joi, 21 noiembrie 2019

Croazieră pe Dunăre...




Din istoria turismului românesc




...cu motonavele Oltenița și Carpați.
Pliant, Publiturism. 1976.


Viena, gara fluvială.


Budapesta - statuia Libertății de pe Muntele Gelert.


Bratislava.



Devin. 


Viena - Parlamentul.


Dunărea la Cazane.





Dunărea la Porțile de Fier.


București - Hanul lui Manuc.





Tabula Traiana.


Orșova - noul oraș și port.


Barajul Hidrocentralei de la Porțile de Fier.














Belgrad - vedere spre Kalemegdan.


Petrovaradin.


Neptun - Olimp. Hotelul Belvedere.



Coperta a IV-a.

Lansare de carte




Gheorghe Mircea Mitrohin, Radu Pădurariu 


Casa de Cultură Friedrich Schiller, București 


27 noiembrie 2019






România mea de suflet




Muzeul Conacul Bellu 


Urlați 


23 noiembrie 2019





   "Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.” (Mihai Eminescu)
  Muzeul Conacul Bellu, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, vă invită sâmbătă, 23 noiembrie 2019, începând cu ora 10:00, la sediul său din Urlaţi, str. Orzoaia de Sus nr. 12, să participaţi la matineul muzeal România mea de suflet, dedicat Zilei Naţionale a României.
   Invitaţi la eveniment: prof. Iuliana Stan, prof. Robert Stan şi membrii Cenaclului Pe urmele lui Orfeu de la Liceul Brâncoveanu Vodă Urlați.

Icons of Utopia




Arta plastică contemporană românească 


Andrei Ciurdărescu 


Arthalle Gallery, București 


29 noiembrie 2019 - 18 ianuarie 2020





   Arthalle Gallery are plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziţiei Icons of Utopia cu lucrări semnate Andrei Ciurdărescu ( în prezența acestuia).
   Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 29 noiembrie 2019, între orele 19:00 şi 21:00.
Curator: Diana Andrei
   Spaţiu de desfăşurare a expoziţiei: Arthalle Gallery, str. General Constantin Budişteanu nr. 10, sector 1, 010774, Bucureşti, România.
Perioada: 29 noiembrie 2019 – 18 ianuarie 2020.

Colecționarul secolului XX - Colecția de artă dr. Constantin Teodorescu




Muzeul Vasile Pârvan 


Bârlad 


23 noiembrie 2019




   Consiliul Județean Vaslui și Muzeul Vasile Pârvan Bârlad vă invită sâmbătă, 23 noiembrie 2019, ora 13:00, la conferința Colecționarul secolului XX în care va fi prezentată colecția de artă dr. Constantin Teodorescu.
   Totodată, în cadrul conferinței, va fi prezentat și catalogul expoziției ce conține gânduri și impresii despre omul, colecționarul, medicul, Constantin Teodorescu și imagini cu toate lucrările ce aparțin acestei frumoase colecții de artă.


   "Colecția de artă dr. Constantin Teodorescu, din patrimoniul Muzeului Vasile Pârvan, cuprinde 141 de tablouri semnate de autorii: Corneliu Baba, Bob Bulgaru, Dragoș Pătrașcu, Dan Hatmanu, Vasilian Doboș, Elena Uță Chelaru, Mihai Adamiu, Vasile Grigore, Horia Bernea, Traian Brădean, Ștefan Pelmuș, Mihai Bandac, A. Valentin, Doina Leahu, Georgel Pascu, G. Dima, Cornel Munteanu și 11 sculpturi realizate de Ion Irimescu, Dorinel Filichi, Mircea Ștefănescu, Dan Mateescu, Dan Covătaru și Paul Constantinescu. Ea ocupă, din anul 2010, un loc de seamă, binemeritat, pe simezele muzeului bârlădean.
    Un colecționar autentic, cum puțini a cunoscut Bârladul, dr. Constantin Teodorescu s-a implicat cu atâta pasiune și devotament în acest domeniu cultural, rezultatul fiind unul pe măsură, dăinuind mult timp de acum înainte, acordându-i un loc de cinste printre marii colecționari ai vremii.
Prezintă: criticul de artă Iulian Bucur
   Evenimentul va avea loc la sediul central al muzeului din str. Vasile Pârvan nr. 1 și se adresează tuturor categoriilor de vârstă.

