luni, 22 februarie 2016

111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română




Lansare de carte


Ceainaria Carturesti Verona, Bucuresti


24 februarie 2016





   Miercuri, 24 februarie, de Dragobete, vă invităm să petreceți alături de noi o seară în care protagonistul este POEZIA! De la ora 19:00, la ceainăria Cărturești Verona lansăm antologia 
111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română în prezența coordonatorilor Marius Chivu şi Radu Vancu, urmând ca ulterior să pornim un maraton de lectură de poezie cu o mulțime de invitație speciali.
    Câțiva dintre autorii cuprinși în antologie pe care îi amintim (în ordinea apariției în carte) sunt: Ana Blandiana, M. Blecher, Mircea Cărtărescu, Dan Coman, Mihai Eminescu, Șerban Foarță, Gellu Naum, Tristan Tzara, Miruna Vlada, Emil Brumaru, Marin Sorescu, Dan Sociu sau Vasile Voiculescu.
    "Cele 111 poeme de dragoste scrise de tot atâția scriitori și scriitoare acoperă nu mai puțin de 230 de ani de poezie românească. Cel mai vechi poem datează din anul 1785, iar cel mai nou, de anul trecut. Această antologie reflectă o întreagă literatură (poeți clasici și contemporani, celebri și necunoscuți, genii și minori) și totodată oferă nenumărate surprize. Dat fiind conținutul sentimental explicit, recomandăm lectura în intimitatea cuplului; iar pentru o viață publică armonioasă – postarea versurilor preferate pe rețelele sociale!“ (Marius Chivu & Radu Vancu)

Cronica familiei Dragfi




Expozitie de fotografie


Ilie Tudorel


Biblioteca Judeteana Petre Dulfu, Baia Mare


22 februarie - 5 martie 2016





Dragobetele strabun, sarbatoarea romaneasca a iubirii




Muzeul de Istorie Paul Paltanea


Muzeul Casa Cuza Voda, Galati


24 februarie 2016






    Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galaţi în parteneriat cu Școala Gimnazială Iulia Haşdeu Galaţi vă invită miercuri, 24 februarie 2016, ora 9:30, la expunerea cu tema: Dragobetele strabun, sarbatoarea romaneasca a iubirii.
   "A avea cât mai multe sărbători în care să ne putem bucura, să celebrăm iubirea față de aproapele nostru, nu este un lucru rău, ba dimpotrivă! Însă, a uita tradiția noastră, serbată de moșii și strămoșii noștri, ca expresie a resurselor spirituale ale neamului românesc, este un păcat!
Ziua Sfântului Valentin sau Valentine’s Day, de câţiva ani buni a devenit o sărbătoare intens mediatizată în ţara noastră, tinzând să fie încoronată ziua oficială a dragostei, cea mai sensibilă şi cea mai romantică dintre toate.
    Este o datorie de suflet să ne reamintim sărbătorile tradiționale, deoarece ele ne reprezintă, sunt identitatea noastră culturală, care ne diferențiază de alte popoare.
Să-i dăm aşadar, Dragobetelui frumos, ceea ce i se cuvine de drept, ziua de 24 februarie, o zi a dragostei și a iubirii!" (muzeograf Ionela Daniela Antohe)
    Evenimentul se va desfăşura la Muzeul Casa Cuza Voda Galaţi (str. Al. I. Cuza, nr. 80).
Vă aşteptăm !

Cercul literar




Octavian Soviany


Libraria Carturesti Verona, Bucuresti


23 februarie 2016





    Ne întîlnim în Librăria Cărturești Verona marți, 23 februarie, ora 19:00, 
cu Claudiu Komartin și Octavian Soviany.
La o ceașcă de ceai vom vorbi despre cărți, viață și poezie
 cu invitatul celei de-a șaptesprezecea ediții a Cercului literar.

Vă așteptăm.
Intrare liberă.

ps
Informații despre Cercul literar și invitații săi găsiți aici:

Azi e Dragobetele. Se saruta fetele!




