vineri, 30 noiembrie 2012

Viata satului



Arta plastica contemporana romaneasca


Geanina Ivu Vlad


Galeriile de Arta Frunzetti, Bacau


23 noiembrie 2012




geaniva Ivu Vlad

    Geanina Ivu Vlad si-a propus, de mult, sa inteleaga rostul satului vechi romanesc, universul sau material si spiritual – astfel ca pictorita bacauanca insista sa gaseasca misterele care inconjora acest cadru de timp. Viata satului un titlu care poate parea destul de simplu, nu acopera toata gama de trairi, intensitati, cautari. “Tablourile Geaninei studiaza cinematografic spatiul rural, ea taie accente si le recompune cu multa imaginatie“, a spus criticul Iulian Bucur la deschiderea expozitiei de la Galeriile Frunzetti.
     Expozitia Geaninei Ivu Vlad, membru UAP, este o explozie de culoare, de culoare proaspata  - tonurile sunt atent alese pentru a avea acea cruzime a campului, acea culoare a fructului din copac, care sa ne faca sa ne imaginam o anume perspectiva a unei anumite lumi – greu de aflat in viata urbana plina de betoane si sticla.
     "Primele expozitii erau despre linie si compozitie, acum expozitiile Geaninei sunt, aproape exclusiv despre culoare. Iubitorul de pictura, dar si privitorul de rand va pleca, dupa vizita in aceast expozitie cu o mare satisfactie estetica“, subliniaza Iulian Bucur. (jdb.ro)


Artisti plastici din Bucovina



Arta plastica contemporana romaneasca


Muzeul de Arta, Bacau


28 noiembrie 2012



Lucrări de artă bucovinene


   Organizatori: 

Secția de Artă a Complexului Muzeal Iulian Antonescu, împreună cu Consiliul Județean Bacău și cu Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina – Organizația Bacău, 
Vernisaj: miercuri, 28 noiembrie 2012, ora 17.00
Loc: sediul Muzeului de Artă, strada Nicolae Titulescu.

Clubul de lectura Sonet



Muzeul Mihai Codreanu


Concurs de interpretare din lirica lui Mihai Codreanu


Vila Sonet, Iasi


17 - 21 decembrie 2012




   Manifestarea face parte din programul educativ de promovare a lecturii intitulat Clubul de Lectura Sonet. Perioada desfasurarii acestuia: anul scolar 2012-2013.
   Organizatori: Muzeul Literaturii Române Iaşi, Societatea Culturală Junimea’90 şi 
Şcoala Mihai Codreanu. 
   Coordonator: prof. Mihaela Burlea. Moderator: Beatrice Pantiru.
   Anterior au avut loc evenimentele:
      Cunoaşterea vieţii şi operei sonetistului Mihai Codreanu: 29 octombrie – 2 noiembrie 2012,
      Învăţ să văd dincolo de cuvinte: 26 – 30 noiembrie 2012,


Suflete frumoase - Imortalizand clipa


Stefan  Luchian


Expozitia de fotografie: Strada vorbeste


Hunter's Pub, Iasi


12 noiembrie - 12 decembrie





121112 expo luchian1 mic Expoziția de fotografie „Strada Vorbeşte”/ 12 noiembrie – 12 decembrie

   Ştefan Luchian, născut în 1988 la Rădăuţi-Suceava este student în anul al VI-lea la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Pasionat de arta fotografică încă din anii liceului şi preocupat de redarea emoţiilor şi a naturii umane, acesta îşi caută permanent sursele de inspiraţie în tabloul cotidian urban. 
   Intitulată sugestiv Strada Vorbeşte această primă expoziţie a viitorului medic, deschisa la Hunter’s Pub – Parcul Expozitiei, Copou, este compusă dintr-o serie de cadre ce surprind cu naturaleţe firescul fin perceptibil al vieţii de zi cu zi. 
   Adept al curentului existenţialist, Ştefan aşează omul în centrul crezului său artistic considerându-l drept elementul principal ce dinamizează peisajul. Atunci când se află pe stradă tânărul fotograf caută să se „aclimatizeze” în universul creeat de personajele sale. Astfel, percepţia vizuală – asemeni acvilei – se ascute şi scoate la iveală prin intermediul lentilei, faţa nevăzută a oraşului. Ştefan este unul dintre acei artişti care simt ceea ce putem numi „pulsul străzii”.

