miercuri, 12 decembrie 2018

Colecția lunii




Frații Beatrice și Hrandt Avakian 


Muzeul Colecțiilor de Artă, București 


15 decembrie 2018




   Sâmbătă, 15 decembrie 2018, de la ora 11Ș30 are loc o nouă prezentare la Muzeul Colecțiilor de Artă.
   Colecția fraților Avakian a pornit de la câteva obiecte de toaletă din fildeș sculptat, a prins contur în anii de după cel de al doilea război mondial și s-a definitivat în deceniul șapte, oferind, prin formulele de selectare și asocierile propuse, o viziune de larg orizont estetic.
Béatrice (1905-1996) a fost croitoreasă de lux, meserie care i-a asigurat resursele financiare necesare achizițiilor, iar Hrandt (1900-1990) a fost un pictor cu admiratori care îi cumpărau lucrările cu regularitate, în special laviurile.
    Deși structura colecției ilustrează afinitatea comună pentru arta decorativă, preocupările fraților s-au îndreptat în direcții diferite: Beatrice a rămas o admiratoare constantă a obiectelor de artă din Extremul Orient, netsuké-uri și okimono-uri cu iconografii variate, ceramica de Kutany și Awata, cloisonné-uri, kakemono-uri, în timp ce Hrandt a preferat covoarele orientale, ceramica persană și bronzurile din India, Siam și China.
    Pasiunea pentru obiectul frumos, a extins colecția cu piese de uz cotidian din argint (sfeșnice, fructiere, platouri, casete, cupe și tacâmuri), cu forme și decoruri specifice stilurilor care au circulat în orfevrăria europeană în sec. XIX–XX, podoabe din metale prețioase realizate în ateliere europene și orientale, cristaluri de Boemia, piese de mobilier în diverse stiluri, antichități din epoca greco-romană, icoane din diverse școli și pictură românească (Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu).
    În 1974, la sugestia lui Pompiliu Macovei, cei doi frați au făcut o primă donație de 870 obiecte, urmată de alte două, în 1992 și 1995. Inedita colecție de artă decorativă a fost deschisă publicului în august 1974, într-o vilă situată pe str. arh. Ion Mincu nr. 19, ce aparținuse baroanei Woronieca, soția lui Take Ionescu.
    Prezentarea este susținută de Gabriela Vasiliu, durează aproximativ o oră și face parte din programul aniversar al Muzeului Colecțiilor de Artă, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființare.
Accesul se face pe baza biletului de intrare, în limita locurilor disponibile.

Memoria chipului. Portretul în Europa secolelor XVI-XVIII




Muzeul Național de Artă al României 


București 


14 decembrie 2018 - 31 martie 2019





    Muzeul Național de Artă al României vă invită joi, 13 decembrie, ora 17:30, la parterul Galeriei Naționale pentru a lua parte la vernisajul expoziției. Memoria chipului. Portretul în Europa secolelor XVI-XVIII. Aceasta reunește lucrări din colecțiile de artă europeană ale muzeului și ale Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.
    Nume celebre care au făcut școală - Agnolo Bronzino, Rembrandt van Rijn, Anton van Dyck, Aegidius Sadeler, Diego Velasquez, Francesco Zurbaran, Pierre Mignard, Jean-Baptiste Greuze sau Rosalba Carriera – se regăsesc printre autorii celor peste 120 de opere de artă incluse în expoziție. Fie că este vorba despre pictură, gravură, desen sau pastel, lucrările acoperă nu doar întreaga geografie relevantă pentru arta europeană ci și nenumărate tipuri de reprezentare și tipologii umane, de la începutul Renașterii până în secolul XVIII.
    Antichitatea a cultivat portretul iar Evul mediu l-a dat (voit) uitării, lăsând secolului XV posibilitatea de a-l reinventa, inițial pentru uzul unei elite privilegiate. Preocupați de „punerea în scenă” a persoanei, modele și artiști contribuie la elaborarea pozei, codifică limbajul corporal și gestual și scenografia de fundal. Produs artistic dezirabil pentru categorii din ce în ce mai largi, portretul dă substanță amintirii și contribuie la crearea unei memorii colective. Rafinarea mijloacelor de reprezentare a figurii umane însoțește creșterea treptată în importanță a expresivității pe măsură ce modelul poate proveni, într-o formă sau alta, din (aproape) toate clasele sociale. Austere, uneori chiar împietrite, portretele se „deschid”, se umanizează: priviri piezișe, mâini care ies din cadru ne invită complice să intrăm în dialog.
Autori consacrați sau anonimi, opere autografe, lucrări de atelier sau școală ilustrează parcursul de aproape trei secole al portretului european. Monarhi, nobili, ofițeri, demnitari ne introduc în lumea puterii și a felului în care se dorește aceasta reprezentată; figuri de umaniști, scriitori, filosofi ai naturii oferă imaginea exemplară a celor iluștri, în timp ce portrete ale unor (astăzi) anonimi evocă pregnant expresivitatea chipurilor umane dincolo de statutul lor social sau profesional.
    Expoziția consacră o secțiune aparte portretelor de artiști și explorează separat zone de graniță ale portretului cum ar fi „portretele” de sfinți, dar și de reprezentanți ai clerului care pun în lumină conexiunile cu arta scară și studiul de expresie, schița, capetele grotești ca etapă preliminară în realizarea oricărui portret.
Curator: Cosmin Ungureanu
14 decembrie 2018 – 31 martie 2019
Galeria Națională - parter
Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10:00 -18:00
Prețul biletului de acces: 10 lei
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună
***

Al treisprezecelea apostol. Valachorum regulus




Lansare de carte 


Casa Matei Corvin, Cluj - Napoca 


17 decembrie 2018







Pe simezele sibiene - Împreună




Arta plastică contemporană românească 


Muzeul de Artă Contemporană, Sibiu 


4 decembrie 2018 - 4 februarie 2019






    Faptul că ne-am născut într-un anume spațiu geografic, alături de alte persoane, este un aspect ce ține de hazard sau de destin. Faptul că în timp am dobândit conștiința apartenenței de grup (fie acesta familia, prietenii, comunități mai mici sau mai mari, divers definite) este un aspect legat de procesul de formare și maturizare. A fi împreună cu cei alături de care ne-am născut, a fi solidar deopotrivă în vremuri bune sau grele, constituie opțiunea ce stă la baza națiunilor.
    Vă invităm la o expoziție de artă contemporană cu dominate de albastru cobalt, galben crom și roșu vermion ce cuprinde peste 40 de lucrări din colecțiile Muzeului Național Brukenthal, realizate de artiști din țară și diaspora (Nicolae Barcan, Gabriela Brăduț-Pătulea, Sieglinde Bottesch, Ioan Chișu, Radu Costinescu, Sorin Dumitrescu, Daniela Grușevski, Theodor Hrib, Constantin Ilea, Nicolae Iorga, Peter Jacobi, Peter Konerth, Constantin Lazarovici, Iacob Lazăr, Vera Marcu, Ioan Mattis, Maria Mihalache, Ion Mirea, Ion Pacea, Florica Prevenda, Dorian Szasz, Gheorghe Șaru, Benone Șovăială, Eugen Tăutu, Ion Turdeanu, Ion Vlad). Sunt alăturate în expunere pictura, sculptura, tehnica mixtă, tapiseria, monotipia și fotografia, abordări artistice clasice sau inedite, lucrări, teme, viziuni mai vechi sau recente.
    O expoziție în culorile drapelului românesc și nu doar atât, o dovadă că prin fiecare din multiplele forme ale creației artistice putem continua să sărbătorim împreună …
Curator: Robert Strebeli