luni, 28 august 2017

Ecce Homo




Expoziție de fotografie 


Oana Stoian 


Galeria Pygmalion, Casa Artelor, Timișoara 


31 august - 13 septembrie 2017






Cuvânt de deschidere: Gheorghe Șfaițer
Vernisaj: joi, 31 auugust 2017, ora 19:00.

Semn și mesaj




Arta plastică contemporană românească 


Galeria Căminul Artei, București 


30 august - 11 septembrie 2017




    Miercuri, 30 august 2017, ora 18:00, la galeria Căminul Artei, va avea loc vernisajul expoziției de grup Semn și mesaj, organizată de Uniunea Artiștilor Plastici, în parteneriat cu Asociația Artă și Umanitate. Vor expune artiștii plastici Cezar Atodiresei, Ilie Bostan, Constantin Catargiu, Cristina Iliaș, Marilena Murariu, Virgil Parghel, Viorica Petrovici și Lucia Pușcașu, reprezentând promoția 1973 a Liceului de Muzică și Artă Plastică Octav Băncilă Iași. Alături de aceștia, profesorul lor, pictorul Liviu Suhar.
   Expoziția cuprinde lucrări de pictură, grafică, sculptură, tapiserie și scenografie, ce reflectă direcțiile de evoluție a uneia dintre cele mai reprezentative generații de artiști plastici români, crescută și îndrumată de profesorul și pictorul Liviu Suhar. După 40 de ani de carieră, afirmată național și internațional, cei opt colegi de clasă formați la școala ieșeană se reunesc la București, pentru a depune mărturie, fiecare în parte, despre propriul traseu creator și despre segmentul artistic pe care îl domină. Simezele vor înfățișa publicului personalități creatoare puternice, aflate la maturitate, ce se exprimă plastic în tehnici și cu materiale diferite, pe teme variate.
La vernisaj va vorbi istoricul de artă Mihaela Varga.
Proiectul este sustinut de artiști, Asociația Artă și Umanitate, 
Primăria Municipiului Suceava și Consilliul Local Suceava.
Coordonatori proiect : Lucia Pușcașu și Marilena Murariu
Vă așteptăm cu drag.
Expoziția Semn și mesaj va fi deschisă în perioada 30 august – 11 septembrie 2017, 
între orele 10:00-18:00.

Un fel de Eminescu




Eminescu, Patria vieții - Lirica 


Adam Puslojic 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


1 septembrie 2017

 


    Vineri, 1 septembrie, de la ora 18:00, vă așteptăm la evenimentul cu titlul: Un fel de Eminescu. Cu această ocazie va avea loc prezentarea volumului: Eminescu, Patria vieții – Lirica (ediție bilingvă), selecție și traducere din limba sârbă de Adam Puslojić.
    Muzeul Național al Literaturii Române îi va avea ca invitați pe: Adam Puslojić, Mircia Dumitrescu, Dușița Ristin, Dan Mircea Cipariu. Moderatorul întâlnirii va fi Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