Moda românească de la Orient la Occident




Conferințele de joi 


Maria-Camelia Ene 


Muzeul Municipiului București


28 noiembrie 2019




Ilustrație//Josef-August Schoefft - Lady with à gigot bouffant sleeves.

   Muzeul Municipiului București vă invită la conferința Moda românească de la Orient la Occident care va fi susținută joi, 28 noiembrie, ora 18:30, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2), de Dr. Maria-Camelia Ene, expert în costum și accesorii vestimentare, șef Birou Istorie Medievală, MMB.
    La cumpăna dintre veacul al XVIII-lea și al XIX-lea Țările Române au prezentat unul dintre cele mai interesante momente ale istoriei universale a costumului. Aici, la „Porțile Orientului”, avea loc un spectaculos proces de prefacere, de modernizare a aspectului exterior al societății. Aceste modificări urmau să aibă o influență însemnată asupra mentalităților, pregătind terenul pentru independența țării, pentru dezvoltarea economică, pentru punerea bazelor unor industrii locale, pentru progresul comerțului și al finanțelor, pentru emulație cultural-artistică și, nu în ultimul rând, pentru emanciparea femeii.
   După câteva sute de ani în care fuseseră folosite veșminte lungi și largi, multe confecționate din materiale de proveniență occidentală, dar supuse unor tăieturi orientale - accentuându-se în ultimul secol această orientare prin domniile fanariote și influența osmano-levantină - gustul eleganței se orientează spre Vest. Este necesar de amintit că voievozii români și cnejii, împreună cu întreaga lor curte, se îmbrăcau asemănător seniorilor catolici.
    În ultimele trei decade ale domniilor fanariote, costumul marii boierimi era strălucitor și impunător. Prin opulența, cromatica și monumentalitatea veșmintelor, spectacolul străzii și al elitelor moldo-valahe din veacul fanariot erau uimitoare și recompensate din punct de vedere estetic pentru călătorul străin, intelectual curios, fin observator și prețuitor de frumos. Gustul desăvârșit al veșmintelor, acordul cromatic, finețea texturilor, silueta impunătoare dată de aceste straie erau în măsură să impresioneze și să entuziasmeze pe cei mai exigenți critici ai schimbătoarelor mode occidentale, oameni obișnuiți cu luxul de la curțile regale și imperiale ale Europei, unde dantelele și galoanele de fir metalic, mătăsurile grele, nasturii și cataramele din metale prețioase, pălăriile cu pene stabileau un standard greu de egalat. Bogăția fără măsură și luxul exorbitant, epatant, erau în mâna principilor fanarioți instrumente prin care se puteau impune în fața curților domnitoare din țările învecinate și a oaspeților străini cu sânge albastru.
Pătrunderea vestimentației occidentale în spațiul românesc cu iz levantin se va face, la început, nesigur și cu rezerve, prin piese disparate ce deveniseră indispensabile în aceste țări a căror existență autarhică nu producea o gamă suficientă sau variată de astfel de articole. La marea cerere pentru veșminte de tăietură modernă au răspuns o mulțime de croitori străini, cei autohtoni fiind încă nefamiliarizați cu noile tipare.
   Unul dintre analiștii cei mai pertinenți ai modernizării și ai beneficiilor schimbării portului a fost Alecu Russo care spunea despre acest fenomen: ”Arma întâi și cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului a fost schimbarea portului vechi. Straiul face omul; feliul hainei modelează trupul și mintea”.
   Vestimentația occidentală a fost purtată de doamnele din înalta societate încă înainte de izbucnirea războiului ruso-turc, în toamna anului 1806, și a sosirii trupelor țariste în Principate, așa cum relatează călătorii străini în Țările Române. După convingerile lui Alecu Russo, ”în toate țările, femeile sunt mobilul revoluțiunilor, mai ales în ceea ce privește moda. De aceea, și la noi, cucoanele au schimbat costumul grecesc, frumos, bogat și măreț, schimbarea costumului oriental cu cel occidental fiind o reală revoluțiune, cu toate represaliile opiniei publice”. Gustul era încă în derivă și opțiunea pentru moda pariziană ne se făcuse pe deplin nici în a patra decadă a secolului al XIX-lea. Alături de veșminte după ultimul jurnal parizian erau arborate și elemente specifice portului constantinopolitan: brâie, cepchene peste turnură, turbanuri, șaluri, bijuterii.
   Femeile au fost cele dintâi care au optat pentru moda apuseană, primul articol asimilat fiind rochia "empire”, antichizantă, ce amintea de chitonul grecesc prin pliurile ei moi. În acest timp, ”ivirea pantalonului în Principate, ca tot lucrul menit a preface societățile, fu întâi rușinoasă, râsă, hulită, batgiocorită. Cel dintâi român care și-a schimbat hainele pe un frac și o pălărie a fost multă vreme socotit  un fel de caraghioz sau bufon, pentru curțile din Iași și București”, apreciază același Alecu Russo. Pentru bărbați era încă prea devreme ca această îmbrăcăminte europeană să fie folosită de toți, dintr-o dată, dar fusese pregătit terenul, fondul ideatic și psihic pentru definitiva occidentalizare a portului, așa cum scrie Adrian-Silvan Ionescu în lucrarea sa, Moda Românească 1790-1850 - Între  Stambul și Paris.
    Fără ciocnirea de tendințe și pasiuni contradictorii de la cumpăna veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea, inegalabilă comparativ cu alte părți ale lumii din acel moment și inepuizabilă sursă de impresii pentru călători și memorialiști, este greu de conceput România modernă. Cu progresele făcute în cele câteva decade în care a trecut fulgerător prin timp și civilizații, de la feudalism la capitalism, a asimilat cu repeziciune toate noutățile, din orice domeniu al vieții, a ieșit din izolarea poziției sale de "Poartă a Orientului” spre a se integra în conceptul european al istoriei contemporane.
Intrare - 10 lei. Biletele se pot cumpăra în ziua conferinței, de la standul de bilete al Palatului Suțu.
Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

