Imi pasa: 02/25/18

duminică, 25 februarie 2018

Coloanele Timpului

Arta plastică contemporană românească

Mihail Gavril

Galeriile de Artă Ion Irimescu, Fălticeni

18 februarie - 18 martie 2018

***Muzeul de artă Ion Irimescu

Peisaj indigen și grădini exotice

Conferințele de joi

Alexandru Mexi

Muzeul Municipiului București

1 martie 2018

Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu vă invită joi, 1 martie 2018, ora 18:30, la Conferința Peisaj indigen şi grădini exotice. Friedrich Rebhuhn şi peisagism în secolul XX cu Alexandru Mexi.

Ajuns din întâmplare pe meleagurile româneşti pe la începutul secolului trecut, Friedrich Rebhuhn rămâne până în ziua de astăzi unul dintre cei mai (sau poate chiar cel mai!) prolifici peisagiști ai României. Pasionat deopotrivă de horticultură, arta grădinilor, dar şi de arhitectura urbană, Rebhuhn contribuie la amenajarea sau remodelarea unor faimoase grădini publice sau private din Bucureşti sau aiurea: Grădina Kiseleff, Grădina Cişmigiu, Parcul Palatului Cotroceni, Parcul Castelului Peleş etc. Deşi planurile sale nu sunt puse în aplicare, acesta se ocupă şi de proiectarea Grădinii Botanice de la Bucureşti, a Parcului Coloanei Fără Sfârşit de la Târgu Jiu şi de altele asemenea. Amenajează o grădină japoneză în Cişmigiu şi o expoziţie de flori exotice în Parcul Carol, realizează studii de urbanism şi de ecologie şi se ocupă de conservarea peisajelor naturale româneşti.

Pentru că primăvara va începe cu o prelegere despre grădini, prezentarea conferinței este însoțită de cele mai interesante fotografii de epocă care surprind arta florală şi arta grădinilor de la început de secol, nu doar în Capitală, ci şi în alte oraşe din ţară.

Alexandru Mexi este peisagist, a urmat un master în studii culturale şi în prezent este doctorand, cu o temă despre rolul parcurilor publice în istoria Europei şi a României. Pasionat de istoria grădinilor, Alexandru Mexi s-a implicat în mai multe proiecte culturale şi de cercetare din ţară şi din străinătate, ţinând prelegeri, publicând articole ştiinţifice sau de popularizare a artei şi istoriei, itinerând expoziţii şi organizând mai multe tururi ghidate. În 2017, a publicat cartea Grădinile Castelului Peleş. Mitologie dinastică şi peisaj cultural (ed. Simetria), iar în prezent coordonează un proiect cultural interdisciplinar intitulat Prin parcurile publice. Despre patrimoniul cultural al României Moderne.

Coordonare conferințe: Cătălin D. Constantin

Evenimentul este parte din seria de Conferințe organizate în zilele de joi.

Intrarea este 10 lei, având inclusă vizitarea expozițiilor de la Palatul Suțu,

în termen de 30 de zile.

Următoarea conferință:

Joi, 8 martie 2018, ora 18:30 - Popasuri erotice în Bucureștii cântecelor de lume

Nicolae Constantinescu.

Evenimente organizate de Primăria Municipiului București prin

Muzeul Municipiului București.

***

Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎Peisaj indigen şi grădini exotice la Palatul Suțu

Bucurteștiul fanariot

Lansare de carte

Tudor Dinu

Librăria Humanitas, Cișmigiu. București

6 martie 2018

Editura Humanitas vă invită marți, 6 martie, ora 19.00, la Librăria Humnaitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț de Tudor Dinu, apărut recent în colecția Istorie. La eveniment vor vorbi, alături de autor, Excelența Sa Ambasadorul Republicii Elene la București, domnul Vassilis Papadopoulos și istoricii Georgeta Filitti și Petre Guran.

Ampla cercetare a lui Tudor Dinu urmărește să reconstituie civilizația Bucureștiului de secol XVIII sub toate aspectele ei. Primul volum al lucrării se intitula Biserici, ceremonii, războaie. Volumul de față se apleacă asupra modului de administrare a orașului, a sistemului de asistență socială și medicală, a vieții economice (meșteșuguri, industrie, comerț), dar și asupra catastrofelor naturale ce au lovit Bucureștii. Ultimul volum al monografiei va fi dedicat vieții cotidiene și vieții mondene, învătământului, culturii și alogenilor din capitala Valahiei fanariote.

Tudor Dinu (n. 1978) este conferenţiar doctor abilitat la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. A susţinut prele geri şi conferinţe ca profesor invitat la universităţile din Atena, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno și Plovdiv, dar şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia. În ultimii ani, a participat la cele mai importante congrese internaţionale de studii neoelene (Granada, 2010; Nicosia, 2012; Tbilisi, 2012; Atena, 2012; Paris, 2013; Salonic, 2014; Komotini, 2015; București, 2015; Veliko Târnovo, 2016; Atena, 2017; Chios, 2017). În 2014, a fost ales secretar general al Societăţii Europene de Studii Neoelene. Lucrările sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină şi postbizantină, dar şi elenismului din ţările române au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia. Totodată, Tudor Dinu a publicat traduceri atât din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cât şi moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.). Este fondatorul şi redactorul-şef al primei reviste româneşti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia. La Editura Humanitas, a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat – rivalităţi politice şi literare la începutul secolului XVIII (2011), Bucureștiul fanariot – Biserici, ceremonii, războaie (2015).

***Librăria Humanitas de la Cişmigiu‎Despre Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț