joi, 17 iunie 2021

De tot râsul...

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Comic















Articol publicat în Cortina, Nr. 6. Decembrie 1986.
Supliment la programul Teatrului C. I. Nottara.



Mineritul în Evul Mediu la Rodna

 


Mineritul Etnografic și al Mineritului 


Rodna 


18 iunie - 15 iulie 2021




   Sub egida Complexului Muzeal Bistriţa - Năsăud, Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna deschide vineri, 18 iunie 2021, expoziţia temporară: Mineritul în Evul Mediu la Rodna. Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului vizitator, aspecte ale practicării mineritului în Munţii Rodnei, în perioada Evului Mediu.

   Exploatarea minieră intensivă din perioada medievală a favorizat dezvoltarea urbană a localităţii, precum și a întregului bazin superior al Someşului Mare. Atestarea Rodnei ca oraș minier încă din secolul al XIII-lea poate fi explicată și prin interesul uriaș stârnit de minele de aur şi argint de aici la curtea regilor arpadieni care își vor extinde, de timpuriu, stăpânirea asupra ţinutului (în 1308 minele de la Rodna au devenit proprietate regală a regelui Carol Robert de Anjou).

   Cea mai veche atestare documentară a minelor rodnene apare în cronicele ruseşti ce descriu drumul prinţului Daniel de Halici care, în 1235, în drum spre curtea regelui Ungariei, trece prin Baia Rodna. În acest context, documentele amintite descriu Rodna ca pe un centru minier de mare importanţă. Se pare că faima obiectelor de argint făurite aici cu mare pricepere depășeau granițele teritoriului, fiind apreciate la curtea ducilor polono-ucrainiene şi la cea a regelui Ungariei. A contribuit la aceasta și faptul că pe aici trecea unul dintre cele mai frecventate drumuri ce lega ţinuturile de la est de Carpaţi de Transilvania.

   La începutul veacului al XV-lea domnitorii moldoveni, Petru Rareş şi fiul lui Ilieş, vor exploata aici aurul şi argintul. Două sute de ani mai târziu, saşii bistriţeni vor investi în minele de la Rodna, pe care le vor exploata alături de administraţia maghiară.

   Mineritul în Evul Mediu la Rodna prezintă, succint, aspecte ale exploatării miniere, ilustrate prin intermediul uneltelor de lucru precum: opaiţe (ştearţuri), ciocane de minier, baroase, dălţi, burghie de perforat manual, sapă, lămpi miniere, picoane, troc pentru spălat minereul, lingou de fontă, zgură de minereu, saboţi de lemn, roată hont a unei roabe pentru transportat minereu, etc. Expoziţia este completată de fotografii de arhivă referitoare la ținutul rodnean.

    Publicul este așteptat la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna pentru a vizita expoziția Mineritul în Evul Mediu la Rodna, în perioada 18 iunie - 15 iulie 2021, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00. Rugăm vizitatorii să respecte regulile impuse de contextul pandemic.

Responsabil proiect expozițional: muzeograf, Floare Grapini

Vă asteptăm cu drag!

Manager, Alexandru Gavrilaș

La Dalles...la Universitate...

 


Universitatea Populară,


Universitatea Cultural - Științifică,


București,































Exponatul lunii iunie

 


Muzeul de Artă Arad


iunie 2021




   Lucrarea Vânătoarea de iepuri, semnată de artistul german Johann Elias Ridinger (1698-1767), este expusă la Muzeul de Artă Arad (strada Gheorghe Popa de Teiuș 2-4, etaj II), program de vizitare: Marți-Duminică, orele 9:00 - 17:00.

Text oferit de Dr. Adrian Sandu, artist vizual, muzeograf

(Complexul Muzeal Arad) 

    Proiectul Exponatul lunii organizat de Complexul Muzeal Arad propune pentru luna iunie întâlnirea și familiarizarea publicului larg cu domeniul vast al gravurii, drept parte importantă a artelor vizuale.

    Dacă în anii precedenți am prezentat publicului lucrări din sfera gravurii contemporane japoneze, cu această ocazie ne-am propus să continuăm această practică supunând atenției și admirației vizitatorilor un important artist german: Johann Elias Ridinger (1698-1767).

    Johann Elias Ridinger se află în colecția Muzeului de Artă Arad cu un număr de 36 de gravuri, executate în atelierul său din Augsburg. Lucrările sunt executate în tehnica acvaforte și acvatinta pe plăci de cupru cu dimensiuni ce variază între 37x30 și 54x39 cm, imprimate pe hârtie cu dimensiunea cuprinsă între 54x42 și 63x44 cm.

    Stampele redau scene grupate în serii cum ar fi: Prezentarea și descrierea cailor de școală și campanie – Mica școală de echitație, Prezentarea cerbilor cât și a altor animale deosebite, care au fost vânate de marii domni, prinse de vii sau ținute, Prezentarea metodelor de prindere a întregului vânat, Reprezentări exacte și corecte ale exemplarelor deosebite de cerbi goniți și împușcați de marii domni , Anotimpurile.

     În ceea ce privește lucrarea pe care am propus-o drept exponatul lunii, aceasta se intitulează Vânătoarea de iepuri.

    Executată în tehnica acvaforte pe placă de cupru cu dimensiunea plăcii de 36x28,5 cm și imprimată pe hârtie manuală de bună calitate cu dimensiunea de 63x44 cm, lucrarea de față se încadrează în școala germană de gravură, subiectul și compoziția aparținând barocului central-european.

    Compoziția ne înfățișează momentul imediat de după vânătoarea propriu-zisă, în care personajul principal (vânătorul) spintecă vânatul înconjurat de câinii săi, care veghează obosiți dar vigilenți la acest ritual. Tot în prim-plan în partea stângă se află flinta rezemată de o stâncă, cât și restul prăzii.

    Scena este plasată într-un decor natural format dintr-o bătrână pădure de stejar, iar la orizont în partea dreaptă se distinge silueta unei biserici dintr-o așezare rurală.

    Lucrarea este semnată stânga jos și poartă însemnele specifice gravurii din acea perioadă: Joh. El. Ridinger inv[enit]. del[ineavit]. sc[ulpsit]. et exc[udebat]. Aug[ustae]. Vind[elicorum], în traducere însemnând creat, desenat, gravat, executat de Johann Elias Ridinger.

Fotografie: Nelu Scripciuc, artist fotograf (Complexul Muzeal Arad)

...mireasa din Tărăscău...

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Coca Enescu




C. Brezeanu, Coca Enescu, Geo Barton.






Articol publicat în Cortina, Nr. 6. Decembrie 1986.
Supliment la programul Teatrului C. I. Nottara.







Răspunzând unei anchete (Despre cum se reușește în dragoste) 
semnate Sanda Diaconescu, Almanah Antract 1989.