Fenomenul Pitești




Alin Mureșan 


Facultatea de Drept, Universitatea din București 


27 noiembrie 2019




   Se spune că studenția e perioada cea mai frumoasă din viață. Ei bine, nu și pentru cei peste 600 de studenți care au trecut pragul închisorii Pitești (actualmente Memorialul Închisoarea Pitești) în perioada 1949-1951, tinerii care au fost sancționați prin tortură pentru refuzul de a adera la ideologia comunistă.
   NILS București te invită la o lecție dură de istorie, ținută de Alin Mureșan, cercetător in cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
   Alin Muresan a studiat îndeaproape Fenomenul Pitești, cunoscând și mulți supraviețuitori ai acestuia. Este autor si co-autor al mai multor studii și volume despre istoria represiunii comuniste din România si președinte al Centrul de Studii în Istorie Contemporană.
Va fi o lecție despre cei care au aflat ce înseamnă tortura, ca sancțiune pentru libertatea de gândire sau de exprimare, despre impactul ei iremediabil, dar și despre curajul de a lupta pentru valorile care ne definesc.
Înscrierile se pot face completând formularul de mai jos:
https://forms.gle/HVo8bDmikuExuv8S9
Va așteptăm cu mare drag in Sala Constantin Stoicescu a Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti!