Ziua Nationala a Romaniei


Chisinau


1 decembrie 2012





Basarabia Pamant Romanesc anunta afisarea celui mai lung steag tricolor din istorie 
(1 decembrie, Chisinau, Piata Marii Adunari Nationale, ora 12:00)


Victor Bucataru: 13 decembrie 1991


   În seara zilei de 1 decembrie, locuitorii şi oaspeţii Capitalei Republicii Moldova sunt invitaţi, începând cu ora 18.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la inaugurarea Pomului de Crăciun.
   Luminiţele bradului principal al ţării vor fi aprinse de către primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, la ora 20.00. De asemenea, va fi conectat iluminatul decorativ pe străzile principale ale oraşului, în total 22 de străzi şi bulevarde.
   Cei care vor fi în seara zilei de 1 decembrie în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la brad, vor avea parte de un spectacol extraordinar, cu participarea formaţiilor artistice de copii şi a interpreţilor autohtoni, precum: Doremicii, Lolipops, Artico, Plăieşii, Maria Iliuţ şi Crenguţa de iederă, surorile şi verişoarele Osoianu, Ionela Ţăruş şi Mihai Ungureanu, Diana Brescan, Ştefan Negură, Felicia Dunaf, Mariana Bulicanu şi Ion Timofti, Cristina Pintilie, Sergiu Muşat, Tania Cergă, Alexandru Manciu, Pasha Parfeni.
Seara va culmina cu recitalul trupei Vunk din România.





Adăugaţi o legendă


De Ziua Națională a României


Concert de Gală


Centrul de Cultură Arcuș


1 decembrie 2012





   Centrul de Cultură Arcuş vă invită la recitalul organizat cu ocazia Zilei Naţionale a României, sâmbătă, 1 decembrie anul curent, de la ora 17.00, în Sala de de Concerte a Castelului Szenkereszty de la Arcuş.
Recitalul este susținut de soprana Iuliana Dima, violonistul Răzvan Anemțoaiei 
și pianista Inna Oncescu
În programul Iulianei Dima, master anul I,Ia Universitatea Națională de Muzică din București, clasa profesoarei Cladia Codreanu, sunt lucrări de:

AntoninDvorak - Opera Rusalka, aria Rusalkăi - Měsíčku na nebi hlubokém
Franz Lehar: - Opera Giuditta, aria Giudittei - Meine Lippen sie küssen so heiß
Tiberiu Brediceanu - Doina Stăncuței
Tiberiu Brediceanu - Pe sub flori mă legănai
George Grigoriu - Muzica

În programul lui Răzvan Anemțoaiei, student în anul I, Ia Universitatea Națională de Muzică din București, sunt lucrări de:

Ciprian Porumbescu - Balada
Nicolo Paganini – Capriciile opus 1, nr. 9 și 15
Johann Sebastian Bach - Adagio și Fuga din Sonata nr. 1, BWV 1001
Bela Bartok - 6 Dansuri Românești
George Enescu - Balada
Grigoraș Dinicu - Hora Staccato
Prezintă criticul muzical Ecaterina Stan.

Intrarea la recital este gratuită, iar organizatorii pun la dispoziția publicului un autobuz cu plecarea din fața teatrului sâmbătă, 1 decembrie, la ora 16.30.

Carol Popp de Szathmary


Muzeul National de Arta al Romaniei


...si revelatia artistica a Orientului



Bucuresti


7 noiembrie 2012 - 26 mai 2013




   Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului. Expoziţia este deschisa  în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă, în sălile dedicate expunerii de arte grafice.
   Organizatoarea expoziţiei: Elena Olariu, specialist al Muzeului Naţional de Artă al României.

    La 200 de ani de la naşterea pictorului şi fotografului Carol Popp de Szathmári (1812 – 1887), expoziţia prezintă în premieră absolută o selecţie de 47 de lucrări de grafică cu tematică orientală din patrimoniul MNAR, cuprinzând desene şi acuarele concepute de cel care este considerat părintele acuarelei moderne din România.
    Pentru Szathmári, Orientul este o lume fascinantă, care îl inspiră, îl emoţionează şi îl mobilizează să producă cele mai valoroase şi spontane creaţii artistice.


