Imi pasa: 11/24/21

miercuri, 24 noiembrie 2021

Actriță și regizoare

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Zoe Anghel-Stanca (1920 - 2015)

Consemnare publicat[ în Revista Teatrul, Nr. 10. Octombrie 1964.

***Mai multe despre Zoe puteți afla și de aici: Wikipedia

Din patrimoniul Muzeului. Colecția Elie Bufnea

Muzeul Național al Unirii

Alba Iulia

25 noiembrie 2021

Joi, 25 noiembrie 2021, ora 13:00, la Sala Unirii va avea loc vernisajul expozitiei: Din patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. Colecția Elie Bufnea.

Pe parcursul celor 133 de ani de existență Muzeul Național al Unirii din Alba și-a mărit constant fondurile documentare prin achiziții de noi piese, dar și prin donații. Colecții particulare ori arhive personale au intrat în patrimoniul instituției albaiuliene la dorința expresă a posesorilor lor.

Un astfel de donator generos a fost și Elie Bufnea care, în 1976, a ales ca documentele, ziarele și fotografiile adunate în perioada în care a făcut parte din cel de al doilea Corp al voluntarilor din Siberia, dar și cărțile ori manuscrisele scrise ulterior să fie păstrate la Muzeul Național al Unirii.

Elie Bufnea s-a născut în comuna Runc, judeţul Alba, la 22 august 1896. A urmat liceul evanghelic din Sibiu, aici intrând sub tutela profesorului Vasile Span. După moartea profesorului sibian s-a mutat în casa poetului Octavian Goga, împreună cu care, în 1915 va trece granița în România în încercarea de a scăpa de încorporare și pentru a-şi putea continua studiile.

Intrarea României în război l-a surprins la Bucureşti, ca elev al Liceului Gheorghe Lazăr. După intrarea României în război s-a înscris voluntar în armata română, în Regimentul 13 Dorobanţi, în cadrul căruia luptă în bătăliile pentru apărarea Moldovei din vara anului 1917. După pacea de la Buftea-Bucureşti se hotărăşte să plece în Siberia, pentru a intra în Corpul Voluntarilor Români de acolo, în intenția de a lupta apoi pe frontul francez.

După nenumărate peripeţii, reuşeşte să ajungă la voluntarii români din Celeabinsk, fiind menționat în „tabloul ofițerilor Corpului Voluntarilor Români alcătuit în noiembrie 1918, ca sublocotenent. A fost ofițer de arme al Batalionului IV din Regimentul I Horea, în ianuarie 1919 fiind numit instructor al „Școlii Militare Române pentru pregătirea de ofițeri”, școală înființată în cadrul legiunii, pentru voluntarii români. S-a implicat direct în misiuni specifice împotriva bolșevicilor. Pentru modul în care și-a condus trupa, a fost decorat de amiralul Kolceak cu Ordinul Sf. Ana clasa a 3-a, cu săbii și lente. A fost inclus apoi printre membrii misiunii militare conduse de Victor Cădere pentru organizarea repatrierii voluntarilor, primind și o sarcină mai delicată, pe care a dus-o la bun sfârșit: repatrierea din Japonia a osemintelor fostului ambasador român Nicolae Xenopol, decedat în 18 decembrie 1917. A revenit în țară doar în 1921, după evacuarea tuturor voluntarilor legiunii.

Ca ofițer al Regimentului 13 Dorobanți s-a înscris la Facultatea de Drept din Iași, încheindu-și studiile în 1924. La 19 martie 1924 a fost primit în Baroul Ilfov, profesând ca „avocat pledant” până în 1948. În această perioadă a continuat să scrie în presă și să susțină conferințe legate de Legiunea Română din Siberia. În 1931 a publicat cea mai importantă carte a sa: Cruciați, tirani și bandiți. În Rusia Sovietelor (vol. I), În Siberia lui Kolceak (vol. II), un jurnal al evenimentelor trăite de la plecarea din România până la reîntoarcerea acasă. Experiența trăită în Japonia a fost povestită într-o altă carte – Pe drumuri japoneze (Siberia, Mandjuria, Japonia, Havai), editată în 1933.