Gheorghe Petrașcu - Reminiscentia 70




Muzeul Municipiului București 


27 noiembrie 2019 - 29 ianuarie 2020




    Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției tematice Gheorghe Petrașcu - Reminiscentia 70 care va avea loc pe data de 27 noiembrie, ora 18:00, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2), în sala dedicată Pinacotecii București. Pe simezele noii expoziții vor putea fi admirate  minunate lucrări ale maestrului Petrașcu. Unele dintre tablouri nu au fost expuse niciodată, iar altele nu au mai fost accesibile publicului larg din anii 1930-1950, sau de la marea retrospectivă din 1972.
    Cu această ocazie va avea loc și lansarea noului Catalog, dedicat expoziției tematice Natură moartă, natură vie – capodopere din colecţia Pinacotecii.
   În anul 2019 se împlinesc 70 de ani de la încetarea din viață a lui Gheorghe Petraşcu, artist remarcabil al veacului trecut, iar Secția Artă a Muzeului Municipiului București și-a propus omagierea sa prin această expoziție temporară, prima, de altfel, dedicată marelui pictor organizată de MMB și care va fi integrată, la fel ca și Medalionul Gheorghe Tattarescu, în noul proiect iniţiat de Pinacoteca București: Natură moartă, Natură vie – Capodopere din Colecția Pinacotecii Municipiului București.
    "Deşi Gheorghe Petraşcu a trăit şi a lucrat într-o epocă plină de fervoare artistică, el fiind şi unul dintre membrii fondatori ai <<Societății Tinerimea Artistică>>, grupare ce a activat în primele decenii ale secolului trecut, artistul nu s-a lăsat influenţat de curentele la modă, ci a rămas un independent al cărui talent păstrează o notă revelatoare a sensibilităţii româneşti.
Creator de prestigiu, apreciat ca unul dintre cei mai personali şi originali pictori români, Gheorghe Petraşcu şi-a axat întreaga operă pe un registru tematic limitat la peisaje, naturi statice, scene de interior, dar în care a revărsat inepuizabila bogăţie a paletei sale aşternută într-o pastă preţioasă şi strălucitoare. Cu un adevărat cult pentru Nicolae Grigorescu şi opera acestuia, artistul a abordat încă de la bun început peisajul, căruia i-a consacrat o mare parte a creaţiei sale. A pictat pretutindeni în ţară, în mai toate regiunile, lăsându-se sedus îndeosebi de motivele simple: case de la ţară sau de margine de târguri, paraclise de biserici, ruine evocatoare de istorie.
    De asemenea, Petraşcu a pictat în Dobrogea, mai ales în salba aşezărilor de pe malul mării, de la Sulina până la Balcic, dar şi în localităţile de pe Dunăre, precum Tulcea şi Silistra. Acestora li se adaugă peisajele citadine, în care monumentalul arhitectural devenea primordial, sejururile din Franța, în care pictează bisericile sau străduțele din Vitré, Senlis sau Morlaix, cât şi cele din Italia, care i-au oferit o bogată tematică.
    Expoziția reprezintă, totodată, confirmarea atemporalității operei artistice a lui Gheorghe Petrașcu, el putând fi considerat  un artist actual, așa  cum apreciază  criticul Vasile Florea. Potrivit opiniei acestui critic, procesul relevării sensurilor creației artistului va fi încheiat cu mare greutate datorită vastității operei și a bogatelor ei semnificații” - Drd. Ana Maria-Măciucă.

Despre Catalogul Natură moartă, natură vie

   Punând în valoare opera unor importante personalităţi ale artei plastice româneşti: Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Constantin Artachino, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Nina Arbore, Cecilia Cuţescu Storck şi alţii, catalogul expoziţiei Natură moartă, natură vie – capodopere din colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti a fost conceput ca un omagiu adus frumosului, destinat să producă privitorilor încântare şi plăcere estetică pură. Dar și să ofere toate informațiile necesare despre autorii tablourilor expuse în cadrul acestei expoziții de la Palatul Suțu într-o ediție bilingvă româno-engleză.
    Apărut la Editura Muzeului Municipiului București, catalogul cuprinde analize riguroase ale operelor unor mari artiști români, cuprinzând capitole speciale dedicate analizei de gen, a naturii moarte și a peisajului în arta europeană, precum și a retoricii peisajului și a naturii statice în secolul al XIX-lea românesc. Un capitol aparte este dedicat, de asemenea, peisajului și naturii statice în pictura românească de secol XX, așezate în contextul marii tradiții europene.
Intrarea la acest eveniment este liberă.
Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

Culorile Copilăriei - pictură pe sticlă




Complexul Muzeal Iulian Antonescu 


Bacău 


21 noiembrie 2019






Mineralia – ediția de toamnă




Muzeul Național Brukenthal 


Sibiu 


22 - 24 noiembrie 2019





Locul desfășurării: Palatul Brukenthal, Sala de Expoziții Temporare
Organizator: Geolog Andrei Gorduza

   Muzeul Național Brukenthal găzduiește ediţia de toamnă 2019 a celei mai mari expoziţii dedicată exclusiv pietrelor fine, pietrelor de podoabă, pietrelor preţioase şi cristalelor.
   Vor fi prezentate publicului mineralele brute în stare naturală, cristale perfecte cu cele mai diverse forme, agate, geode și eşantioane de colecție, obiecte decorative sculptate în calcar, agat, calcedonie, jasp, aragonit, malachit sau jad.
   De asemenea, veți putea admira bijuterii create exclusiv din pietre fine, pietre de podoabă sau pietre preţioase (turcoaz, granat, acvamarin, turmalină, fluorină, tanzanit, smarald, safir sau rubin) alături de coliere din chihlimbar, perle naturale şi coral. (text oferit de organizator)

Cenaclul Arena Literară




Nicolae Dan Fruntelată 


Casa de Cultură Friedrich Schiller, București 


28 noiembrie 2019