Muzeul Olteniei


Casa Baniei, Craiova


24 februarie 2016




    Muzeul Olteniei Craiova – Secţia de Etnografie, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Colegiul Naţional Gheorghe Chiţu, vă invită miercuri, 24 februarie 2016, începând cu ora 17.00, în spaţiul expoziţional de la Casa Băniei, să iubiţi româneşte de Dragobete!
   Programul, inclus în seria de evenimente dedicate Sărbătorilor primăverii şi a tinereţii, va debuta cu alocuţiuni şi discursuri despre Sărbătoarea Dragobetelui (prof. dr. Cornel Bălosu), Tradiţiile şi arta populară – bogăţii ale spiritului românesc (prof. univ. dr. Dana Constantinescu), Despre dragoste, de Dragobete (prof. Rodica Vladu), De ce Dragobetele? (prof. Livia Rotaru), Povestea Ancăi care a visat Dragobetele (prof. Nicoleta Mihai), și va continua cu momente artistice specifice obiceiurilor şi zicătorilor despre dragoste - Şezătoare la casa Floricăi, scenetelor -Sburătorul, şi se va finaliza într-un minunat dialog poetic, muzical şi teatral despre iubire cu piese, precum: Leliţă Săftiţă, Numai una, Pe toloaca satului,
    De asemenea, va fi organizat un concurs de karaoke cu piese de dragoste din diferite zone etnografice ale României şi mini-expoziţii de artă populară specifice sărbătoririi primăverii (Mărţişoare cu arnici, Păpuşi cu suflet românesc, Flori nemuritoare, o parte dintre obiectele expuse fiind realizate de către beneficiarii Centrului de reabilitare a copiilor şi adulţilor cu autism Craiova).
   Grupul copiilor de la Colegiul Naţional Gheorghe Chiţu ne anunţă cu surle şi trâmbiţe că ei sunt cei ce doresc să reînvie datinile şi obiceiurile specifice primăverii, într-un act iniţiatic, asumându-şi, am putea spune, rolul de “vestitori ai primăverii şi dragostei”, căci doar atinşi de toiegele lor aducătoare de noroc, vom fi feriţi de ghinion tot anul.
   În registrul ales, de dragul primăverii, invitata specială a evenimentului, va fi Alla Cebotari, actriţă la Teatrul pentru copii şi tineret Colibri Craiova, ce va încânta publicul cu interpretările unor momente artistice de neuitat.
    Evenimentul cultural organizat şi dedicat zilei de 24 februarie, este un prilej favorabil pentru ca specialiştii în etnografie ai Muzeului Olteniei Craiova să contribuie la păstrarea şi promovarea publică a legendei autentice a Dragobetelui, printr-o simplificare a romanţatei legende contemporane/urbane create în jurul acestui personaj.
   Se prezintă semnificaţia ancenstrală a DRAGOBETELUI, personaj mitologic, ”zeu tânăr şi frumos, patron al dragostei şi bunei dispoziţii româneşti, identificat cu zeităţile antice ale iubirii: CUPIDON, la romani, sau EROS, la greci, Dragobetele este zeul dragostei, lăsat nouă moştenire de strămoşii noştri daci.
    Prilej de bucurie şi voie bună, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil, 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, păsările îşi caută perechea şi-şi urnesc construirea cuibului, iar omul participă şi el la bucuria naturii, primenindu-se şi el.
    Cu ocazia zilei de Dragobete, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor şi păsărilor, căci ritualic, era unica zi din an în care, Dragobetele oficia nuntirea – "logodiciul păsărilor în cer”, sacrificarea animalelor fiind interzisă.
    De asemenea, în ziua de 24 februarie exista obiceiul ca fetele tinere, necăsătorite, să strângă zăpada rămasă pe alocuri în pădure, zăpadă cunoscută drept “zăpada zânelor“, considerând că avea proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare, fiind născută din surâsul zânelor.
    În Muntenia şi Oltenia, băieţii şi fetele, care sărbătoresc Dragobetele, au credinţa că vor fi îndrăgiţi şi iubiţi tot anul, căci el este protectorul şi aducătorul iubirii în casă şi în suflet.