    Conform însemnărilor de pe desenele şi acuarelele sale, Szathmári a călătorit adeseori la Istanbul, a vizitat Siria şi zone din antica Persie, teritorii incluse atunci în Imperiul Otoman. În 1864 Szathmári îl însoţeşte în calitate de pictor pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol. Cu această ocazie realizează şi o schiţă rapidă în care redă întâlnirea lui Cuza cu sultanul Abdul Aziz, în prezenţa lui Fuad Paşa.
     La Istanbul, Szathmári este atras de Marele Bazar, de peisajele de pe malurile Bosforului, de curţile moscheelor, de cimitirele musulmane, locuri în care realizează schiţe rapide şi acuarele, impresionat de tot ce vede în jurul său. Simte că bazarul este locul care reflectă cel mai bine stilul oriental de viaţă. Aici oamenii îşi beau ceaiul sau cafeaua, fumează ciubuc sau narghilea, mănâncă, află noutăţile zilei sau cumpăra marfă venită din întreg Orientul: mătăsuri, brocarduri, covoare persane sau berbere, mirodenii, parfumuri, fabuloase bijuterii sau arme.
    Carol Popp de Szathmári este primul pictor din spaţiul românesc care a iubit cu pasiune tema orientală. El i-a insuflat această preferinţă unicului său fiu, Alexandru, care-i va moşteni talentul pentru pictură. Primul contact pe care Alexandru îl are cu subiectele orientale este prin intermediul fascinantelor basme "1001 de nopţi”. Acuarela cu bătrânul şi copilul ieşind din Constantinopol, realizată de Szathmári - tatăl, este parcă o ilustrare a acestor poveşti. Lucrarea a fost realizată în anul 1883 pentru fiul său, care avea 12 ani.
     Mai târziu, Alexandru Satmary, alături de alţi patru pictori români - Iosef Iser, Ion Theodorescu-Sion, Gheorghe Pătraşcu şi Ipolit Strâmbu, descoperă frumuseţea Balcicului dar şi a Dobrogei, readucând în prim-plan tema orientală în arta românească.





Își spunea "Dansatorul"




Gheorghe - Gigi Caciuleanu 







Consemnare (Dansul - moment de frumusețe) publicată în 
Revista Cutezătorii, Nr. 11, de joi, 13 martie 1969.


Consemnare publicată în Revista Gazeta literară, Nr. 37, de joi, 12 septembrie 1968.


2012
Gigi Căciuleanu Romanian Dance Company

    Paradoxal, dar deloc neobişnuit pentru România, spectacolul D’ale noastre de Gigi Căciuleanu pare să aibă mai mult succes în străinătate decât acasă ! Dovada ? "fişele de temperatură” transmise după  recentul turneu al  Teatrului Naţional cu D’ale noastre la Londra Cadogan Hall (17 noiembrie), Paris, Espace Cardin (19 noiembrie) şi Bruxelles, Bozar (21 noiembrie):

   "Londra a fost ieri seară locul unei premiere absolute pentru cultura română: Caragiale a triumfat pe scena Cadogan Hall, în ovaţiile unui public de peste 400 de persoane, fascinat de regalul inegalabil oferit de Gigi Căciuleanu şi compania sa de dans, autorii spectacolului D’ale noastre”.  După 90 de minute de vervă comică şi sarcasm, coregrafie expresivă şi ritm susţinut, costum original şi coloană sonoră vibrantă, spectatorii ne-au spus: "Timpul a trecut prea repede, am fost total captivaţi de lumea lui Caragiale !  A fost un un cadou splendid pe care ni l-aţi oferit la Londra, nu ne aşteptam să regăsim universul pieselor caragialeşti în paşi de dans, într-o punere în scenă atât de inedită !” (comunicat de presă al ICR Londra)
    "A fost fantastic. Un spectacol care a excelat la capitolul creativitate. A fost ceva foarte proaspăt şi m-am simţit copleşită de ce am văzut. Spre ruşinea mea nu ştiam foarte multe despre Caragiale când am venit la spectacol, dar acum vreau să aflu mai multe despre el, să-i citesc opera.” – Yvonne Evans, director 7Star Concerts.
    "Mi-a plăcut foarte mult. Am recunoscut cu uşurinţă personajele lui Caragiale şi povestea a fost spusă cu multă originalitate. Cred că e un spectacol potrivit pentru piaţa britanică” – Alexandra Mureşan, spectatoare.
    Sub titlul Gigi Căciuleanu pe Champs Elysées, sau «le délire, ma chère », un  five o clock pe înserate şi alte ecouri româneşti, criticul Mirelle Patureau relatează de la Paris:
"E firesc ca spectacolul lui Gigi Căciuleanu cu D’ale noastre, după Caragiale să treacă şi pe la Paris, căci o mare parte din succesele sale s-au împlinit pe scenele franceze, de la Rennes, unde a condus o vreme Centrul Coregrafic naţional, la Paris şi la Espace Cardin, unde a evoluat adesea cu propria sa companie.(…)
   Reacţia a fost total imprevizibilă pentru o sală pariziană, aplauze îndelungate, foarte îndelungate şi…… sala în picioare, nu români (ceea ce ar fi fost normal). Ieşirea din teatru a fost şi mai impresionantă decît ceea ce se întîmplase înaintea spectacolului, figurile erau exuberante, idiomurile se confundau, exclamaţiile, vorbele se întretăiau şi ecourile lor au răsunat mult timp în jurul Pieţii La Concorde, nume ce rima atît de bine cu emoţiile serii.”
    Acelaşi succes şi la Bruxelles, consemnat de corespondenţa Adrianei Popescu:
"În 21 noiembrie 2012, Sala M de aproape 500 de locuri din prestigiosul Palais des Beaux Arts –Bozar, gazda celor mai importante evenimente artistice din capitala Belgiei, a fost ocupată până la ultimul loc de numeroşii spectatori care au aplaudat în picioare, minute în şir, performanţa celor 12 "dans-actori” ai companiei Gigi Căciuleanu Romania Dance Company."
  O explicaţie a acestui succes internaţional incontestabil stă şi în  puternica tradiţie culturală a publicului european, mult mai familiarizat cu această formulă sincretică şi rafinată de teatru-dans decât publicul românesc.
   Sau poate că D’ale noastre repetă, fără să-şi propună, destinul creatorului care l-a inspirat: I. L. Caragiale, scriitorul pe care contemporanii l-au contestat, dar pe care posteritatea a sfârşit prin a-l venera !?
   Aşadar, dragi spectatori ai Teatrului Naţional I.L.Caragiale, veniţi să vă bucuraţi de  explozia de talent a tinerilor dans-actori care susţin spectacolul de teatru-dans pus în scenă de Gigi Căciuleanu: mai mult decât o simplă piesă de teatru, D’ale noastre are anvergura unei opera omnia în care veţi regăsi toate piesele şi personajele lui Caragiale.




