Expozitie de carte I. L. Caragiale
Casa de Cultura, Plopeni
27 ianuarie - 28 februarie 2015
luni, 26 ianuarie 2015
Pe simezele Timișoarei
Arta plastică contemporană
Timișoara
27 ianuarie - 27 februarie 2015
I N V I T A T I E
Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Timişoara,
Consiliul Judeţean Timiş şi Asociaţia Artistică SZÖG-ART din Szeged vă invită pe Dvs. şi pe prietenii Dvs.
la
EXPOZIŢIA COLONIA INTERNAŢIONALĂ PLEINAIR CSONGRÁD 2014
LOCUL EVENIMENTULUI: TIMIŞOARA ,
PALATUL ADMINISTRATIV – etj. II.
Consiliul Judeţean Timiş, Bld. Revoluţiei din 1989 nr.17 A.
Expoziţia va fi vernisată în data de regizorul SÁNDOR JÁNOS artist emerit, distins cu Premiul
Jászai.
Expoziţia
poate fi vizitată: în perioda 27 ianuarie – 27 februarie,
zilnic între orele 9:00-17:00
Expozanţii:
Aranyi
Sándor / H Miguel Epes / RA
Csáki
Róbert / H Martina Schubert / D
Dudás
Sándor / H Volker Beyer / D
Gál Lehel / H Stefan Wehmeyer / D
Halla Tibor / H Vaida Kunigelyte / LT
Marosi Kata
/ H Korina Gubik / SRB
Sejben
Lajos / H Danijel Babic / SRB
Felházi
Ágnes / RO Mariusz Drohomirecki / PL
Viorel
Cosor / RO Serge Vasilendiuc / PL
La
eveniment vor participa şi reprezentanţii Primăriei oraşului Csongrad.
Vă aşteptăm la vernisaj!
***Galeria Helios Timisoara
Revista MARTOR
Lansare de carte
Libraria Bastilia, Bucuresti
30 ianuarie 2015
"Una din
caracteristicile remarcabile ale ţărănimii este rezistenţa ei la necroloage”
scrie Frank Uekoetter, profesor la Universitatea din Birmingham, în postfaţa
revistei Martor 19/2014 la a cărei lansare vă invităm vineri, 30 ianuarie 2015,
18:30, la librăria Bastilia din Piața Romană.
S ub titlul
At the Margins of History. The Agrarian Question in Southeast Europe, numărul
19/2014 al revistei de antropologie MARTOR are amploarea unui volum colectiv,
menit să umple golul științific în ce privește problema agrară în Europa de Sud-Est.
În Romania, ţară cu o importantă populaţie rurală, nu a existat după 1989 o
dezbatere pe acest subiect in mediul academic autohton, cu atat mai puţin o
colecţie de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu ţările vecine cu
care România îşi împărtăşeşte istoria.
Deposedarea
țărănimii de pământurile lor prin colectivizare, în lumea socialistă, nu a dus
nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Ţărănimea nu a dispărut, ci a
identificat resurse de rezistenţă care i-au permis să se conserve, şi, la
limită, să se reinventeze. Mai mult, ceea ce părea un subiect de istorie
socială - chestiunea agrară – a reapărut în discursul public și în cel politic
după restituirea pământurilor și pădurilor după 1989. Articolele cuprinse în
acest număr sunt redactate de un grup de autori și se referă comparativ la țări
precum România, Grecia, Serbia, Bulgaria, Albania, Ungaria şi Republica
Moldova.
Revista va
fi lansată în prezența invitaților Daniel Cain (Institutul de Studii Sud-Est
Europene), Călin Cotoi (Facultatea de Sociologie, Universitatea București),
Victor Rizescu (Facultatea de Științe Politice, Universitatea București) și a
editorilor Ștefan Dorondel și Stelu Șerban.
Mai multe
detalii despre acest volum:
Poftiti la targ!
Piata Victoriei, Targu Jiu
29 ianuarie - 1 februarie 2015
De joi pana
duminica, din 29 ianuarie pana de 1 februarie, producatori si artizani din
toate zonele tarii isi dau intalnire in Piata Victoriei din Targu Jiu, vis a vis
de Teatrul Dramatic Elvira Godeanu.
Vor aduce
fel de fel de bunatati: afumaturi si produse de sezon, branzeturi si
cascavaluri, miere si produse apicole, muraturi si zacusti, dulceturi, placinte
si prajituri, toate pe degustate, cum cere traditia la Piata Taraneasca!
"de o inspirație rustică foarte românească..."
Arta plastică contemporană românească
Rudolf Schweitzer-Cumpana (1886 - 1975)
Consemnare publicată în Ziarul Dimineața de sâmbătă, 2 noiembrie 1929.
Consemnare publicată în Revista Arta plastică, Nr. 1. 1957.
Articol publicat în Revista Arta plastică, Nr. 2. 1957.
(pentru săptămâna 9 - 16 decembrie)
Vedere din Atena.
Articol publicat în Ziarul Scînteia tineretului, Nr. 5773, de miercuri, 13 decembrie 1967.
Țărani stînd la masă. Din expoziția retrospectivă.
Consemnare publicată în Revista Gazeta Literară, Nr. 50, de joi, 14 decembrie 1967.
Lucrare reprodusă și în Revista Albina
(Țărani la masă - ulei, 1928), Nr. 6, de joi, 8 februarie 1968.
Articol publicat în Revista Luceafărul, Nr. 51, de sîmbătă, 23 decembrie 1967.
Cap de țăran (acuarelă, 1940).
Text: Gheorghe Poenaru. Editura Meridiane. 1969.
Catalog expozițional. Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. 1986.
Text: Radu Ionescu. Editura Fundația Rudolf Schweitzer Cumpăna. 2003.
Editare Muzeul Național Cotroceni. 2011.
Pliantul expozițional (copertele III și IV).
Text reprodus în continuare.
Aducând în faţa publicului două lucrări recent restaurate
prin strădania specialiştilor laboratorului de restaurare pictură, Muzeul
Municipiului Bucureşti continuă seria expoziţională intitulată Vindecări
miraculoase cu o expoziţie dedicată pictorului Rudolf Schweitzer-Cumpăna, de
la a cărui moarte se împlinesc 40 de ani.
".... Cu tot numele său nemțesc, care ar putea să-i
pricinuiască oarecari inconveniențe, dl. Schweitzer are o inspirație rustică
foarte românească, am putea zice exclusiv țărănească...” scria, în 1919, Nichifor
Crainic.
Născut la
Piteşti, în ziua de 9 mai, ca fiu al unui funcţionar forestier, a manifestat de
timpuriu inters pentru desen. Cu sprijinul unui unchi, a ajuns la Berlin, unde
a studiat pictura, între 1904-1908, mai întâi la școala particulată a profesorului
Adolf Schlabitz, apoi la Academia de Arte Frumoase, cu profesorii Erich Hanke,
Arthur Kamph, Anton Alexander von Werne. Despre această perioadă, îşi amintea: "...mi-a folosit cunoașterea profundă a formelor, a volumelor și valorilor, cu
un cuvânt desenul pe care l-am învățat la Academie și care a rămas un fel de
coloană vertebrală a artei mele.” ( în Arta Plastică nr. 2/1957) apud Gheorghe
Poenaru, op.cit., p.7).
Stagiul
militar l-a readus în țară, în 1909.
După
debutul la Salonul Oficial, în 1911, a urmat, în 1912, prezenţa sa cu cinci
lucrări, la evenimentul organizat de societatea Tinerimea Artistică; în 1913, a
vernisat prima expoziție personală, în Pasajul Crețulescu, din București. A
înregistrat numeroase participări la maifestări individuale şi de grup – s-a
impus ca autor prolific, activ, în galerii şi muzee din ţară şi străinătate.
Mobilizat
în 1916, a luat parte, în zona Brașovului, la lupte în urma cărora a căzut
prizonier – a fost coleg de lagăr cu pictorul Corneliu Michăilescu.
S-a stabilit la Bucureşti, în 1927. Din 1951 a devenit membru U.A.P. şi profesor de
pictură la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.
Anii l-au
purtat prin călătorii în țară şi străinătate; familiarizându-se cu peisaje şi
atmosfere variate, a asimilat, în acelaşi timp, coordonatele artistice ale
culturilor din locurile străbătute. Repertoriul său cuprinde portrete, peisaje,
scene de gen. A abordat o mare diversitate de tehnici: ulei, acuarelă, laviu,
desen în cărbune; între reuşitele sale se numără chiar şi panouri decorative
pentru sufrageria Palatului Regal.