Pedeapsa de sine





Lansare de carte


Geo Naum


Casa Avramide, Tulcea


26 februarie 2016






    Geo Naum s-a născut în anul 1953 la Tulcea, oraş în care a urmat cursurile şcolii generale şi ale liceului şi unde a locuit până în anul 1982. Cursurile universitare le-a urmat la Universitatea din Galaţi, unde şi-a obţinut diploma de inginer de nave.
   Activitatea profesională nu a avut legătură cu literatura, dar exerciţiul scrisului şi l-a format prin multitudinea de rapoarte prezentate, redactarea studiilor de cercetare ştiinţifică şi a proiectelor de acte normative elaborate prin cele câteva locuri de muncă prin care a trecut.
   Locuieşte în Bucureşti din 1982, iar actualmente este consilier superior într-o instituţie de stat, unde elaborează proiecte de acte normative pentru transpunerea în legislaţia românească a convenţiilor internaţionale şi directivelor comunitare europene.
    Înclinaţia spre artă şi literatură s-a manifestat atât ca cititor asiduu de literatură română şi străină sau devorând cu privirea multitudinea de picturi de prin muzeele vizitate şi albumele de reproduceri cu care şi-a îmbogăţit biblioteca personală, cât şi ca realizator de fotografii artistice sau filme de scurt metraj prin cinecluburile şcolare sau studenţeşti în care a activat din pasiune.
    A debutat târziu, în primăvara anului 2005, în revistele literare ANTARES şi PORTO FRANCO care apar în Galaţi, cu fragmente dintr-o proză scurtă şi cu un pasaj din versiunea iniţială a romanului de debut.
   Editura Eminescu a girat debutul lui Geo Naum cu romanul Pedeapsa de sine care a văzut lumina tiparului în luna iunie a anului 2009. O selecţie din prefaţa la acest roman poate da o imagine a impresiei făcute de Geo Naum şi de opera sa asupra semnatarului, respectiv, regretatul, Traian T. Coşovei:
    "...Pedeapsa de sine este o antologie a suferinţei sub un regim totalitar care a distrus generaţii de vieţi......
.... Pedeapsa de sine este un roman psihologic ce denunţă însingurarea într-un spaţiu claustrofobic, concentraţionar. Uneori, îmi aminteşte de scrierile de tinereţe ale lui Marin Preda, prin încrâncenarea sa textuală.....
...Geo Naum este un maestru al confesiunii, un scriitor pentru care, uneori, realitatea s-a oprit la al doisprezecelea ceas al adevărului. Romanul său, plin de suferinţă, este jurnalul celui doborât, dar niciodată învins.”
   Prefaţa, intitulată Autobiografia ca valoare a sinelui a fost publicată şi în Revista Dunărea de Jos care apare în Galaţi, sub egida Consiliului judeţean, direcţia de cultură.
   Editura Eminescu i-a acordat încrederea şi la cea de-a doua sa lucrare, intitulată Vera, publicată în luna ianuarie a anului 2011. Acest nou roman redă într-o formă romanţată o întâmplare reală petrecută în anii celui de-al doilea război mondial în mirifica Deltă a Dunării şi abundă în pasteluri dedicate fiecărui anotimp. De asemenea, latura psihologică a acestei lucrări cuprinde fascinanta schimbare a personajelor de la faza de "moleculă a unor societăţi supuse unor regimuri absolutiste” în „universuri individuale” care redescoperă valorile umane, printre care şi sentimentul de iubire.
    Al treilea volum de proză semnat de Geo Naum, intitulat Năzărirea lui Haralamb, cuprinde o selecţie de trei proze scrise în perioada 2003 – 2012 şi a văzut lumina tiparului, de asemenea, la Editura Eminescu în luna iunie a anului 2012. Cele trei proze sunt intitulate: Întoarcerea lui Alex, Reginuţa bălţii şi Năzărirea lui Haralamb.
   Cartea Năzărirea lui Haralamb a beneficiat de publicarea unei cronici literare intitulate „Între iluzie şi realitate”, semnată de doamna Victoria Milescu, poetă, prozatoare pentru copii, traducătoare şi autoare de cronici literare. Cronica a fost publicată în Revista Sud, nr. 2, serie nouă (144), anul 15, octombrie 2012, editată de Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie Istorică Bolintineanu din oraşul Bolintin Vale.
Iată câteva impresii ale doamnei Victoria Milescu:
    "Cele trei povestiri……………..sunt construite robust, credibil, ingenios. Geo Naum nu este un calofil, fiind preocupat mai mult de aspectul faptic la nivel individual sau colectiv, atent la problemele social-politice, la situaţii limită, urmărind fluxul evenimentelor şi reverberaţiile acestora învestite cu valoare de simbol. Dar nu este nici moralist, lăsându-i cititorului libertatea opţiunilor de interpretare, după ce autorul şi-a expus prin personajele sale ideile şi convingerile într-o textură epică finalizată imprevizibil, cu o surpriză abil regizată.”……..
„Fiecare personaj are lumini şi umbre, fiecare personaj e un pic incompatibil cu mediul în care se află, are o mică problemă atunci când gândeşte cu propria inimă şi nu potrivit dogmelor ori şabloanelor, detaşându-se ca individ emblematic.”….
   "Deşi eroii şi unele întâmplări sunt fictive, cartea poate fi privită şi ca un document despre o epocă istorică ce a existat cu adevărat, în a cărei vâltoare au fost prinşi şi victime şi călăi, şi învinşi şi învingători, şi care pe parcurs şi-au schimbat nu de puţine ori locurile, rolurile, identităţile.”
   De asemenea, Revista PORT FRANCO, revistă de cultură a Societăţii Scriitorilor C. Negri din Galaţi a găzduit o cronică semnată de Nicolae Colceriu în numărul 200 publicat în anul 2013. Iată un scurt pasaj: "…Universul prozei lui Geo Naum se structurează bipolar în cunoaşterea de sine consemnată cu fineţe: întâmplări de excepţie şi personaje frustrate sunt raportate la universul real, cu statut de analog al ficţiunii într-un adevăr moral-filosofic autentic. Eventuale reverberări sau influenţe din modele consacrate nu micşorează originalitatea propriei viziuni artistice, de urmărit cu interes în evoluţia presupusă……”
   Geo Naum şi-a lansat cărţile la Tulcea, Pedeapsa de sine la Biblioteca judeţeană, în 22 decembrie 2009 şi în Bucureşti, în Clubul La Scena, Vera (februarie 2011) şi Năzărirea lui Haralamb (octombrie 2012). De asemenea şi-a prezentat ultimele două cărţi la Salonul Literar Axis Libri de la Biblioteca judeţeană din Galaţi.
   Primele două cărţi sunt publicate şi în format electronic la Editura Corect Books, fiind accesibile în format pdf.
   Geo Naum este un pseudonim literar, autorul neavând nici o legătură de rudenie cu scriitorul Gellu Naum.
 ***