    Spectacolul D’ale noastre interpretat de membrii companiei Gigi Caciuleanu Romania Dance Company este o coproducţie a Teatrului Naţional  I.L.Caragiale (sub auspiciile Centrului de Cercetare şi Creaţie Teatrală Ion Sava) şi a Fundaţiei Art Production.
   Turneul   a fost susţinut de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional  în cadrul  Anului Caragiale 2012 desfăşurat sub patronajul ministrului Puiu Haşotti  şi a fost organizat cu sprijinul agenţiei European Artists Management de la Bruxelles, al Ambasadelor României din cele trei capitale europene, precum şi al Institutului Cultural Român de la Londra.

***Mai multe despre Gigi puteți afla și de aici: Wikipedia

Festivalul Internațional de Literatură



Muzeul Național al Țăranului Român


Clubul Țăranului, București


ediția a V-a, 5 - 8 decembrie 2012





Program:

Miercuri, 5 decembrie, ora 18.00

• Jonathan Coe (Marea Britanie)
• Will Self (Marea Britanie)
Moderatoare: Luiza Vasiliu

Joi, 6 decembrie, ora 18.00

• German Sadulaev (Rusia)
• Goce Smilevski (Republica Macedonia)
• Filip Florian (România)
• Lucian Dan Teodorovici (România)
Moderator: Marius Chivu

Vineri, 7 decembrie, ora 18.00

• Andrew Cowan (Marea Britanie)
• Papp Sándor Zsigmond (Ungaria)
• Mátyás Dunajcsik (Ungaria)
• Mihai Mateiu (România)
Moderatoare: Nadine Vlădescu

Sîmbătă, 8 decembrie, ora 18.00

Pentru prima data, o zi este dedicata poeziei
• George Szirtes (Marea Britanie, de origine maghiară)
• Kei Miller (Marea Britanie, de origine jamaicană)
• Daniel Boyacioglu (Suedia, de origine siriană)
• Mircea Dinescu (România)
Moderator: Cosmin Ciotloş


   Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), un proiect iniţiat de Oana Boca, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ioana Gruenwald şi Vasile Ernu, un proiect independent care a debutat în octombrie 2008. Un eveniment internaţional dedicat literaturii, ce poartă amprenta oraşului Bucureşti şi care îşi propune să aşeze Bucureştiul pe harta festivalurilor internationale de literatură europene. Încercăm să rescriem harta culturală a Europei, prin întîlniri, ce includ lecturi publice, dezbateri şi dialog cu cititorii, între scriitorii români şi invitaţii din străinătate. Diversitatea este conceptul ce stă la baza teoretică a întîlnirilor, intenţia noastră fiind aceea de a deconstrui ideea preconcepută că un trecut aşezat sub circumstanţe istorice asemănătoare va da naştere unor produse culturale identice.
   FILB este, astăzi, cel mai important festival internaţional de literatură din Romania.

Contact: 
Headsome Communication – Oana Boca (oana@headsome.ro, 0722.609.478)

Dezastrele si fotografia de razboi

Muzeul Național de Artă al României


Goya, cronicarul tuturor războaielor. 


București


29 noiembrie 2012 - 27 ianuarie 2013








   Muzeul Naţional de Artă al României şi Institutul Cervantes din Bucureşti vă invită joi, 
29 noiembrie 2012, ora 11.00, la conferinţa de presă prilejuită de deschiderea expoziţiei Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război. Evenimentul are loc în Rotonda sălii Auditorium a MNAR (intrarea din str. Ştirbei Vodă nr. 1).


