luni, 7 martie 2022
Convoiul
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Cinemateca
Consemnare publicată în Ziarul Scînteia de joi, 27 august 1981.
Articol publicat în Ziarul Scînteia de joi, 3 septembrie 1981.
Minerii
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național I. L. Caragiale
Premieră: 18 mai 1949.
Afiș propus la vânzare pe net.
Articol publicat în Ziarul Scânteia de vineri, 24 iunie 1949.
La Ipotești...
Arta plastică contemporană românească
Cristian Diaconescu
Memorialul Ipotești
10 martie 2022
Credință și tradiție
Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat
Făgăraș
25 februarie - 15 aprilie 2022
Apărut şi dezvoltat în centre diferite din Transilvania –
Nicula, Şcheii Braşovului, Ţara Făgăraşului – cu Făgăraş, Arpaşul de Sus,
Cârţişoara – Laz, Lancrăm sau Maierii Albei Iulii, pătruns în Transilvania din
Europa centrală și apuseană în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea,
meşteşugul picturii pe sticlă, unitar în ceea ce priveşte materialele şi
tehnica, s-a dezvoltat în fiecare din centrele menţionate mai sus pe o linie
proprie. Aceste diferenţieri, uneori precizate, alteori numai conturate, s-au manifestat
la nivel artistic, în domeniul tematicii şi uneori iconografic.
Considerat multă vreme leagănul picturii pe sticlă din
Transilvania, Nicula a fost activ în tot secolul XIX. Icoana niculeană, de
dimensiuni mici are desen stângaci, care de cele mai multe ori se limitează la
liniile necesare tratării subiectului propus. Această esenţializare şi
simplificare, la care se adaugă o cromatică în tonuri pure au dus la obţinerea
unei expresivităţi maxime și la un efect de ordin spiritual puternic.
Icoanele pe sticlă din această expoziție temporară sunt
pictate la Nicula, în secolul al XIX-lea și și aparțin patrimoniului muzeului
nostru.
Sărbătorile legate de viaţa lui Iisus (Naşterea Domnului sau Crăciunul, Botezul, Înălţarea, Învierea), de întreaga galerie a sfinţilor protectori (Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe, Sfântul Haralambie, Sfântul Ilie ș.a.) sau de marile praznice, toate aceste întâlniri ale ţăranului cu Dumnezeu sunt însoţite de un străvechi şi valoros folclor literar, folclor apărut cu mult înainte ca meşteşugul picturii pe sticlă să îşi facă loc între manifestările artistice populare.
Fleures de la Mere
Arta plastică contemporană românească
Mircea Popițiu
EM ART Gallery, Deva
1 - 30 martie 2022
Prietenia româno-maghiară...
Tabăra Prietenia
Lăzarea
Tabăra Prietenia de la Lăzarea, locul unde anual se întîlnesc artiști
plastici din întreaga țară. Volum: Județele patriei - Harghita. 1979.
Din(tre) creațiile artiștilor plastici români și maghiari, care se întîlnesc
anual în tabăra de creație Prietenia din Lăzarea.
Volum: Județele patriei - Harghita. 1979.
Aurel Ciupe. Foto: Nagy P. Zoltan.
Foro din tabără. Foto: Nagy P. Zoltan.
Articol publicat în Ziarul Scînteia de miercuri, 12 august 1981.
Campionii
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Cinemateca
Constantin Vaeni.
Articol publicat în Ziarul Scînteia de miercuri, 12 august 1981.
Pe simezele vasluiene - Context abstract
Arta plastică contemporană românească
Carmen Vînău
Muzeul Județean Ștefan cel Mare, Vaslui
8 martie - 4 aprilie 2022
Revista pe stadion
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Satiric - Muzical Constantin Tănase
Articol publicat în Ziarul Scînteia de miercuri, 12 august 1981.
Pe simezele ieșene - Sinopia II
Arta plastică contemporană românească
Galeria Labirint, Iași
24 februarie - 10 martie 2022
Din istoricul unui muzeu
Lansare de carte
Maria Magiru
Muzeul de Artă Populară Constanța
11 martie 2022
Vineri, 11 martie, ora 13:00, la sediul Muzeului de Artă
Populară din Constanţa, Bd. Tomis nr. 32, va avea loc lansarea volumului Muzeul de Artă Populară Constanţa. Istoric. Colecţii. Expoziţie, autor fiind
Maria Magiru, cea care şi-a dedicat aproape cinci decenii din viaţă cercetării
etnografice din Dobrogea şi din alte zone etnografice ale ţării, precum şi
constituirii de colecţii muzeale.
Volumul va fi prezentat de Prof. univ. dr. Ioan Opriş, un
reper al muzeologiei româneşti, şi Prof. univ. dr. Stoica Lascu, istoric.
În cele şapte capitole ale sale, cartea concentrează tot
ceea ce reprezintă astăzi Muzeul de Artă Populară din Constanţa: o instituţie
bine definită, un muzeu de cuprindere naţională, unde vizitatorii de
pretutindeni pot vedea obiecte de patrimoniu etnografic provenite din toate
zonele ţării şi aparţinând tuturor etniilor dobrogene. Acest lucru a fost
posibil prin mulţi ani de muncă, prin cercetare teoretică şi etnografică de
teren, prin tenacitatea şi ambiţia doamnei Maria Magiru de a face în Dobrogea
un muzeu în care să se regăsească românii de pe întreg teritoriul ţării.
Motivaţia acestui proiect ambiţios a fost dată atât de poziţia geografică a
Constanţei, pentru care Marea Neagră înseamnă o adevărată „poartă” către Ţară,
pe unde pătrund vizitatori din toate colţurile lumii, cât şi din dorinţa,
pasiunea şi strădania unui cercetător de a salva şi de a conserva peste veacuri
dovezi inestimabile de patrimoniu etnografic cultural-naţional.
În paginile cărţii, autoarea face şi un istoric al
cercetării etnografice în Dobrogea, începând cu primele preocupări pentru
patrimoniul etnografic din această provincie şi continuând cu prezentarea
tuturor localităţilor de unde, pe baza cercetării etnografice de teren, s-au
făcut achiziţiile obiectelor care în prezent fac parte din colecţiile Muzeului
de Artă Populară Constanţa.
Constituirea colecţiilor muzeale este prezentată în carte
aşa cum a fost realizată, în două etape mari: prima, axată pe teritoriul
dobrogean (români şi etnii), iar cea de-a doua, începută după anul 1985,
desfăşurată în toate zonele etnografice ale ţării, având drept scop organizarea
la Constanţa a unui muzeu reprezentativ la nivel naţional, care să cuprindă
toate genurile creaţiei artistice tradiţionale: port popular, podoabe, ţesături,
ceramică, icoane şi obiecte de cult, piese de uz gospodăresc din lemn şi metal.
Rezultatul acestor ani de cercetare etnografică de teren s-a
concretizat în mii de obiecte tradiţionale cu valoare de patrimoniu cultural-
naţional, care astăzi fac parte din colecţiile muzeului.
Lucrarea a apărut la sfârşitul anului 2021, la Editura Monitorul Oficial, beneficiind de condiţii grafice deosebite şi rezumate în limbile engleză şi franceză.
Un festival din..."Perla Bărăganului"
Festivalul Trofeul Tinereții
Amara
ediția a XIV-a, 31 iulie - 2 august 1981
Afișul celei mai recente ediții
Consemnare publicată în Ziarul Scînteia de vineri, 31 iulie 1981.
Articol publicat în Ziarul Scînteia de sîmbătă, 8 august 1981.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)