miercuri, 15 iulie 2020

Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță




Lansare de carte 


Cristian Lascu, Helmut Ignat 


Muzul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, București


28 iulie 2020




    Marți, 28 iulie, de la ora 19:00, are loc în grădina Muzeului Antipa lansarea volumului 
Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, biografia unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români și un spectaculos jurnal de călătorie.
     𝗦𝘂𝗻𝘁𝗲𝗺 𝗶̂𝗺𝗽𝗿𝗲𝘂𝗻𝗮̆ 𝗶̂𝗻 𝗰𝗼𝗺𝗽𝗮𝗻𝗶𝗮 𝗰𝗮̆𝗿𝘁̦𝗶𝗹𝗼𝗿 alături de cei doi autori ai volumului, speologul Cristian Lascu și fotograful Helmut Ignat și invitații lor: Dumitru Murariu, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române și Alexandru Mironov, realizator de emisiuni radio-tv de popularizare a științei și senior-editor al revistei Știință & Tehnică.
Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.
    Discuția se va opri asupra extraordinarei vieți a lui Emil Racoviță, asupra cercetărilor lui și a institutului de speologie pe care l-a înființat în 1920 și asupra unor ecosisteme puțin cunoscute, dar de o diversitate surprinzătoare: Antarctica și peșterile explorate pentru prima oară de Racoviță, apoi de alți speologi români.
    Accesul se face în limita locurilor disponibile, printr-o rezervare pe adresa de email anda.visan@humanitas.ro.
 

Muzeul Simu și Pinacoteca București




Muzeul Municipiului București 


29 iulie - 27 septembrie 2020




Pe simezele Capitalei - Together




Arta plastică contemporană românească 


Galeria Galateea, București 


15 iulie - 12 august 2020




Oltul




Călătorind prin țara mea




Album foto, tiraj: 4.170 exemplare. Editura: Meridiane. 1964.
Coperta: S. Mendrea (A.F.I.A.P.)
Fotografiile au fost realizare de Al. Puiu Florescu, S. Mendrea (A.F.I.A.P.)
de la Studioul de artă fotografică al Combinatului poligrafic Casa Scînteii
și alții. Text de acad. Geo Bogza.


Norii care călătoresc în cerul Ardealului, închipuind cu formele lor fantastice
toată povestea lumii, se sparg de crestele de piatră ale acestui munte...


...și dau viață celui mai cîntat și iubit rîu din cîte străbat pământurile romînești.


În copilăria lui, Oltul este vegheat de Piatra Singuratică pe care oamenii din cîmpie
o zăresc ca pe un dinte de balaur... 






Dar de o parte și de alta a Oltului sînt alți munți și în pădurile lor de brad 
se construiesc adăposturi pentru cei ce vor să le respire ozonul.



La Miercurea Ciucului, ce dîntîi oraș pe care îl întîlnește Oltul, fiecare generație
învață să lucreze ceramica neagră, tradiție și mîndrie a acestor locuri.


În copilăria lui putea fi trecut pe o punte de lemn, dar acum sînt necesare
înalte poduri de beton.


Așa pătrunde Oltul în depresiunea de la Tușnad...



...unde este iarăși o împărăție a ozonului și a luminii în care oamenii
își regenerează forțele și dobîndesc noi elanuri vitale.



Și unde linia ferată și șoseaua se lipesc de el pentru a putea trece
dintr-o parte în alta a munților vulcanici.



În craterul unui fost vulcan, loc de uimire, de popas și bucurie, se află
Lacul Sfînta Ana, perlă lichidă a Carpaților răsăriteni. 



Pe unde vulcanii și-au vărsat lava cu mii de ani în urmă, acum cresc păduri
iar în luminișurile lor zisesc ca la Toria - sanatorii cu fața scăldată de soare.






În muzeul din Sf. Gheorghe sînt multe mărturii ale iscusinței meșterilor ardeleni.


În Țara Bîrsei la Oltul neașteptata hotărîre de a se întoarce spre miazănoapte.
Apele lui mai mari și mai învolburate străbat un drum pe care cetăți vechi,
uneori întregi ca la Prejmer și Aita Mare, alteori în ruină, ca la Feldioara
și Rupea, vorbesc despre trecutul istoric al Ardealului.


Prejmer...


Feldioara...


