Imi pasa: 11/13/21

sâmbătă, 13 noiembrie 2021

Centrul de Cultură și Arte George Topîrceanu

Curtea de Argeș

12 - 28 noiembrie 2021

***Asociatia DAR Development

Arta plastică contemporană

Tamara Grecu, Dimitrie Peicev

Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău

Republica Moldova

28 octombrie - 21 noiembrie 2021

***https://www.modernism.ro/.../expozitie-tamara-grecu.../

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul de Stat Timișoara

Papil Panduru.

Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 6. Iunie 1964.

Muzeul Municipal Ioan Raica

Sebeș

noiembrie 2021

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal Ioan Raica este o stemă a orașului Sebeş, datând din anul 1765, provenind de pe fațada principală a vechii primării. Însemnul heraldic a fost reprezentat pe o lespede de piatră de formă dreptunghiulară, a cărei față principală, ușor curbată în zona mediană, este protejată de o mică cornișă care se sprijină, prin intermediul a două console, prevăzute cu volute în partea superioară, pe doi montanți profilați. Aceștia, împreună cu cornișa și cu o mulură orizontală, dispusă la extremitatea inferioară a lespezii, delimitează un chenar dreptunghiular care găzduiește, în jumătatea superioară, stema orașului, și o inscripție, în cea inferioară.

Leul rampant, încoronat, elementul heraldic principal al stemei orașului Sebeș, este redat pe un scut de factură barocă, cu marginile curbate. Scutul, decorat cu volute și cu frunze de acant, susține o coroană în partea superioară.

În jumătatea inferioară a chenarului se află o inscripție în limba latină, care atestă faptul că vechiul edificiu al primăriei orașului fusese renovat, lucrările de reparație încheindu-se în anul 1765:

„CURIA CIVITATIS / SABESIENSIS ANNO MDCCLXV / FUNGENTIBUS D ANDREA[S] / WELTER RE[C] D GEORGIO / GEBEL SEDIS JUDICIBUS ET / D JOANNE BINDER VILLICO / RESTAURATA”.

Traducerea:

„CURIA ORAȘULUI / SEBEȘ, ÎN ANUL 1765, / PE CÂND ERAU ÎN FUNCȚIE DL. ANDREA[S] / WELTER ȘI DL. GEORGIO / GEBEL, JUZI SCAUNALI, ȘI JOANNE BINDER, PRIMAR, A FOST RESTAURATĂ”.

În toate reprezentările heraldice, elementul principal al stemei Sebeşului este leul. Cea mai veche variantă a acesteia este cea redată pe o consolă a altarului bisericii parohiale evanghelice, putând fi datată în deceniul al treilea al secolului al XVI-lea. Pe un scut auriu, este reprezentat leul rampant, cu două cozi. Cronologic, este urmată de o reprezentare în basorelief situată pe latura de est a Casei Clopotarului, ce datează din 1716. O altă stemă, de data aceasta mai recentă, este cea amplasată în anul 1909, sau curând după, pe faţada principală a noului sediu al primăriei oraşului şi înlăturată în timpul regimului comunist, păstrată, la rândul ei, în muzeul nostru.

Referitor la simbolistica leului în heraldică, se cunoaşte că acest animal era întruchiparea puterii materiale şi spirituale, simbolul autorităţii şi al regalităţii. Ca semn al monarhiei, el simbolizează puterea supremă, majestatea Tatălui şi a Împăratului care cumulează puterea divină. Din bestiarul heraldic, leul exprimă cel mai bine expresia forţei, iar în cazul Sebeşului reprezintă autoritatea organului administrativ local, magistratul oraşului. Faptul că leul poartă o coroană foliată (Corona Regia) atestă că Sebeşul era oraş liber regal.

Coroana, ca ornament al scutului, este specifică fiecărei ţări, fiecărui rang şi fiecărei perioade istorice. Coroana murală a fost folosită în Germania în principal ca decor pentru porţile oraşelor. Are trei, patru sau cinci turnuri, iar culoarea nu era întotdeauna aceeaşi: auriul, argintiul, roşul sau culoarea naturală a unui zid fiind folosite cel mai frecvent. Capitalele aveau de obicei o coroană de zid cu cinci turnuri, alte oraşe mari cu patru, iar cele mai mici cu trei. Stema actuală a Sebeşului are o coroană murală cu cinci turnuri, simbol al statutului său de municipiu.

***Muzeul Municipal “Ioan Raica” Sebeş