Povestea unei femei de succes




Muzeul Unirii


Iasi


5 martie 2016







Bucuresti - Timp si spatiu pentru turism




Romexpo


Bucuresti


25 februarie 2016






  Bucureştiul are mai mult de jumătate de mileniu de atestare documentară, în timp ce turismul ca fenomen este de dată recentă. Timpul pe care îl implică cele două componente trebuie să vină în sprijinul valorizării turistice a Bucureştiului prin strategii clare de dezvoltare.
  Plăcut sau urât, agreat sau nu, timpul istoric şi-a lăsat amprenta asupra acestui oraş contrariant. Unele urme ale timpului au fost şterese pentru a lăsa loc altelor mai noi. Este cazul etapei comuniste, cand Bucureştiul a pierdut ca suprafaţă echivalentul Veneţiei. Această pierdere este iremediabilă, valoarea arhitecturala distrusă este incalculabilă. Distrugerile au lăsat loc Casei Poporului (Palatului Parlamentului) şi Victoriei Socialismului (Bulevardului Unirii), deci unor spaţii noi. Chiar dacă dezavuate de mulţi, aceste spaţii noi se situează în topul celor mai vizitate obiective turistice din Bucureşti.
    Departe de a fi cea mai vizitată capitală europeană sau chiar est-europeană, Bucureştiul – cândva Micul Paris – nu duce lipsă de atracţii, spaţii pline de simbolism, poveşti şi „arome” locale. Ba chiar, se poate spune că Bucureştiul dispune de multe spaţii şi istorii care abia aşteaptă să fie spuse şi arătate… turiştilor. Cu precădere celor străini. Mai ales că situaţia internaţională şi, totodată, regională favorizează capitala României din punct de vedere turistic. Bunăoară, trebuie să invăţăm cum să punem în practică strategii şi programe de dezvoltare menite a ţine cont de timpul şi spaţiul bucureştean. Turismul trebuie să devină una dintre ramurile economice pe care capitala noastră să se bazeze. Iar prin dezbateri de genul celei pe care v-o propunem, poate reuşim să învârtim macar puţin rotiţele mecanismului de a spune frumos poveştile Bucureştiului.
***