    Vernisajul are loc joi, 29 noiembrie 2012, ora 18.00, în prezenţa doamnei Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului Naţional de Artă al României, a Excelenţei Sale domnul Estanislao de Grandes Pascual, Ambasadorul Spaniei în România, a domnului Juan Carlos Vidal, Directorul Institutului Cervantes din Bucureşti şi a domnului Juan Bordes, curatorul expoziţiei.
    Expoziţia prezintă cele 82 de gravuri din celebra serie Dezastrele războiului realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya în perioada 1810-1820, care ilustrează scene din timpul războiului împotriva trupelor napoleoniene (Războiul de independenţă spaniol, 1808-1814). 
   Prin intermediul acestor gravuri, Goya denunţă ororile războiului: cruzimea, fanatismul, teroarea, nedreptatea, suferinţa şi moartea. Atitudinea sa imparţială, prin ilustrarea atrocităţilor comise de ambele tabere implicate în conflict, transformă actul creativ într-unul de protest, de condamnare a războiului, fără precedent în istoria artei.
   În paralel cu gravurile lui Goya sunt expuse fotografii din timpul Războiului civil spaniol (1936-1939), eveniment care s-a aflat în atenţia presei internaţionale, beneficiind de prezenţa unor fotografi renumiţi precum Robert Capa, David Seymour, Gerda Taro, Augustí Centelles sau Alfonso Sánchez, cărora li se adaugă nenumăraţi fotografi locali sau anonimi.
   Această alăturare este menită să extindă denunţul lui Goya până în zilele noastre, să identifice în discursul fotoreporterilor de război ecoul atitudinii lui Goya faţă de conflictele armate.
   Dincolo de valoarea artistică şi calităţile tehnice incontestabile, gravurile din seria Dezastrelor au rol de mărturie (Am văzut, Aşa s-a întâmplat – sunt titlurile unor planşe), de cronică a unor evenimente reale. De un mare impact vizual, în aceste gravuri pot fi identificate caracteristici care anticipează estetica fotografiei de presă: evitarea compoziţiilor complexe, surprinderea spontanului, a insolitului, prezenţa zonelor parazitare de negru sau a zonelor goale care au rolul de a concentra atenţia asupra porţiunii din imagine care conţine informaţia principală.
   În expoziţie gravurile sunt grupate pe şapte teme majore: frontul, victimele, execuţiile, exodul şi jafurile, foametea, ipostaze ale femeii în război şi perioada de după război – o critică la adresa regimului absolutist instaurat de regele Ferdinand al VII-lea.
   Din vasta arhivă fotografică spaniolă a Războiului civil au fost selectate fotografii care corespund grupărilor tematice ale gravurilor lui Goya, tocmai pentru a pune în evidenţă forţa universală a imaginilor din seria Dezastrele războiului - precursoare a cronicilor fotografice ale viitoarelor războaie.
   Goya a început seria Dezastrelor în 1810, dar ultimele plăci vor fi terminate spre 1820, timp în care a realizat mai multe planşe de probă şi a imprimat doar 3 exemplare complete ale seriei, sub titlul Fatalele consecinţe ale sângerosului război cu Bonaparte în Spania.
   În 1862 Academia de Arte Frumoase San Fernando a achiziţionat 80 de plăci gravate din cadrul seriei, celelalte două fiind donate în 1870. Titlul Dezastrele războiului apare în prima ediţie publicată de Calcografia Naţională în 1863.
   Până în prezent au fost imprimate şase tiraje ale seriei, iar primul tiraj complet, cu 82 de gravuri, a fost realizat în 1963.

Program: miercuri - duminica: 10:00-18:00
Gratuit: prima miercuri din luna

Show-off, of, of !



Arta plastica contemporana romaneasca


Marilena Murariu


Muzeul Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu)


