joi, 20 februarie 2020

Serată literară la casa poetului




Casa Memorială Andrei Mureșanu


Bistrița


20 februarie 2020





Pe simezele Capitalei - Lucrurile se întâmplă în altă parte




Arta plastică contemporană românească


Gabriela Culic 


ARCUB, București


28 februarie - 13 martie 2020






Conversații la muzeu - București, oraș european




Muzeul Național Cotroceni, 


București


25 februarie 2020




   Muzeul Național Cotroceni organizează marți, 25 februarie 2020, ora 19:00, conferința București, oraș european, în cadrul programului Conversații la muzeu. Conferința va explora modul în care particularitățile Bucureștiului pot sta la baza dezvoltării unui oraș smart.     
   Influențat de diferite aspecte culturale, istorice și politice, Bucureștiul este un oraș aflat într-un continuu proces de schimbare, în care clădiri din epoca "La Belle Époque” stau alături de blocuri din era comunistă și de noi ansambluri rezidențiale. Contrastele, pe care este construită identitatea orașului, sunt sursa punctelor tari, dar și a slăbiciunilor Bucureștiului.
   Conferința, moderată de Matei Martin, îi va reuni pe Bogdan Suditu, Teodor Frolu și Edmond Niculușcă.
   Înscrierea la eveniment se face până joi, 20 februarie 2020, ora 10:00, la adresa evenimente@muzeulcotroceni.ro. Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.

De la editurile Măiastra și Letras...




Lansare de carte


Avram Iancu, George Simion


Biblioteca Județeană George Coșbuc, Bistrița


21 februarie 2020 





Jurnal de București. Memoriile unui ambasador american




Muzeul Municipiului București


20 februarie 2020




    Muzeul Municipiului București și Editura ART vă invită la conferința Jurnal de București. Memoriile unui ambasador american. Un dialog între Alfred H. Moses, ambasador al Statelor Unite la București în perioada 1994-1997, și profesorul Liviu Rotman. Moderator: Cătălin D. Constanti.
    Cartea Jurnal de Bucureşti. Drumul României de la întuneric la lumină de Alfred H. Moses a fost publicată inițial în Statele Unite și a apărut anul trecut la Editura ART, în traducerea lui Andrei Dósa.
    Alfred H. Moses, un avocat din Washington și director al UN Watch (Geneva), a fost consilier special al lui Jimmy Carter (1980 1981), ambasador al SUA în România (1994–1997) și trimis special al președintelui în conflictul din Cipru (1999 2001). A fost președintele național al Comitetului Evreiesc American, chiar înainte de a deveni ambasador. În 2002 i-a fost acordată medalia Marea Cruce a României de către președintele României Ion Iliescu, fiind singurul american care a primit această distincție.
    Liviu Rotman este Doctor în istorie și Profesor Universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA unde predă cursul de Istorie Modernă și Contemporană a României. Printre domeniile sale de interes se numără: Minoritățile etnice, Istoria evreilor, Comunismul românesc, Holocaustul, Modernizarea societății românești (secolul 19).
    Căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989 a anunțat sfârșitul regimurilor comuniste din Blocul Estic, dominat de Uniunea Sovietică. Mișcări de stradă în mare parte pașnice au dus la înlocuirea guvernelor pretutindeni în Europa de Est – cu excepția României, unde dictatorul Nicolae Ceaușescu s-a agățat de putere săptămâni la rând, în cele din urmă fugind împreună cu soția lui din fața protestelor din capitală. Aceștia au fost curând capturați, puși sub acuzare și executați. România a fost singura țară din Pactul de la Varșovia care a trecut printr-o răsturnare violentă a guvernului după căderea Zidului.
    În ciuda tranziției violente pe care a făcut-o România de la regimul comunist, țara se mândrește astăzi cu cea mai mare creștere economică din Europa, cu o tradiție de politici de centru puternice și ca făcând parte atât din NATO, cât și din Uniunea Europeană.
    În această autobiografie, avocatul american Alfred H. Moses, care a fost ambasador al Statelor Unite în România din 1994 până în 1997, povestește saga trecerii acestei națiuni cu ieșire la Marea Neagră, a doua cea mai mare țară din estul Europei, de la "întuneric la lumină“. Moses descrie cum a ajuns să fie implicat inițial în România prin conducerea muncii Comitetului Evreiesc American în ceea ce privește sprijinirea membrilor comunității evreiești din România – care fusese devastată de naziștii germani – să emigreze în Israel. Din 1976 până la moartea lui Ceaușescu, Moses a fost principalul actor american într o misiune complexă și de succes de a convinge România să-i lase pe cetățenii evrei să plece, ajutând în același timp la păstrarea moștenirii evreiești.
    Moses spune povestea muncii sale privind comunitatea evreiască din România, a interacțiunilor sale cu liderii României post comuniste, aleși democratic, și a funcției sale de ambasador al Statelor Unite la București, într-o perioadă în care țara abia începea să iasă de sub dărâmăturile comunismului. În timpul în care a fost ambasador, Moses a ajutat la construirea instituțiilor democratice care abia se înființau, a promovat privatizarea economiei și a ghidat națiunea pe drumul spre realizarea unei integrări complete în Occident.

Zilele Artei Bizantine




Muzeul Etnografic al Transilvaniei


Cluj - Napoca 


ediția a XVI-a, 19 - 20 februarie 2020





La vârsta dragostei/Partea ta de vină/A fost prietenul meu




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară


Cinemateca




La vîrsta dragostei (Ana Szeles și Barbu Baranga).







