Patrimoniu – interpretări artistice contemporane în mediu textil

 

Arta plastică contemporană românească 

Muzeul de Artă Piatra Neamț 

20 iulie - 30 august 2021

     Patrimoniu – interpretări artistice contemporane în mediu textil este o selecție a lucrărilor de licență realizate de absolvenții acestui an ai Departamentului Arte textile – Design textil din Universitatea Națională de Arte din București.

     Prin lucrarea de licență, tânărul artist exersează competențele dobândite în programul de studiu parcurs, se dedică unui subiect ales și îl exprimă vizual urmând un proces de creație personal. De cele mai multe ori, acest demers individual este susținut de referințe culturale ce evidențiază forme estetice sau practici creative din trecut. Documentarea necesară presupune  consultarea cărților, arhivelor si patrimoniului muzeal, iar informațiile culese, puse în relație cu universul perceptiv și imaginativ al autorului, sunt reformulate inovator la timpul prezent, devenind relevante pentru gustul și cultura omului contemporan.  

     În realizarea lucrărilor lor, Avrămescu Antonia, Boșoi Emilia, Ciubotaru Delia, Davidescu Claudia, Eftimie Laura, Paloșanu Anamaria, Sîrbu Mihaela, Stănică Maria-Magdalena au beneficiat de îndrumarea conf. univ. dr. Dorina Horătău și a lect. univ. dr. Otilia Boeru.

                    Expoziția va putea fi vizitată în perioada 20 iulie – 30 august 2021.

***Complexul Muzeal Național Neamț

Cu sare și piper

 

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul Evreiesc de Stat

Lia Konig-Stolper și mano Rippel în tabloul Coca-Cola.

Tabloul Mama cu Dina Konig. 

Tabloul La policlinică.

Finalul.

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 9. Septembrie 1954.

Caleidoscop indian

 

Muzeul Municipal Curtea de Argeș

13 iulie 2021

***Muzeul Municipal Curtea de Argeş/ Curtea de Argeş Municipal Museum

Miracolele de fiecare zi

 

Lansare de carte

Biblioteca Națională a României, Bucuești

21 iulie 2021

***Marea Dragoste

We Are War

 

Arta plastică contemporană românească 

Bogdan Piperiu 

Bocșa/Reșița 

6/20 august 2021

***Bogdan Piperiu

Concerte-lecții la Dalles

 

De pe scenele Filarmonicii de-odinioară 

Filarmonica de Stat

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Ne. 9. Septembrie 1954.

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 3. 1955.

Concertele artiștilor sovietici în Capitală

 

Lumea și noi...

Cvartetul de Stat P. I. Ceaikovski: Rudolf Barșai (violă), Anton Șaroev (vioară II-a), 

Iulian Sitkovetski (Vioara I-a), Iacov Slobodkin (violoncel).

Evghenia Smolenskaia, artistă emerită a R.S.F.S.R., solistă a Teatrului Academic

de Stat al U.R.S.S., în rolul Liza din Dama de pică.

Pianistul Victor Merjanov, laureat al Concursului Unional și al celui 

de al IV-lea Concurs Internațional Chopin.

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 9. Septembrie 1954.

Tabăra Internațională de Creație Artistică Ștefan Jäger

 

Arta plastică contemporană românească, 

Casa de Cultură Jimbolia, 

21 iulie 2021

   Miercuri, 21 iulie, ora 19:00, la Casa de Cultură a orașului Jimbolia va avea loc vernisajul Taberei Internaționale de Creație Artistică Ștefan Jäger 2021. Operele sunt semnate de artiști din România, Serbia și Germania.

    Energia unui eveniment este conservată și contribuie la  formarea unui circuit cultural necesar, Jimbolia fiind orașul unde arta se încropește cu impulsul oamenilor ambițioși. Astfel că, unsprezece artiști timp de opt zile, inspirați de istoria, cultura și bogăția spirituală specifice micului oraș vestic, crează într-un spirit comun.

    Curatorii simpozionului, Costin Brăteanu și Tar Béla, participă la rândul lor ca artiști, alături de Gheorghe Mosorescu, Sarah Raluca Miulescu, Florian Mihăilescu, Suzana Fântânariu, Cristian Benea, Valeriu Sepi, Duska, Susie Vier şi Lucia Moise.

    Manifestarea artistică are ca direcție principală păstrarea vie a memoriei pictorului bănățean șvab Ștefan Jäger. Muzeul care îi poartă numele - inițial casă memorială - este cea mai veche structură muzeală care funcționează și astăzi în Jimbolia - o punte de legătură între cultura actuală specifică orașului și istoria locului.

    Ajunsă la a IX-a ediție, tabăra promovează arta prin colaborare și schimb de idei, proiectul fiind realizat  cu sprijinul Oraşului Jimbolia  și al Consiliul Local Jimbolia în colaborare cu Muzeul Ștefan Jager, având ca parteneri: Asociația CITEŞTI SI CREŞTI, The Story, Hotel Santa Maria, Balcanic, Asociația Fireşte, Faulhaber, Clubul Copiilor Jimbolia şi Axa Art.

Vă așteptăm alături de noi la vernisaj!

***Costin Brateanu

Frații Liu

 

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul Țăndărică

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 9. Septembrie 1954.

Violoncelist, dirijor, academician

 

George Georgescu (1887 - 1964)

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 9. Septembrie 1954.

***Mai multe despre George puteți afla și de aici: Wikipedia

Soli ai artei din China Populară

 

Lumea și noi...

Ansamblul de Cîntece și Dansuri 

al Armatei Populare Chineze de Eliberare

Dansul O nuntă la Miao inspirat din străvechea artă populară a harnicului popor Miao,

una din nenumăratele naționalități asuprite în trecut și care se bucură astăzi de drepturi

egale în marea și fericită Chină populară.

Corul și Orchestra.

Clocotitorul dans ostășesc Dansul cu tobe, care redă prin deosebita vioiciune

a mișcării, viața plină de bucurie și biruinți a ostașilor Armatei Populare Chineze

de eliberare. 

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 9. Septembrie 1954.

Mașenca

 

De pe scenele teatrului românesc de-odinoară 

Teatrul Armatei

Florin Scărlătescu în rolul academicianului Vasile Ivanovici Ocaemov.

Premieră: 11 iulie 1954.

Program de sală (filă format A4 împăturită în două).

Stagiunea: 1954 - 1955.

Lia Pop Fărcășan în rolul Mașenca.

Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 9. Septembrie 1954.

Scenă din piesa Mașenka de A. N. Afinoghenov ce se reprezintă la Teatrul Armatei.

Interpretează Florin Scărlătescu și Lia Pop-Fărcășan.

Coperta Reistei Flacăra, Nr. 3. 1 februarie 1955.