duminică, 19 iulie 2020

Tabără de pictură - Altarul Culorilor




Arta plastică contemporană românească, 


Târgoviște, 


ediția a IV-a, 19 - 26 iulie 2020




Reclama modelează lumea




Muzeul Municipiului București 


24 iulie - 13 septembrie 2020




    Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați, începând cu data de 24 iulie 2020, la Palatul Suțu, expoziția Reclama modelează lumea. Puternic instrument de promovare, cu rolul de a convinge și de a câștiga încrederea potențialilor cumpărători, reclama este un element important care reflectă și poate schimba stilul de viață și evoluția gustului, modelează atitudinile și comportamentul, sau, de ce nu, poate promova obiceiuri nesănătoase.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 24 iulie - 13 septembrie 2020.
    O combinație între comunicare și marketing, reclama a devenit rapid parte integrantă a oricărei afaceri, folosită pentru a crea o impresie memorabilă. Impactul pozitiv al unui produs sau serviciu și recunoașterea acestuia pot fi cheia succesului. Reclama implică strategie și gândire; ea poate crea emoție, căci se bazează pe culoare, pe simțul tactil, pe miros, sunet, muzică sau gust. De multe ori, nostalgia poate determina modul în care percepem o reclamă.
Evoluția reclamei este dictată de ritmul de schimbare a societății, de condițiile socio-economice ale țării de referință, iar influența ei este perpetuă. Pe măsură ce industrializarea s-a extins, oferta de produse și nevoia de publicitate au crescut în același ritm, ilustrând modul în care oamenii trăiesc, cumpără, mănâncă, se distrează și comunică.
     Obiectele din cadrul acestei noi expoziții fac parte din mai multe colecții ale Muzeului Municipiului București. Contribuie cu exponate: Colecția Știință și tehnică, Colecția Diverse, Colecția Tipărituri și imprimate, Colecția Sticlă și porțelan, Colecția Fotografii, cărți poștale și clișee fotografice și Colecția Textile și accesorii vestimentare.
Fiecare obiect este încărcat de istorie, păstrează amintiri și poartă o poveste.
    Industria orologeră a dat lumii faimoase branduri de ceasuri, cunoscute în întreaga lume, ceasuri folosite pentru a ține pasul cu timpul, dar și pentru a reflecta gustul și personalitatea posesorului. Pentru a ilustra imporanța acestora, am ales să expunem câteva piese din colecția de ceasuri a muzeului: printre ele, un ceas bărbătesc de mână, în vitrina intitulată Pentru dumneavoastră, domnule, care reprezintă o donație din anul 1977, donatorul "purtând acest ceas în perioada pregătirii și desfășurării insurecției în Capitală", conform documentelor din patrimoniul muzeului; un ceas mecanic Victoria - ceas de masă cu mecanism pe 4 rubine, produs la Fabrica de ceasuri Victoria din Arad.
   În vitrina Bomboane cu istorie veți găsi cutii de bomboane ale celebrelor mărci românești de ciocolată de odinioară Capșa și Anghelescu - "bombonerie fină, patiserie aleasă și lucrări artistice în zahăr". Alături de ele este expusă și cutia de bomboane confecționată special de Fabrica de ciocolată Capșa cu ocazia vizitei Împăratului Franz Joseph I la București, în anul 1896.
     În vitrina denumită Pentru dumneavoastră, doamnă, am expus "creațiuni și modele menite să îndrumeze femeia elegantă și modernă, care ar vrea sa fie în curent cu moda", cum suna o reclamă publicată în 1932 în Realitatea ilustrată.
     Domnii sunt îndemnați: "Faceti-vă cumpărărturile necesare numai La Vulturul de Mare cu peștele în ghiare", de către cea mai cunoscută reclamă din perioada interbelică. Înființat în 1878 de către Theodor Athanasiu, La Vulturul de Mare a devenit unul dintre cele mai elegante magazine din București în perioada interbelică.
    În cadrul expoziției sunt etalate și halbe de bere care au aparținut Fabricii de bere Luther și au fost achiziționate de muzeu în anul 1966. Fabrica de bere a fost construită în 1869 de industriașul german Erhard Luther, iar berea Luther a devenit, în scurt timp, una dintre cele mai solicitate băuturi în hanurile și restaurantele Capitalei, fabrica Luther câștigându-și statutul de furnizor al Curții Regale a României. Fosta Fabrică de bere Luther poate fi admirată într-un tablou realizat în ulei pe pânză.
    Pe lângă obiectele expuse, fotografiile, cărțile poștale și tipăriturile oferă imagini de reclamă a unor produse și fabricanți de produse tehnice, îmbrăcăminte, farmaceutice, de băuturi și ciocolată, a unor magazine de renume, multe dintre ele de mult dispărute.
    Muzeul Municipiului București vă invită la o plimbare nostalgică în jurul reclamelor - o expresie a timpurilor trecute, pentru a descoperi modul în care reclama a modelat și continuă să modeleze lumea noastră.
Ortanța Constantin, Șef Birou Patrimoniu și Evidență Centralizată
 