CineBucurești - 100 de ani de modernitate




Muzeul Municipiului București 


1 septembrie - 1 octombrie 2017






    În perioada 1 septembrie - 1 octombrie 2017, la Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Suţu, va putea fi vizitată expoziţia CineBucureşti. 100 de ani de modernitate - lectura modernităţii bucureştene prin prezentarea apariţiei şi devenirii sălilor de cinema. Expoziţia face parte din proiectul cultural CineBucureşti. 100 de ani de modernitate, iniţiat de Asociaţia Pro Cultura pentru o istorie a civilizației universale, proiect co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Naţional. 
    În cadrul expoziţiei, pe 27 septembrie 2017, ora 18:30, la Palatul Suțu, va fi organizată conferinţa Sala de cinema în oraş ce va completa expunerea vizuală cu prelegeri susţinute de specialişti din domeniile arhitecturii şi filmului.
   Expoziţia prezintă o incursiune în istoria sălilor de cinema ale Bucureştiului şi surprinde etapele reprezentative ale evoluţiei acestora prin imagini fotografice, desene de arhitectură şi text, rezultatele unei cercetări şi documentări istorice, sociologice şi de arhitectură, constituindu-se într-un demers argumentativ pentru susţinerea conservării sălilor de cinema atât pentru calităţile lor arhitecturale şi urbanistice dar şi ca mijloc unic de conservare a filmului ca operă de artă.
    Palatul Suţu reprezintă un loc ales, semnificativ pentru ideea expoziţiei, pe de o parte prin calitatea sa de depozitar privilegiat al istoriei Bucureştiului, pe de altă parte prin amplasarea la intersecţia celor două bulevarde: Regina Elisabeta şi General Gheorghe Magheru, care au găzduit filmul în inima oraşului timp de un secol.
    Sălile de cinema sunt spaţii importante prin valoarea arhitecturală, prin relaţia cu ţesutul urban, prin unicitatea în contextul oraşului contemporan şi potenţialul de spaţiu public pe care îl deţin într-un oraş aglomerat care are nevoie de locuri pentru oameni, prin capacitatea lor de a participa activ la regenerarea oraşului, păstrând “vie” relaţia originară pe care au întreţinut-o cu filmul.
    Spaţiile dedicate spectacolului cinematografic au parcurs şi în Bucureşti etape similare celor occidentale: de la proiecţia primelor filme mute în spaţii publice de tip cafenea, grădină de vară sau săli de teatru, în perioada de dinainte de Primul Război Mondial, până la conceperea, în perioada interbelică, a unor spaţii inovante, realizate după specificul evolutiv al recepţiei cinematografice şi al dezvoltării societăţii. Chiar dacă reprezintă mai puţin expresii ale modernismului de avangardă, sălile de cinema au introdus în oraş, în mod incontestabil, o anume modernitate. Celebrarea centenarului României moderne reprezintă momentul privilegiat de reconsiderare a acestui patrimoniu.
    Conferinţa înscrisă în cadrul evenimentelor proiectului cultural va completa sumarul materialelor expoziţiei cu prelegeri susţinute de specialişti din domeniul arhitecturii şi filmului şi va aduce în prim planul dezbaterii arhitectura insuficient explorată a sălilor de cinema, implicând totodată înţelegerea filmului ca instrument de educaţie cultural - artistică.
    Manifestările proiectului cultural vor continua şi în luna octombrie, cu proiecţii de film cu dezbateri, sub genericul La film în oraş, la cinematografele Union, Eforie şi Europa. Prelungind incursiunea în istoria cinematografelor bucureștene iniţiată în cadrul expoziţiei CineBucureşti. 100 de ani de modernitate, proiecţiile vor revela experienţa receptării artistice concrete, într-un spaţiu conectat direct la viaţa urbană.
    CineBucureşti. 100 de ani de modernitate materializează efortul conjugat al unei echipe interdisciplinare şi urmăreşte să asigure o vizibilitate corespunzătoare artei filmului şi spaţiului său de imersiune: sala de cinema.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Parteneri: Muzeul Municipiului București, Uniunea Arhitecților din România, Uniunea Cineaștilor din România, Arhiva Națională de Filme, Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor România Film.
Pentru detalii vizitaţi

Din fostul Cimkent




De prin lume adunate... 


Kazahstan - Șîmkent


Colecții și Colecționari 


Cartofilie




Mapă-set, cărți poștale necirculate. 1983.
Ilustrate cu dimensiunile, pe orizontală, mărite. 


Teatrul Regional - Tineri în Piața V. I. Lenin.


Luminile nopții - Hotelul Cimkent


Primul magazin universal  - Monumentul lui Gani Muratbayev.


La Grădina Zoologică.


Trenulețul Copiilor.


A 50-a aniversare a Stadionului Octombrie.


Piața Centrală.


Laboratorul  - Institutul Kazah de Tehnologie.


Cantina Uzinei Voshod - Bulevardul Lenin.


Clădirea conducerii Partidului Comunist.


Sediul Regional al Educației politice - Bulevardul Yubileiny. 


Muzeul de Artă Kazahstan.


Memorialul V. V. Kuibîșev - Muzeul Regional al Studiilor Locale.


Piața V. I. Lenin.


Lacul Komsomolskoye - Parcul de Cultură și Recreere.


La cursele de cai.


Îmtreprinderea de prelucrare a bumbacului.


Coperta a II-a.


