artă.
Palatul Suţu reprezintă un loc ales, semnificativ pentru
ideea expoziţiei, pe de o parte prin calitatea sa de depozitar privilegiat al
istoriei Bucureştiului, pe de altă parte prin amplasarea la intersecţia celor
două bulevarde: Regina Elisabeta şi General Gheorghe Magheru, care au găzduit
filmul în inima oraşului timp de un secol.
Sălile de cinema sunt spaţii importante prin valoarea
arhitecturală, prin relaţia cu ţesutul urban, prin unicitatea în contextul
oraşului contemporan şi potenţialul de spaţiu public pe care îl deţin într-un
oraş aglomerat care are nevoie de locuri pentru oameni, prin capacitatea lor de
a participa activ la regenerarea oraşului, păstrând “vie” relaţia originară pe care
au întreţinut-o cu filmul.
Spaţiile dedicate spectacolului cinematografic au parcurs şi
în Bucureşti etape similare celor occidentale: de la proiecţia primelor filme
mute în spaţii publice de tip cafenea, grădină de vară sau săli de teatru, în
perioada de dinainte de Primul Război Mondial, până la conceperea, în perioada
interbelică, a unor spaţii inovante, realizate după specificul evolutiv al
recepţiei cinematografice şi al dezvoltării societăţii. Chiar dacă reprezintă
mai puţin expresii ale modernismului de avangardă, sălile de cinema au introdus
în oraş, în mod incontestabil, o anume modernitate. Celebrarea centenarului României
moderne reprezintă momentul privilegiat de reconsiderare a acestui patrimoniu.
Conferinţa înscrisă în cadrul evenimentelor proiectului
cultural va completa sumarul materialelor expoziţiei cu prelegeri susţinute de
specialişti din domeniul arhitecturii şi filmului şi va aduce în prim planul
dezbaterii arhitectura insuficient explorată a sălilor de cinema, implicând
totodată înţelegerea filmului ca instrument de educaţie cultural - artistică.
Manifestările proiectului cultural vor continua şi în luna octombrie,
cu proiecţii de film cu dezbateri, sub genericul La film în oraş, la
cinematografele Union, Eforie şi Europa. Prelungind incursiunea în istoria
cinematografelor bucureștene iniţiată în cadrul expoziţiei CineBucureşti. 100 de
ani de modernitate, proiecţiile vor revela experienţa receptării artistice
concrete, într-un spaţiu conectat direct la viaţa urbană.
CineBucureşti. 100 de ani de modernitate materializează
efortul conjugat al unei echipe interdisciplinare şi urmăreşte să asigure o
vizibilitate corespunzătoare artei filmului şi spaţiului său de imersiune: sala
de cinema.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului
Cultural Naţional.
Parteneri: Muzeul Municipiului București, Uniunea
Arhitecților din România, Uniunea Cineaștilor din România, Arhiva Națională de
Filme, Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor România Film.
Pentru detalii vizitaţi
Din fostul Cimkent
De prin lume adunate...
Kazahstan - Șîmkent
Colecții și Colecționari
Cartofilie
Mapă-set, cărți poștale necirculate. 1983.
Ilustrate cu dimensiunile, pe orizontală, mărite.
Teatrul Regional - Tineri în Piața V. I. Lenin.
Luminile nopții - Hotelul Cimkent
Primul magazin universal - Monumentul lui Gani Muratbayev.
La Grădina Zoologică.
Trenulețul Copiilor.
A 50-a aniversare a Stadionului Octombrie.
Piața Centrală.
Laboratorul - Institutul Kazah de Tehnologie.
Cantina Uzinei Voshod - Bulevardul Lenin.
Clădirea conducerii Partidului Comunist.
Sediul Regional al Educației politice - Bulevardul Yubileiny.
Muzeul de Artă Kazahstan.
Memorialul V. V. Kuibîșev - Muzeul Regional al Studiilor Locale.
Piața V. I. Lenin.
Lacul Komsomolskoye - Parcul de Cultură și Recreere.
La cursele de cai.
Îmtreprinderea de prelucrare a bumbacului.
Coperta a II-a.
Coperta a III-a.
Editura: Opera. Tiraj: 50 000 de exemplare.