Partea ta de vină.





A fost prietenul meu (Flavia Buref și Victor Rebengiuc).




Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 2. Februarie 1964.

Târgul de cultură - Ediție de Dragobete



Centrul Cultural Adrian Păunescu 


București


22 - 23 februarie 2020




Târgul de cultură.
Ediție de Dragobete.

Am adus:
️ ciocolată artizanală din Portugalia , în exclusivitate în România
️ dulcețuri și siropuri artizanale
️ cărți vechi care redevin noi

Am păstrat:
️ Obiecte personale aparținând oamenilor mari de ieri și de azi
️ Cărți cu autograf
️ Obiecte personalizate
️ Piese de colecție de la cluburile Universitatea Craiova, FCSB.
️ Alb, rosé și roșu, vin artizanal

Reluăm:
️ Degustarea de vin de Săhăteni

Intrare liberă. 22 - 23 febr. 2020, între 12:00 și 18:00.
 Vulturilor 1, zona Unirii, Cartierul Evreiesc.

Pe simezele vâlcene - Formă/Culoare/Semnificație




Arta plastică contemporană românească


Galeria Artex, Râmnicu Vâlcea


14 februarie 2020





Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar




Muzeul Municipiului București


28 februarie - 10 mai 2020





   Muzeul Municipiului București îi invită pe toți cei interesați vineri, 28 februarie 2020, 
ora 18:00, la vernisajul expoziției tematice Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar care va avea loc la Palatul Suțu (Bd Ion C. Brătianu, nr. 2). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
    Activitatea Laboratorului de Restaurare de carte, document, hartă, pergament, imprimat, fotografie, gravură din cadrul Secției Restaurare-Conservare a Muzeului Municipiului București este dedicată salvării și păstrării, pentru generațiile viitoare, a bunurilor de patrimoniu.
    Experții-restauratori știu că fiecare astfel de bun cultural mobil este unic. Chiar dacă vorbim de o tipăritură realizată în 1000-1500 de exemplare, cum este cartea veche românească, istoria fiecărui obiect este diferită. Vorbim astfel de o istorie a ediției și de o istorie individuală a obiectului. Notițele marginale de pe paginile cărții, însemnările de pe forzațe, de pe hârtia de montare a surplusului de nervuri, alte elemente de arheologia cărții ne vorbesc despre proprietarii/ utilizatorii anteriori ai obiectului și despre tehnici și metode de lucru. Cercetarea filigranologică ne lămurește asupra originii hârtiei. Informații prețioase oferă obiectul și în zona cercetării legăturii: pot fi identificate, eventual datate, diferite momente de relegare. De asemenea, analizele chimico-fizico-biologice pot oferi informații importante pentru stabilirea tratamentului, confirmând sau infirmând analiza vizuală.
    Muzeul Municipiului București prezintă în această expoziție trei categorii de obiecte: carte veche românească și străină, document pergament și hartă.
   Cărțile expuse au o particularitate comună în privința conservării: toate au fost afectate de multiple degradări din momentul în care nu au mai făcut parte din colecțiile proprietarilor inițiali, fiind lipsite astfel de protecție. Atacul fungic a fost poate cel mai periculos pentru acestea, alături de creșterea gradului de aciditate a hârtiei, ambele conducând la pierderi de material. Pentru cartea veche românească, deteriorările din timpul utilizării cărților în scopul pentru care au fost tipărite se reduc la depozite de ceară, patină vulgară, halouri și fisuri ori lacune marginale ale hârtiei, ultimele fiind de regulă fixate și completate cu hârtie de epocă la fiecare relegare. Proprietarii anteriori ai unora dintre cărțile care vor fi expuse sunt cunoscuți. Dr George Severeanu a achiziționat, la 25 iulie 1906, volumul lui Dominici Santorini – Observationes Anatomicae, tipărit la Veneția, 1724. Dr. Nicolae Minovici a avut, în colecțiile sale un Ceaslov, tipărit la București, în 1785. De asemenea, Mineiul pe octombrie, Râmnic, 1776, (ediția I) a aparținut inițial Bisericii Scaunelor din București, fiind achiziționat de prof. R. Caracaș de la călugării Schitului Balamuci în 1957 și ulterior donat Muzeului Municipiului București, iar Psaltirea, București, 1806, a aparținut bisericii din comuna Frăsinetu (azi județul Călărași).
    Documentul de la Mihai Viteazul, pe pergament, a suferit o îmbătrânire naturală, iar hărțile au făcut parte, fără întrerupere, din anumite colecții. Documentul, datat 1593-1594, face parte din colectia de documente a MMB, fiind păstrat într-o stare avansată de degradare. La momentul achiziționării, documentul suferise multiple rupturi, pierzând o parte din materialul-suport, iar fragmentele păstrate au fost fixate empiric pe verso cu hârtie.
   Hărțile fac parte din colecția de hărți vechi, având o valoare deosebită pentru muzeul nostru: sunt cele mai vechi hărți din colecție (secolul XVI), toate trei aparținând cartografului și cosmografului Sebastian Münster. De asemenea, acestea reprezintă rarități în cadrul colecției, fiind realizate prin xilogravură. În cazul uneia dintre hărți, factorul de degradare principal s-a dovedit a fi factorul uman, harta fiind cașerată pe un carton acid, cu un clei absolut inadecvat.
    Expoziția Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar poate fi vizitată până pe data de 10 mai 2020.