29 noiembrie - 10 decembrie 2012




Te-mpui cu blondele


Bunga Bunga


Plasa de stele


Pe tocuri inalte, cu pantaloni stramti pe picior


Duminica noapte in familie

   În deja cunoscuta-i manieră echivocă pictoriţa se inspiră din (şi reeditează pe pânză) "inocente”programe televizate, axate pe spectacolul "pur” de varietăţi sau pe emisiuni cu "asumat” conţinut cultural-educativ, pentru a desconspira de fapt circul mediatic grotesc, subversiv întreţinut de politicieni.
    Titlurile unor lucrări se abat nesemnificativ de la original – fie acesta numele unor show-uri cunoscute (Plasă de stele, Duminică noaptea în familie), fie formulări "memorabile” ( Pe tocuri înalte…, Bunga-bunga) – altele sunt prelucrate doar cât să sporească efectul parodiant al mesajului ( Te-mpui cu blondele, Zece şi un sfert pentru România ). Toate sunt ferestre deschise către o lume pe dos, colcăind de o faună deconcertantă, în care recunoaştem de-a valma oameni politici şi de televiziune, "regizori” şi "actori”, manipulatori şi manipulaţi prinşi extatic într-o învăluitoare plasă de stele şi de interese.
    Perversitatea agresivă a "sforarilor”,demersul lor viciat, sunt exprimate în plan formal -anatomic prin corporalitate dezlănţuită  ori surplus epidermic. Pectorali şi fesieri  proeminenţi, ocheade şi gesturi complice, hohotele şi chicotelile protagoniştilor sugerează defularea violenţei într-un cadru controlat, decompresia prin exces.
    Alăturarea şocantă sau burlescă în acelaşi cadru a unor politicieni "incompatibili”, asocierea dintre aceştia şi alţi actanţi aparent apolitici trimit la încâlcitele iţe ale manipulării, din strânsoarea cărora – pare a afirma pictoriţa – nu scapă nimeni. Cel puţin aşa se explică prezenţa în expoziţie a ilariantului autoportret în  dublă ipostază de balerină ( M-a făcut mama artistă) – fabuloasă autoironie şi parafrază a lumii duplicitare în care trăim.
    În ciuda notorietăţii figurilor reprezentate, a prezenţei  lor  "strălucitoare”, personajul cheie, cel care le reuneşte invariabil de fiecare dată , este şi singurul anonim. Inspirat de chipul unui erou emblematic (autoportret) al artistului chinez Yue Minjun, împieliţatul motociclist al Marilenei îşi dezvăluie doar rictusul  larg şi pomeţii  îmbujoraţi de satisfacţie. De satisfacţia reuşitei show-ului orchestrat. (Marian Constantin).

Mandria de a fi roman


Ziua Nationala a Romaniei


Maria Grancea


Drumul spre Balgrad


Avrig, Judetul Sibiu





Photo

   "Oană fă un cuptor de pită că merem la Bălgrad! Am vorbit cu Toader si Marcu, punem caii la caru’ mare si ne-om to’ duce!
    Da’ ce treabă avem noi la Bălgrad cu atâta pită?
    Acolo-i Ţara Oană, acolo-i Ţara si cum să nu him si noi acolo une-s toti ai nostri, ca nu degeaba o murit atât amar de om ca sa hie Ţara laolalta, si pita ni-i de trebuintă pentru ai nostri ca să duc cu garda Oană si cine stie de le-or da de mancare! Or mai hi si altii flămânzi că-i mare Bălgradul cela, pomană-i face la ai nosti dusi pe cea lume de pe front.
    Asa a inceput lungul drum spre Alba Iulia al avrigenilor nostri, la sfarsit de noiembrie ‘918.
   Stateam in car cu picioarele atarnand printre zabrelele loitrei, mirosea a flori de pajiste, a vara si vocea bunicului venea parca din alt timp povestind de vremi de sfarsit de noiembrie, de multimi de oameni, de razboi si morti si de Ţara care se aduna toata la Alba Iulia. Tatal lui pierise pe front, nu i s-au intors nici oasele acasa, trecuse muntii si isi lasase familia pentru a-i aduce bucuria intregirii teritoriului romanesc, iar socrul lui era cel din poveste, cel care o zorea pe Oana sa faca pita.
   "Trei avrigeni faceau parte din delegatia de cinci membri ai Cercului de la Cisnadie care urma sa mearga la Alba Iulia: profesorul Romul Candea, invatatorul Ioan Nicolae (Presedintele Sfatului National) si stegarul Ioan Berghia, comandantul Garzii Nationale din Avrig. Pe vremea aceea Comitatul Sibiu avea cinci cercuri electorale, Avrigul facand parte din cercul de la Cisnadie. Trei avrigeni urmau sa-si dea votul, oficial, pentru Marea Unire.
    Cei trei avrigeni erau reprezentantii oficiali dar, din proprie initiativa alti avrigeni au incarcat in carute pita, ceapa, oala cu fusui si ulei de sambure (de lubenita), si-au luat cojoacele si sacii cu nutret pentru cai si au luat drumul Balgradului "ca acolo sa aduna Tara”.
   Avrigenii isi dadusera tributul in Marele razboi ca ei au fost intotdeauna "daci” si au tinut cu Pamantul, multi dintre ei si-au lasat oasele pe fronturi, au dat armatei romane cai, carute, merinde, scama si feşe facute de femeile din sat, au dat calauze care au ajutat grupuri de osteni sa scape din incercuire in ‘916 pe carari tainice peste munti, au dat tribut de sange, de minte, de lucruri.
   La Marea Unire ce se desavarsea la Alba Iulia pusese umarul, din greu si Vasile Stoica, avrigean de-al lor care trecuse muntii inrolandu-se in Armata Romana, trecuse oceanul pentru a sprijini si a milita pentru cauza romaneasca in S.U.A., pusese umarul si Ioan Maxim si Locotenentul Vasile Radutiu si multi altii care n-au asteptat sa vina frontul la ei ci au trecut muntii, clandestin, intrand in randurile armatei romane. Unii au dezertat din armata ungara trecand la "ai nostri” altii au plecat din "ţivilie” inrolandu-se in trupele romanesti, dincolo de muntii pe care i-au trecut pe ascuns. Unii s-au intors, altii, in acel noiembrie 1918 isi tarau inca ranita pe cararile razboiului, iar cativa, prea multi, plecasera spre Dumnezeu lasandu-si oasele pe fronturile pe care luptasera.
   Pentru toti acestia vii si morti se pusesera in miscare acei avrigeni pe drumul Balgradului, pentru vii ca sa le duca pita de-acasa si pentru morti sa-i pomeneasca acolo unde se intregea Tara, caci pentru intregirea asta cazusera si numele lor trebuia "cetit acolo, ca popi or hi destui”.
   Cand s-au intors de la Balgrad s-a adunat satul sa asculte povestea si sa simta, sa atinga bucuria acestei intregiri, au plans muierile in broboade, au ascuns in coltul ochilor cate o lacrima si batranii, au privit catre muntele ce le veghease istoria si au simtit puterea pe care le-o da Ţara, de maine n-or mai vorbi ungureste la scoala, de maine n-or mai pleca, in fata strainului, capul, de maine, ba de azi, sunt stapani aici ei, n-or mai trece muntii pe ascuns ci pe calea cea mare . Acum se implinise!
   Am adormit in leganatul carului si auzeam prin somn vocea blanda a bunicului cantand "Peste varful Surului / pe cararea muntelui / trec catanele cantand / Sa lupte pentru pamant/ ...."
 - Maria Grancea -