În 1949, acuzat de colaborare cu rezistența anticomunistă din Munții Apuseni, a fost arestat și închis timp de șase ani la penitenciarul Jilava. După eliberare, în 1956, s-a angajat jurisconsult la Intreprinderea regională de Contractări și Achiziții din București, păstrând acest post până la 1 iunie 1968, când, ajuns la vârsta de 72 de ani, a solicitat pensionarea.

A murit cu aproape trei ani înainte de recâştigarea libertăţii românilor - 26 martie 1987 - suferind, prea mult, într-o Românie sleită, neputincioasă, incapabilă să mai redevină Mare !

În 1989, fiica lui Elie Bufnea a dăruit Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia ultimele fotografii surprinse în perioada în care tatăl său s-a aflat în Corpul Voluntarilor Români din Rusia, un manuscris, dar și decorațiile acestuia: Crucea de Război 1916-1918, Ordinul Steaua României și medalia Ferdinand.

***Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Pe simezele bârlădene - Hărțile timpului

Arta plastică contemporană românească

Dionisie Gradu

Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad

27 noiembrie 2021

***Vasile Parvan

Farmacia naturii

Muzeul Brăilei Carol I

noiembrie 2021 - ianuarie 2022

Expoziția propune o incursiune în uriașa farmacie a naturii care a servit omului încă din cele mai vechi timpuri, fiind însă, la fel de folositoare și în zilele noastre. Prin descrierea celor mai populare plante de leac, vom încerca, de fapt, să facem o prezentare științifică a „zestrei naturiste” de care dispune țara noastră, nelipsind totuși, și câteva din speciile exotice arhicunoscute omului modern. Deasemenea, sunt enumerate și întrebuințările practice ale acestor plante cu proprietăți terapeutice.

Terapia cu plante se numără printre cele mai vechi îndeletniciri ale omului, constituind una din cele mai importante preocupări ale sale. În căutarea celor necesare traiului, acesta a observat că anumite ierburi puse pe răni alinau durerea, favorizând cicatrizarea, iar altele, consumate, vindecau unele boli. La început, alegerea plantelor se făcea instinctiv, mai apoi, treptat, pe măsură ce acestea erau descoperite și folosite, au fost separate în plante benefice și plante toxice.

Descoperirile arheologice relevă faptul că întrebuințarea plantelor tămăduitoare în evul mediu a fost asociată de multe ori cu manifestări mistice (farmece ori descântece), crezându-se că acestea imprimă plantelor proprietățile tămăduitoare.

Plantele medicinale diferă față de alte specii vegetale prin faptul că acestea conțin anumite substanțe active care pot trata sau preveni diverse boli. În principiu, plantele medicinale se recomandă a fi folosite ca și tratament alternativ/adjuvant pe lângă produsele medicinale farmaceutice. Ele au avantajul că, fiind naturale, nu prezintă la fel de multe riscuri sau efecte secundare ca și produsele farmaceutice. Pe lângă efectele terapeutice, o mare parte din aceste plante pot fi utilizate și în prepararea de ceaiuri aromate, uleiuri esențiale (aromaterapie) sau produse de uz cosmetic.

Unele specii medicinale se recoltează atât din flora spontană cât și din cea cultivată (mușețelul, mătrăguna, chimionul, pătlagina, lăcrămioara etc.). În scop medicinal se recoltează mugurii, coaja, frunzele, florile, iarba (planta întreagă fără rădăcină), fructele, semințele, rădăcinile, bulbii, tuberculii și rizomii. Unele dintre aceste produse vegetale sunt folosite ca atare, în mod tradițional, iar altele sunt utilizate ca materie primă în industria farmaceutică.

Cele mai cunoscute forme de administrare a preparatelor din plante medicinale sunt infuzia, decoctul, macerația, tincturile, extractele fluide sau comprimatele.

În prezent, în România se cunosc peste 1000 de specii de plante medicinale, multe din ele fiind descoperite încă de pe vremea tracilor.

Oriunde vom merge în natură sau prin zonele rurale, la marginea drumurilor, prin grădini sau parcuri, cu siguranță putem observa, la fiecare pas, o plantă, un fruct sau o legumă care ne-ar putea folosi, într-o formă sau alta, ca medicament sau hrană. Acum, poate mai mult ca niciodată, se cuvine ca omul modern să învețe a descoperi proprietățile a ceea ce crește în natură și să folosească arsenalul terapiei naturiste în apărarea sănătății sale.

