marți, 16 martie 2021
Așa cum a fost...
România de-altădată
Foto: Mihai Popescu.
Foto: Emanuel Tânjală.
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 39. 4 octombrie 1975.
Filmul documentar și "limbajul de lemn"
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 39. 4 octombrie 1975.
Pe simezele ieșene - Viziuni climatice
Arta plastică contemporană românească
Dorina Blănaru
Iulius Mall, Iași
15 - 28 martie 2021
Călătorie spre sud
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi
București
11 martie 2021
Începând cu 11 martie 2021, vă învităm să vizitați la Muzeul
Național al Hărților și Cărții Vechi noua expoziţie temporară Călătorie spre sud, realizată în colaborare cu Editura Frontiera, Fundația Arte Vizuale,
Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui și Muzeul Național de Istorie
Naturală Grigore Antipa din București.
Expoziţia propune o călătorie real-imaginarî către ținutul
înghețat de la Polul Sud și o explorare a hărților obiectiv-subiective, pornind
de la două cărți inspirate de biografia savantului și exploratorului Emil
Racoviță (1868 – 1947), publicate de Editura Frontiera: Spre Polul Sud de
Emil Racoviță și Străbunicul meu, Emil Racoviță de Andreia Petcu.
Din expunere fac parte lucrări, obiecte și imagini care ilustrează deopotrivă
călătoria reală și pe cea imaginară.
Le mulțumim partenerilor noștri, Fundația Arte Vizuale,
Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui și Muzeul Național de Istorie
Naturală Grigore Antipa din București pentru imaginile foto-video și
obiectele ce atestă expediția în Antarctica și Editurii Frontiera pentru
lucrările artistului Eugen Berlo, ce ilustrează cele două cărți.
Proiectul Călătorie spre sud are două dimensiuni: una reală și una imaginară.
Primul spațiu este dedicat dimensiunii reale și evocă prima Expediție de ceretare științifică în Antarctica (1897-1899), la care a luat
parte Emil Racoviță, în calitate de naturalist al echipajului. Expediția a fost
organizată de Societatea belgiană de geografie și a fost condusă de baronul
Adrien de Gerlache.
Alături de Emil Racoviță, s-a îmbarcat pe nava Belgica un
echipaj internațional din care mai făceau parte, printre alții, și Frederick
Cook (primul explorator al Polului Nord) și Roald Amundsen (primul explorator
al Polului Sud).
În timpul acestei expediții, Emil Racoviță a studiat
pinguinii, balenele și alte vietăți arctice, rămânând în istorie ca
descoperitorul balenei cu cioc. Poveștile din Camera reală au ca suport
filmul și imaginile de arhivă.
Acestei dimensiuni îi corespunde volumul Spre Polul Sud de
Emil Racoviță – reeditarea însemnărilor de călătorie ale lui Emil Racoviță, cu
ilustrații în linogravură de Eugen Berlo. Cu umor și un excelent talent de
povestitor, Emil Racoviță ne face părtași călătoriei sale neobișnuite în
Antarctica, de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Al doilea spațiu, Camera imaginară, evocă drumul fantastic al unei fetițe, Maria, pornită pe
urmele străbunicului ei imaginar, Emil Racoviță. În această călătorie, Maria
descoperă minunile pământului, oferindu-i artistului Eugen Berlo oportunitatea
de a explora subiecte incitante precum hărți convenționale și hărți interioare,
călătorii și vehicule, intersecții cronologice între generații îndepărtate.
Poveștile din Camera imaginară au ca suport uleiul și
pastelul pe hârtie, acuarela, linogravura și xilogravura.
Majoritatea lucrărilor constituie ilustrații ale volumului Străbunicul meu, Emil Racoviță de Andreia Petcu – carte pentru copii, care redă o călătorie fictivă în Antarctica realizată de strănepoata exploratorului, Maria.
✯✯✯
Expoziţia este deschisă până pe 9 mai 2021.
Programul de vizitare este de miercuri până duminică
(inclusiv), între orele 10:00 - 18:00. Tarif acces: 5 lei biletul întreg, 2,5
lei biletul pentru pensionari, 1 leu biletul pentru elevi și studenți.
În ultima zi de miercuri din fiecare lună intrarea este gratuită.
Pe simezele Capitalei
Arta plastică contemporană românească
Francoise Mariana Roșian Apostol
Galeriile de Artă Orizont, București
15 martie 2021
Haplea – bandă desenată interbelică (II)
Banda Desenată Românească
Casa Filipescu-Cesianu, București
3 martie - 30 aprilie 2021
Seria expozițiilor Maeștri ai benzii desenate românești revine și anul acesta la Muzeul Municipiului București cu expoziția Haplea – bandă
desenată interbelică (partea a II-a), care va fi deschisă la Casa
Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), în perioada 3 martie – 30 aprilie
2021.
«Haplea este numele unui personaj fictiv de benzi desenate
și desen animat intrat în vorbirea populară sau colocvială și este definit de
Dicționarul Explicativ ca un om nătărău, prostănac, neghiob, dar și lacom la
mâncare, iar termenul provine din limba bulgară (hapljo).
Nae Batzaria și Marin Iorda creează în 1927 primul desen
animat din istoria cinematografiei românești, lung de 300 metri, cu numele
HAPLEA. Ca personaje apar Haplea, Coana Frosa – soția lui, Haplina și Hăplișor
– cei doi copii ai lor și cățelul Zdup.
Primele benzi desenate cu Haplea realizate de cei doi apar
încă de la cele dintâi numere în revista pentru copii Dimineața copiilor, din
anul 1924. Acest personaj manifestă toate calitățile altor personaje celebre
pentru umorul și vorbirea populară precum: Păcală, Tândală, Bulă, Sucă al lui
Nea Mărin sau Mitică al lui Ion Luca Caragiale.
Povestiri în versuri cu Haplea apar în Dimineața copiilor și Universul Copiilor, cu diverse reeditări de-a lungul timpului», a declarat
Andrei Szasz, din a cărui colecție fac parte lucrările expuse.
Muzeul Municipiului București organizează de opt ani evenimente dedicate celei de-a noua arte: banda desenată. Expoziții, publicații, lansări, prezentări, ateliere BD pentru copii și, nu în ultimul rând, Salonul BD Povești din București în benzi desenate oferit anual publicului la Palatul Suțu și Casa Filipescu-Cesianu. Ca o formă de prețuire și admirație pentru valorile din domeniul benzii desenate autohtone, în anul 2019 a luat naștere seria expozițiilor Maeștri ai benzii desenate românești, un concept al autorului de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu, curatorul expozițiilor.
Și-n Bărăgan erau iubitori de turism...
Din istoria turismului românesc
Cercul de turism Plaiul
Urziceni
Articol publicat în Caleidoscop Turistic pentru Tineret (almanah BTT), 1988.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)