Rotbav...


Rupea...


Racoș...



Trecînd prin dreptul carierelor de piatră de la Racoș, Oltul termină de străbătut
al doilea șir de munți - Munții Perșani - iar apele lui, și mai puternice acum,
pătrund în marea lumină și frumusețe a Țării Făgărașului.





La poalele Munților Făgăraș întîlnește eroul povestirii noastre cele mai
calme și mărețe priveliști din cîte i-a fost dat să vadă vreodată.



Și iarăși se înșiră pe malul lui vestigiile trecutului, vechile cetăți ale Ardealului,
ca la Cîrța și Făgăraș. Dar tot acum apar în calea lui...



...mîndre, cutezătoare și uneori fantastice, noile cetăți ale chimiei industriale, 
ca la Făgăraș...


...sau Victoria, în ale căror reactoare sînt valorificate în mod superior
bogățiile naturale ale țării.


Călătorind mai departe spre apus, în lungul Munților Făgăraș, Oltul întîlnește priveliști
pur și simplu paradisiace sau de o grandoare unică.






Să treci într-o dimineață de vară, cu coșul plin de mure, pe un pod suspendat peste
vîltoarea Oltului...Aceasta-i marea bucurie a copiilor din Avrig. 




Într-o după-amiază de vară.



La Tălmaciu, centru al industriei textile, numai tradiția e veche.



La Turnu Roșu după ce a descris un ultim arc de cerc pe pămînturile Ardealului,
Oltul pătrunde cu ăntregul lui tumult de ape între cetățile de piatră ale Carpaților.



De acum înainte, mireasma fînului cosit și freamătul pădurii devin elemente 
fundamentale ale lumii...



De acum înainte, nicăieri nu se va putea întoarce ochiul călătorului
fără să dea de priveliști mărețe și încîntătoare.


Geneză.


Amurg.


Bătălia.


Biruința.



Lotrul este cel mai limpede și cel mai generos dintre afluenții Oltului.



Pe malurile lui, la Brezoi, pădurile Carpaților ne pregătesc pentru călătorii
pe Marea Neagră și Mediterana, spre multe țări ale lumii.



Uriașele siluete ale Carpaților au rămas în urmă...



...iar pe malurile Oltului se ivește Mănăstirea Cozia.




În această veche ctitorie voievodală, lucrată cu mult meșteșug de meșterii
de demult, își doarme somnul de veci Mircea, domnul Țării Romînești.


Pe versantul sudic al Carpaților...


...la Căciulata și Călimănești.



Oltul întîlnește stațiuni vestite pentru apele lor minerale.


Case din Rîmnicu Vîlcea. Aici a trăit cîndva poetul Anton Pann.


Palatul Culturii.



Idilă la Olănești.


Printre mănăstirile din partea aceasta a țării, Arnota se cade a fi vizitată
pentru marea ei frumusețe și pentru că...


Aici se află mormîntul lui Matei Basarab... 



...iar Horezu pentru că aici se găsesc izvoarele stilului brîncovenesc.


În jurul mănăstirii, pădurea a început să îngălbenească...



...iar în sat la Horezu toată lumea se pregătește pentru marile tîrguri de toamnă.



Linii de forță în natura și arhitectura Olteniei.
Cheile Oltețului și cula lui Duca-Vodă de la Măldărești.


Idilă la Govora.



Peștera Muierii a fost creată de fantezia naturii...


Dar acest interior de catedrală gotică l-a dat la iveală mîna omului
în zăcămintele de sare de la Ocnele Mari.



Uzinele de produse sodice de la Govora.




Înainte de a ajunge în cîmpie, Oltul trece pe lîngă ultima mare bogăție
a regiunii subcarpatice: viile și cramele de vin de la Drăgășani.



Acum începe cîmpia, cu altfel de priveliști, cu altfel de așezări omenești,
cu altfel de bogății...


Slatina, micul oraș de provincie capătă o nouă înfățișare prin
construirea combinatului de aluminiu.


În port la Turnu Măgurele...



Mai țineți minte izvorul de pe Hășmașul Mare din care beau un băiat și o fată...
După o lungă călătorie în care a văzut și a trăit atîtea, viața Oltului se apropie
de sfîrșit. Încă puțin și vă veți pierde, o dată cu el, în imensitatea Dunării...