Dr. Nicolae Onea, șef Secția Științele Naturii

***Muzeul Brăilei "Carol I"

Pe simezele ieșene - Remember Chromatic

Arta plastică contemporană românească

Carmen Maria Pâțu

Galeria de Artă Universitas, Iași

22 noiembrie - 22 decembrie 2021

***Uniunea Artiștilor Plastici Din România - Filiala Iași

Târg de Sfântul Andrei

Muzeul Național al Țăranului Român

București

26 - 28 noiembrie 2021

Piața Țărănească vă invită de vineri, 26 noiembrie, până duminică, 28 noiembrie, între orele 10:00-18:00 la Târgul de Sfântul Andrei. Intrarea este liberă. Accesul se face prin strada Monetăriei și ieșirea prin B-dul Ion Mihalache.

Evenimentul marchează sfârșitul toamnei și debutul sărbătorilor de iarnă și aduce laolaltă producători tradiționali , meșteri populari, artizani și colecționari .

Meșterii și artizanii vor aduce obiecte realizate manual, cu drag și pricepere: țesături, ceramică, bijuterii, obiecte din lemn, sticlă, piele, jucării croșetate, icoane, ii. Nu lipsesc plantele de leac și lavanda, cosmeticele naturale și decorațiunile de Craciun.

Fructe și legume de sezon, miere, polen sau păstură, dulcețuri, zacuști și murături, plăcinte fel de fel, turtă dulce, cozonaci și prăjituri de casă, baclava, sarailii, kataif, afumaturi tradiționale din Argeș, brânzeturi proaspete, vinuri, țuică de la Cuca sunt doar câteva dintre bunătățile pe care le puteţi degusta. Se vor pregăti mâncăruri la fața locului, după rețete autohtone: crap prăjit cu mămăliguță și mujdei, saramură de crap, borș de pește, păstrăv și doradă la grătar, sarmale.

Negustorii și colecționarii vă așteaptă într-o lume aparte, cu obiecte vechi (cufere, mobilier țărănesc, ceramică veche țărănească, unelte gospodărești, roți de car, ii și fote, covoare și diverse țesături țărănesti din diverse zone etnografice, tablouri, bijuterii, cărți, numismatică, porțelanuri, cărți poştale, patefoane și multe altele.

Vă rugăm să purtați mască și să respectați normele de distanțare socială. Manifestați responsabilitate față de sănatatea dumneavoastră și a celorlalți și respectați condițiile de vizitare expuse în cadrul evenimentului.

Organizator: Asociația Urban Events

Corina Berariu

Tel: 0744 860 082

E-mail: asociatiaurbanevents@gmail.com

Facebook: https://www.facebook.com/PiataTaraneascaRO/

***Piata Taraneasca

România din suflet de copil

Ardud

1 decembrie 2021

În organizarea Primăriei și a Consiliului Local Ardud, a Casei de Cultură Dr. Augustin Mircea și a Liceului Tehnologic Ardud în parteneriat cu Centrul Bucovinean de Artă, Școala Populară de Artă și Civilizație Românească din Cernăuți, Ucraina, Bucovina noastră de nord, expoziția tematică România din suflet de copil cuprinde creații de artă și meșteșuguri realizate de copii din comunitatea românească din Cernăuți, din Ardud și alte localități din Satu Mare și Maramureș. Copiii s-au implicat cu dăruire și și-au pus imaginația la contribuție realizând creații de artă plastică naivă care reflectă mândria de a fi român și bucuria de a sărbători împreună Ziua Națională a României indiferent de granițele geografice sau vicisitudinile istorice.

Gazda evenimentului va fi Ansamblul Folcloric Cetatea Codrului care va întregi imaginea unității prin simțire și tradiție autentic românească.

Evenimentul vine în sprijinul românilor de pretutindeni care din pricini socio-culturale, geografice sau istorice își asumă zilnic cu stoicism lupta pentru a păstra vie identitatea românească strămoșească.

Vernisajul va fi precedat de depuneri de coroane în localitățile:

- Mădăras– ora 10:00 (locația: bustul lui Ștefan Mărcuș)

- Baba Novac – ora 10:30 (locația: bustul lui Baba Novac)

- Ardud – ora 11:00 (locația: bustul lui Augustin Mircea)

- Gerăușa – ora 11:30 (locația: Monumentul Eroilor)

***Ardud - Oras Turistic Medieval