Fereastra din interior




Arta plastica contemporana romaneasca


Mihaela Neli Paval


Galeria Cupola, Iasi


1 - 10 martie 2016





    La Galeria Cupola - Piata Unirii, situată în strada Cuza Vodă, nr. 2, va avea loc expoziţia personală de pictură Fereastra din interior a artistei Mihaela Neli Pavăl.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 1-10 martie 2016.

  ”Singurul lucru de încercat, în această monadologică lume, este să punem ferestre peste tot. Să punem ferestre nu pentru a privi în lucruri, căci așa ne-am depărta și mai mult de noi înșine; ci pentru a face lucrurile să ne vadă.” (Constantin Noica, Mathesis sau Bucuriile simple).

  În cadrul proiectului propus fereastra va juca rolul unui spațiu de trecere în care exteriorul se va apropia și chiar va face parte din spațiul interior. Granițele impuse limitativ de către cadrul ”rigid” al ferestrei vor fi eliminate și exteriorul va fi asimilat în interior, ajungându-se chiar la momentul în care se va ”șterge” chiar și ideea de fereastră.
    S-au folosit tehnici și procedee picturale mai mult sau mai puțin convenționale cu rolul de a imprima o anumită corporalitate ideii de spațiu, dar mai mult decât atât, o materializare a unor ”impresii” subiective în plan pictural. Fiecare lucrare are accentul pus pe prioritatea expresivă.

   ”Pădurile putrede se înecaseră în neguri/ Şi trăsnetul rău bântuia ca o groază./ De la fereastra din turn mă uitam fără sine/ Prin cetina neagră, zidirile negre,/ Pierdusem cât mai e ceasul, cât mai e veacul...” (Mihai Ursachi - Vedenie în burgul gotic).
***

Cadre




Arta plastica contemporana romaneasca


Constantin Tinteanu, Mihai Sarbulescu


Galeria Romana, Bucuresti


26 februarie - 19 martie 2016





    Galeria Romană are plăcerea să vă invite la vernisajul expoziţiei de pictură Cadre, o expoziție ALTFEL, în care maeștri ai picturii clasice românești introduc și inspiră un mare artist contemporan.
   Vor fi expuse lucrări ale marilor clasici Theodor Pallady, Camil Ressu, Dumitru Ghiață, Iosif Iser. Iar rame-sculpturi, special create pentru acest eveniment de sculptorul Constantin Țînteanu, vor încadra cele mai noi lucrări ale maestrului Mihai Sârbulescu.
   Sculptorul Constantin Țînteanu a imaginat și a realizat ramele, ele însele adevărate opere de artă, iar pictorul Mihai Sârbulescu a imaginat și a creat lumea prinsă între granițele acestor cadre – pânzele.

Expoziția se desfășoară sub motto-ul maestrului Paul Gherasim :

„De tine uiți,
în lucruri vezi
ochi care te privesc"

și este curatoriată de scriitorul/redactor-șef Dilema Veche, Sever Voinescu.

   Evenimentul are loc vineri, 26 februarie, ora 18:30, la Galeria Romană, în Bd. Lascăr Catargiu, nr 1, sector 1, (Piața Romană), Bucureşti.
   Expoziţia este deschisă în perioada 26 februarie – 19 martie 2016.
    Programul de vizitare este de luni până vineri între orele 10:00 - 18:00 şi sâmbăta între orele 10:00 - 15:00.