Coperta a III-a.
Editura: Opera. Tiraj: 50 000 de exemplare.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe simezele de-odinioară 


Ioan Papazoglu (1904 - 1988)




Catalog expoziție, Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București.
1986 (probabil).




Vedere din Cheia.
















De fapt, Gh. Dimitrov...


Volum publicat la Chișinău, în 2005.

Peștele cu aripi




Lansare de carte 


Răsvan Popescu 


Biblioteca Județeană Panait Istrati, Brăila 


31 august 2017





   Jurnalistul și scriitorul Răsvan Popescu lansează joi, 31 august, ora 17:00, la Biblioteca Județeană Panait Istrati din Brăila volumul Peștele cu aripi, apărut la Editura Cartea Românească. Prezintă: prof. Viorel Coman; moderează: dr. Claudiu Eduard Brăileanu.
   Despre volumul Peștele cu aripi, autorul afirmă că “este dedicat condiției artistului și raportului cu alți oameni. Sunt proze noi și mai vechi, un fel de ecouri literare ale întâmplărilor care m-au marcat. Pretențios spus, este o devenire prin literatură.”
   Născut la 31 mai 1962, Răsvan Popescu este scriitor, jurnalist și scenarist. Până în 2000, când și-a început activitatea de membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a lucrat ca jurnalist de presă scrisă și radio BBC, redactor șef la TVR și purtător de cuvânt al Guvernului și apoi al Președinției României.
   Răsvan Popescu a absolvit Facultatea de Geologie din București în 1987 și a obtinut o diplomă în Jurnalism la Universitatea de Stat din California. Este membru al Uniunii Scriitorilor, autorul volumelor Subomul (1991), Omul cu cioc și gheare (1994), Prea târziu (1996), Purtătorul de cuvânt (jurnal, 2002), Femeia visurilor (2004), Niște ciori vopsite-n roșu (publicistică, 2006), Oameni care nu contează (2015).
    A scris scenariile filmelor: Prea târziu, după romanul omonim, în regia lui Lucian Pintilie; Terminus paradis, regia Lucian Pintilie; Război în bucătărie, după o povestire din volumul de debut; Subomul, film TV, regia Marius Barna; Faimosul paparazzo, după romanul Omul cu cioc și gheare, regia Nicolae Mărgineanu; Noro, regia Radu Gabrea, Femeia visurilor, regia Dan Pița.
Vă așteptăm la Sala “Fănuș Neagu”, et. 3

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Mircea Andreescu




Să nu faci teatru în general, ci unul precis, la obiect, studiat.
Nici o privire, nici un gest, la întâmplare. E o chestiune care mă obsedează...



După Chitlaru din Opinia publică acum îl joc pe Mihai Dan din Travesti.
Nu știu dacă și colega mea Virginia Marcu e de părere, ca și mine, că am fi
cuplul ideal visat de Baranga. Oricum, se vede, cred, că facem eforturi...


mică socoteală: 28 de spectacole într-o lună; vreo 70,într-un trimestru.
Din acestea vreo 30 în deplasări.


Am absolvit cu Bufonul din Cum vă place. Visam în continuare la ceilalți bufoni
din Shakespeare. Pînă să vină...rolul, încerc costume.


Ca orice creator, tind spre...culmi.


Eșecul nu mă sperie!


 Uite! Uite!  Doar Horia să mai creadă că e ceva...(de treabă fecior la 8 luni!)


Băutura cea mai bună este apa de izvor...(Oare?)


Să te deprinzi să lucrezi și singur, căci n-ai întotdeauna un îndrumător care
să gîndească pentru tine. Învăț și cînd repetă alții...


Nu, acum nu studiez nici un rol; visez cu ochii pe hartă noul:
Japonia și No-ul - ei.


La bufet, relaxare după repetiție...


Salariu mărit, locuință confortabilă obținută. Ce oare să-i mai cer directorului?
Să fac film (poate în Japonia).


Articol publicat în Revista Teatrul.
Nr. 1, ianuarie 1970.



Gong '82, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1981.


***Mai multe despre acest actor puteți afla și de aici:

Actorul Mircea Andreescu împlinește 74 de ani. "Eşti obligat să stai ...