Pe simezele Capitalei




Arta plastică contemporană românească 


Boeriu Mircea Maximilian 


Galeria Căminul Artei, București 


18 - 31 iulie 2020






Albumul atelierului fotografic Frații Abdullah




Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I 


București 


iulie 2020



      Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I prezintă în cadrul proiectului Exponatul lunii Albumul atelierului fotografic Frații Abdullah oferit lui Alexandru Ioan Cuza cu ocazia celei de a doua vizite a acestuia la Constantinopol, în anul 1864.
    În luna iulie 1864, Alexandru Ioan Cuza a întreprins o a doua vizită la Constantinopol în încercarea de a aplana asperitățile internaționale apărute în urma dizolvării Adunării Legiuitoare din luna mai. Aceasta a fost considerată lovitură de stat de către Occident, Rusia, Franța și Prusia condamnând faptele domnitorului. Situația se înrăutățise în jurul României, Cuza fiind acuzat de încălcarea prevederilor de bază adoptate la Convenția de la Paris din 1858.
    Cu scopul de a restabili relațiile, domnitorul a plecat la Constantinopol, unde, pe 28 iulie, au avut loc negocieri cu sultanul turc Abdul Aziz. Ca rezultat, dintr-un vasal al Imperiului Otoman, Principatul a ajuns la o și mai mare autonomie și i s-a acordat dreptul de a decide în afacerile sale interne. Domnitorul a primit în dar un album cu fotografii realizate de Fratii Abdullah care prezintă personalități politice ale imperiului, începând cu sultanul Abdul Aziz și prințul imperial (viitorul sultan Abdul Hamid al II-lea).
     Albumul este legat în piele de culoare maron cu tranșe din metal și are 25 file groase din carton alb-gălbui cu tranșa aurie cu fante pentru fotografii, are o lungime de 18cm, este lat de 15cm și gros de 5,5cm. Pe coperțile 1 și 4 este încrustat un model geometrico-floral ce se repetă și pe cotor. Albumul se închide cu două ferecături de metal auriu tip clapetă. Fotografiile sunt dimensiunea carte-de-vizite și au marca atelierului Abdullah Freres Phot.
     Frații Abdullah, trei frați otomani de etnie armeană, Vichen (1820-1902), Hovsep (1830-1908) și Kevork Abdullah (1839-1918) au condus un atelier prosper în Constantinopol cu filiale la Cairo și Izmir. În 1862 cei trei frați au fost numiți fotografi oficiali la curtea sultanului Abdul Aziz (n. 1830,  a domnit în perioada 1861-1876) și mai târziu Abdul Hamid al II-lea (n. 1842, a domnit în perioada 1876-1909) și li s-a dat dreptul să folosească monograma regală.
     Vichen Abdullah și-a început cariera retușând fotografii în atelierul deținut de germanul Rabach în Constantinopol în anul 1856. În 1858, alături de frații săi, Kevork (întors de la studii de la Școala Murad-Rafaelyan din Veneția) și Hovsep, acesta a preluat atelierul lui Rabach, care a devenit cunoscut drept Atelierul Frații Abdullah.
    Fiind fotografi oficiali ai sultanului au primit însărcinarea să documenteze Imperiul Otoman în fotografii. Demersul era conceput de sultan ca un portret al imperiului său pentru Expoziția Universală Columbiană din 1893 de la Chicago, dar lucrarea nu a mai fost expusă acolo. Albumul rezultat scoate în evidență realizările și îmbunătățirile în stil occidental ale regimului său: armata bine echipată și antrenată, brigăzile de pompieri cu dotările tehnologice moderne, corpul funcționarilor vamali și viața la bogata curte imperială. O copie a acestui amplu studiu a fost oferită de către sultan Bibliotecii Congresului S.U.A. în 1894 (Cadou al M.S.I. Sultanul Abdul Hamid al II-lea).
     Printre personalitățile străine, frații au fotografiat pe prințul Edward de Wales, care a vizitat Constantinopolul în 1869 și pe prințesa Eugenie (1826-1920) a Franței în timpul vizitei acesteia în 1868. Frații Abdullah erau maestri atât ai fotografiei de studio cât și a celei în aer liber.
     Când otomanii au fost înfrânți în războiul din 1877-1878 și armata rusă și-a stabilit Cartierul General la San Stefano, în apropiere de Constantinopol, Marele Duce Nicolae (1831-1891) i-a cerut lui Kevork Abdullah, pe 26 februarie 1878, să facă o fotografie unui grup de 107 soldați și ofițeri. Supărat de aceasta, sultanul Abdul Hamid al II-lea a interzis fraților să mai utilizeze monograma și să mai păstreze portretele sultanului pe care le realizaseră până atunci.      În 1866, la invitația guvernatorului Egiptului (kedive) Tevflik Pașa, Kevork si Hovsep au deschis o filială a atelierului la Cairo. Atelierul Fratii Abdullah comercializa vederi din  Egipt și Orientul Mijlociu cu scop turistic. În 1890 sultanul Abddul Hamid al II-lea a redat fraților Abdullah dreptul de a folosi monograma regală, iar atelierul a înflorit din nou.
   În 1895 frații au închis atelierul din Cairo și, la sfârșitul anului 1900, au vândut atelierul din Constantinopol către Jean Pascal Sébah și Pollicarpe Joaillier, ceea ce a dus la unele confuzii deoarece negative târzii ale fraților Abdullah poartă marca Sebah & Joaillier pe verso.