"Nimic din
ce face nu e ca la alții dar nu pentru că o voiește, ci pentru că e o
necesitate absolută a sufletului său (...). De la acest pictor putem aștepta o
nouă formulă a realităților pământului nostru.” observa istoricul Nicolae Iorga
(în Neamul Românesc nr.1/1920). Ca pictor de subiecte rustice, Rudolf
Schweitzer-Cumpăna are, într-adevăr, o personalitate distinctă. Pitorescul pe
care îl caută și redă – pitoresc al fenomenelor și al interpretării deopotrivă
- provine din construcţia ansamblurilor, din cromatică, din modul cum așază
trăsăturile pensulei; materia reprezentată de el nu se regăsește sublimată,
devorată de lumină, ca la Nicolae Grigorescu, de pildă - ci este re-construită
în tușe colorate, fiecare, cu prezența proprie, ostentativă. Într-o manieră
specific modernă, compoziţiile sale apar frecvent secționate – după modelul
fotografiei - mărind senzația de instantaneu veridic, sugerând o decupare a
spaţiului mai larg, în cadre de interes. Maniera sa de lucru se distinge prin
trasee de penel viguroase, ce re-configurează, din cadrul imediat, nu atât
materiale, texturi, cât efecte optice. Nicolae Tonitza consemna drept
definitorie a operei prietenului său, "...realitatea scrutată pictural” (în
Universul literar, 19 decembrie 1926, apud Gheorghe Poenaru, Schweitzer
Cumpăna, ed.Meridiane, Bucureşti, 1969, p-14). Fără a urmări stridenţe
emoţionale, creaţiile sale vădesc peocuparea pentru expresivitatea situaţiilor
plastice, influenţa luminii, prin culoare, reconstituiri de atmosfere,
surprinderea psihologiei personajelor.
"Realist,
căutând doar acea desfătare a adevărului ce constituie marea voluptate a
artistului, Dl. Cumpăna ne oferă o seamă de pânze frământate și radioase, cărora
Orientul le împrumută lumina lui cu luciri argintii și în care viața de fiece
zi a țăranului ni se înfățișează cu toată blândețea ei frustă.” consemna Elena
Văcărescu într-un text de prezentare a expoziţiei deschise de
Schweitzer-Cumpăna la Galeria Janne Castel din Paris, în 1931.
Schweitzer-Cumpăna a fost mai puțin sensibil la mode (de aici şi sentimentul "a-temporalităţii” pe care-l generează); creaţia sa genuină se situează -
graţie subiectivismului selectiv (autenticităţii) cu care preia lecțiile
occidentale de pictură, asimilându-le, dar rămânând, în același timp, el
însuși, fidel propriilor lui intenții, astfel că mijloacele pe care le
folosește sunt numai acelea adecvate viziunii personale, - la o interferență
între impresionism (prin sugerarea efectelor luminii asurpa volumelor,
spontaneitate etc.) și expresionism. Cadrele țărănești pe care le surprinde nu
sunt idilice, nici sumbre, posomorâte; mesajul social rămâne în plan secundar,
depășit fiind de concentrarea asupra momentului înfăţişat şi, mai ales, asupra
prezenţei personajelor. Nu ocolește tematici sociale, dar scenele sale de gen
cu subiecte țărănești evită patetismul.
Cele două lucrări recent restuarate - "vedetele” prezentei
expoziţii - se înscriu într-o serie tematică bine reprezentată, a scenelor de
gen intitulate de el, aproape invariabil, „Țărani la masă”, „Ţărani la
cârciumă”, alteori „Cină”, având drept pretext o convivialitate subiacentă,
subordonată picturalului. Construcţia este lapidară, cu eficientă forţă
empatică. Prezenţele umane apar configurate convingător, prin relaţionări şi
trăiri subtil sesizate şi înfăţişate abil.
În monografia pe care i-a dedicat-o lui Schweitzer-Cumpăna, Gheorghe
Poenaru concentra un adevărat portret al pictorului, în două cuvinte: "luciditate şi modestie”.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)