***Mi s-au umezit ochii citind aceste randuri... 

Artisti, ateliere, galerii



Lansare de carte


Corneliu Ostahie


Ghid facultativ de incantat privirea


Libraria Mihail Sadoveanu, Bucuresti


5 decembrie 2012





Miercuri, 5 decembrie 2012, ora 16:00, are loc lansarea volumului lui Corneliu Ostahie: 
Artisti, ateliere, galerii (Ghid facultativ de incantat privirea), editia a II-a, Editura Detectiv.


Initiative de toata lauda


Expozitie-moment teatral: M(crema lui Azazello)


FerdinArt Galerie Apartament, Cluj-Napoca


1 - 2 decembrie 2012





M (crema lui Azazello)

moment_vernisaj de Noemi Lazici
cu: Nicoleta Dănilă, Marius Munteanu, Raul Hotcaș, Diana Niț
"Unul din noi este de prisos în acest apartament. Și mi se pare că acest cineva de prisos sunteți tocmai dumneavoastră." (Woland)
Această expoziție s-a născut în ideea unei strângeri de fonduri pentru Mona Marian.

   Expoziția are ca temă un capitol din romanul Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov, iar vernisajul M (crema lui Azazello) este, de fapt, un moment teatral care reconstruiește parțial, ca senzație, apartamentul 50 de pe Strada Sadovaya nr.302, celebrul apartament din roman.
   Lucrările sunt drumul, iar vernisajul este Locul. Vă invităm la o călătorie senzorială de 5 minute.
   Accesul se va face în grupuri de câte 4 persoane, motiv pentru care vă rugăm să ne contactați pentru programare pe adresa de e-mail: ferdinart37@yahoo.ro sau la numerele de telefon: 0743204716(silviu)/0754654729(noemi)

MigrAmore



Diaspora romana


Intalnire cu scriitori romani sabiliti in Italia


Biblioteca Fra Cristoforo, Milano, Italia


12 decembrie 2012




Participa: 

Ingrid Beatrice ComanIrina Turcanu, Silvia Dumitrache si Viorel Boldis.

Organizatori: 

Associazione delle Donne Romene in Italia - A.D.R.I. Onlus

Ziua Nationala a Romaniei


Asociatia Pro Datina


Casa de Cultura, Giarmata


30 noiembrie - 2 decembrie 2012





   Primaria si Consiliul Local Giarmata in parteneriat cu Asociatia Pro Datina va invita in perioada 30 noiembrie - 2 decembrie la Casa de Cultura Giarmata sa sarbatorim impreuna 1 Decembrie !
  Pe parcursul celor 3 zile de sarbatoare, producatorii locali va ofera produse culinare si mestesugaresti traditionale
  Sambata 1 Decembrie

ora 15:00 program artistic sustinut de Ansamblul Sanziene Banatene cu solistii vocali: 
   Maria Petchescu, Domnica Titieni, Loredana Vlad, Cristian Spoiala, Marina Sufan, 
ora 18:00 Cantec, joc si voie buna alaturi de formatia condusa de Luta si Iancu Popovici.
   Solistii vocali: Adrian Stanca, Anicuta Popovici, Petrica Veleswcu, Corina Tudor.