Să ne cunoaștem artiștii
De pe simezele de-odinioară
Ioan Papazoglu (1904 - 1988)
Catalog expoziție, Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București.
1986 (probabil).
Vedere din Cheia.
De fapt, Gh. Dimitrov...
Volum publicat la Chișinău, în 2005.
Peștele cu aripi
Lansare de carte
Răsvan Popescu
Biblioteca Județeană Panait Istrati, Brăila
31 august 2017
Jurnalistul și scriitorul Răsvan Popescu lansează joi, 31
august, ora 17:00, la Biblioteca Județeană Panait Istrati din Brăila volumul Peștele cu aripi, apărut la Editura Cartea Românească. Prezintă: prof. Viorel
Coman; moderează: dr. Claudiu Eduard Brăileanu.
Despre volumul Peștele cu aripi, autorul afirmă că “este
dedicat condiției artistului și raportului cu alți oameni. Sunt proze noi și
mai vechi, un fel de ecouri literare ale întâmplărilor care m-au marcat.
Pretențios spus, este o devenire prin literatură.”
Născut la 31 mai 1962, Răsvan Popescu este scriitor,
jurnalist și scenarist. Până în 2000, când și-a început activitatea de membru
al Consiliului Național al Audiovizualului, a lucrat ca jurnalist de presă
scrisă și radio BBC, redactor șef la TVR și purtător de cuvânt al Guvernului și
apoi al Președinției României.
Răsvan Popescu a absolvit Facultatea de Geologie din
București în 1987 și a obtinut o diplomă în Jurnalism la Universitatea de Stat
din California. Este membru al Uniunii Scriitorilor, autorul volumelor Subomul (1991), Omul cu cioc și gheare (1994), Prea târziu (1996), Purtătorul de cuvânt (jurnal, 2002), Femeia visurilor (2004), Niște ciori
vopsite-n roșu (publicistică, 2006), Oameni care nu contează (2015).
A scris scenariile filmelor: Prea târziu, după romanul
omonim, în regia lui Lucian Pintilie; Terminus paradis, regia Lucian
Pintilie; Război în bucătărie, după o povestire din volumul de debut; Subomul, film TV, regia Marius Barna; Faimosul paparazzo, după romanul Omul cu cioc și gheare, regia Nicolae Mărgineanu; Noro, regia Radu Gabrea, Femeia visurilor, regia Dan Pița.
Vă așteptăm la Sala “Fănuș Neagu”, et. 3
Să ne cunoaștem artiștii
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Mircea Andreescu
Să nu faci teatru în general, ci unul precis, la obiect, studiat.
Nici o privire, nici un gest, la întâmplare. E o chestiune care mă obsedează...
După Chitlaru din Opinia publică acum îl joc pe Mihai Dan din Travesti.
Nu știu dacă și colega mea Virginia Marcu e de părere, ca și mine, că am fi
cuplul ideal visat de Baranga. Oricum, se vede, cred, că facem eforturi...
mică socoteală: 28 de spectacole într-o lună; vreo 70,într-un trimestru.
Din acestea vreo 30 în deplasări.
Am absolvit cu Bufonul din Cum vă place. Visam în continuare la ceilalți bufoni
din Shakespeare. Pînă să vină...rolul, încerc costume.
Ca orice creator, tind spre...culmi.
Eșecul nu mă sperie!
Uite! Uite! Doar Horia să mai creadă că e ceva...(de treabă fecior la 8 luni!)
Băutura cea mai bună este apa de izvor...(Oare?)
Să te deprinzi să lucrezi și singur, căci n-ai întotdeauna un îndrumător care
să gîndească pentru tine. Învăț și cînd repetă alții...
Nu, acum nu studiez nici un rol; visez cu ochii pe hartă noul:
Japonia și No-ul - ei.
La bufet, relaxare după repetiție...
Salariu mărit, locuință confortabilă obținută. Ce oare să-i mai cer directorului?
Să fac film (poate în Japonia).
Articol publicat în Revista Teatrul.
Nr. 1, ianuarie 1970.
Gong '82, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1981.
***Mai multe despre acest actor puteți afla și de aici:
Actorul Mircea Andreescu împlinește 74 de ani. "Eşti obligat să stai ...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)