Mândria de a fi român



Iasmina Maria Răceanu





Romania mea este...

   Un desen realizat de catre Iasmina Maria Raceanu - eleva in clasa a VIII-a B, la Colegiul National Petru Rares, Suceava - a fost desemnat castigator al concursului Doodle 4 Google si va fi publicat pe pagina de start a Google Romania, pe 1 decembrie, de Ziua Nationala a Romaniei....Iasmina si-a imaginat Romania ca pe "o tara verde cu munti si vai, dealuri si campii, colorata de obiceiuri frumoase ce trebuie pastrate, innobilata de artisti si sportivi ce i-au inaltat numele la cer. Romania mea merita iubita !".








Agentia de stiri bune


Poarta Sarutului va fi restaurata


Targu Jiu




Poarta sărutului va f restaurată

    Conform directorului Centrului Municipal de Cultură Constantin Brâncuşi din cadrul Primăriei Târgu Jiu, Adina Andriţoiu, banii (380.000 lei) au fost alocaţi de catre Ministerul Culturii după ce mai multe comisii de specialişti s-au pronunţat în favoarea restaurării cât mai urgente a părţii superioare a Porţii Sărutului.
    Potrivit sursei citate, partea respectivă este cea mai expusă la intemperii, pe "acoperişul" lucrării existând o foaie de plumb care asigură protecţia operei, protecţia fiind concepută chiar de Brâncuşi. Lucrarea a fost restaurată în totalitate în anul 2003, cu fonduri de la Banca Mondială, dar operaţiunile care trebuiau executate atunci au generat dispute între proiectanţi şi restauratori, calitatea finală a acestora nefiind însă cea mai bună.
  "Au apărut pori între piatră, placa de plumb şi adezivul special folosit pentru fixarea acesteia, iar, în timp, aceşti pori au generat mici fisuri sau adâncituri nefireşti, care sunt mai mari decât porozitatea pietrei. Nu se pune problema unor infiltraţii, dar toate discuţiile purtate de specialişti în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice au dus spre această concluzie, că opera trebuie restaurată", a precizat Andriţoiu.
   Conform acesteia, Ministerul Culturii este cel care va desemna firma care se va ocupa de lucrări, banii alocaţi acum nepierzându-se dacă nu sunt cheltuiţi până la sfârşitul anului. "Proiectul de restaurare este parte din Planul Naţional de Restaurare, care permite folosirea fondurilor şi anul viitor, deci nu se pune problema ca la sfârşitul anului să nu mai existe surse de finanţare. Lucrările se vor executa, cel mai probabil, în primăvară, atunci când condiţiile meteo vor fi mult mai bune decât cele din iarnă", a mai spus Andriţoiu.
    Poarta Sărutului face parte, alături de Coloana Infinită, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii din Ansamblul Monumental Calea Eroilor, pe care Constantin Brâncuşi l-a realizat în 1937, la Târgu Jiu, în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial.
     Aceste opere sunt singurele din lume expuse în aer liber, restul lucrărilor lui Brâncuşi aflându-se în muzee sau colecţii private. Poarta Sărutului a devenit un simbol al îndrăgostiţilor din oraş şi nu numai, Primăria Târgu Jiu oficiind aici, anual, zeci de căsătorii, mai ales în noaptea de Revelion. Autorităţile locale organizează şi în acest an o astfel de ceremonie, mai multe cupluri, inclusiv din Timişoara şi Craiova, depunându-şi actele pentru a se căsători la cumpăna dintre ani.
***realitatea.net


Fictional Characters



Arta plastica contemporana romaneasca


Mihaela Buica, Ioana Mandru, Miruna Calciu


Bohemia Tea House, Bucuresti


5 - 15 decembrie 2012


Mandria de a fi roman


Gradinariu Mihaela


Risca, judetul Suceava








Cercul de pictura pe sticla




Cerc pedagogic la Consiliere si Orientare...clasa a VII-a.
Album postat de catre inimoasa Gradinariu Mihaela - Scoala de Arte si Meserii, Risca.


Si grupul vocal Flori de Mar din aceeasi localitate...


....in spectacolul E scris pe tricolor unire, Suceava, 28 noiembrie 2012