marți, 24 august 2021

Drumul teatrului nostru de păpuși

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de păpuși




Scenă din Punguța cu doi bani de N. Vasilescu, după Ion Creangă, Teatrul de Stat din Galați.

***

    Dacă vreodată, un sculptor, îndrăgostit de arta noastră păpuşărească, s-ar gîndi să-i înalţe o statuie, ar trebui să scrie la temelia ei : 23 August 1944.

   De la regimul burghezo-moşieresc, ca în atîtea alte domenii, la 23 August 1944, am preluat şi în ce priveşte teatrul de păpuşi o moştenire săracă, jalnică, a cărei trăsătură esenţială era mentalitatea că păpuşarul nu e un artist sau că, cel mult, el practică o artă minora, a bîlciurilor şi iarmaroacelor.

    Eforturile celor cîţiva intelectuali progresişiti (ca Valerian Şessu, Teodor Bastasi, G. Lòwendal, Lucia Calomeri ş.a.), care au încercat, între ani 1928—1944, să cîştige pentru teatrul nostru de păpuşi prestigiul unui teatru cult, au rămas numai la stadiul unor încercări fără ecou, deoarece statul burghezo-moşieresc nu a sprijinit aceste încercări, nici material, nici moral.

    Abia dupa 23 August, în condiţiile prielnice create de regimul democrat-popular dezvoltării armonioase a tuturor ramurilor artei si culturii, teatrul păpuşarului a găsit, pentru prima oară în tara noastră, apreciere si sprijin de stat, înflorind ca niciodată în trecut. Partidul şi guvernul au acordat încredere artei noastre păpuşăreşti, rolului său educativ, au văzut în păpuşar un artist căruia trebuie să i se creeze condiţii de dezvoltare a aptitudinilor, un artist care poate să-si cîștige un loc de cinste printre ceilalți.

    O primă dovadă a acestei încrederi în păpuşar şi în arta sa este înfiinţarea în 1949 a primului teatru de păpusi — teatru de stat: Teatrul Ţăndărică din capitala ţării.

    De atunci şi pînă astăzi, alături de Teatrul Ţăndărică s-au mai adăugat, în toate regiunile ţării, noi şi noi unități teatrale păpuşăreşti. Se ştie că, în prezent, funcţionează în 20 dintre marile oraşe ale ţării, tot atîtea colective de păpuşari, unele dintre...












Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1959.

Expoziție Nichita Stănescu

 


Străzi Deschise 


București 


28 august 2021



Surorile Boga

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Stat Constanța





Iolanda Copăceanu-Mugur (Ioana), Marcela Sassu (Iulia) și
Eugenia Gheorghian (Valentina) în Surorile Boga de Horia Lovinescu.
Coperta Revistei Teatrul, Nr. 5. Mai 1959.
Premieră (pe țară): 15 aprilie 1959.







Scenă din actul I.





Vasile Crețoiu (Pavel) și Marcela Sassu - Iulia.










Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1959.

Mașina de scris – Comunicare și Tehnologie la sfârșit de sc. XIX – început de sec XX

 


Muzeul de Istorie Teodor Cincu 


Tecuci 


27 august - 18 decembrie 2021




    Mașina de scris s-a numărat printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, sprijinind procesul de comunicare încă din secolul al XVIII-lea. Acum mult timp, mașina de scris era la modă și ea reprezenta un simbol care a revoluționat lumea comunicațiilor. Corespondența și scrisorile au căpătat un aspect profesional, un conținut organizat și mult mai ușor de citit, în comparație cu scrisul de mână. În plus, utilizarea mașinii de scris în afaceri și guvernare a devenit o abilitate necesară pentru o serie de meserii. Multe dintre aceste profesii erau administrative și, de obicei, făcute de femei. Ele erau angajate pentru abilitatea de a dactilografia. Acest fapt a jucat un rol foarte important în crearea locurilor de muncă pentru femei. De-a lungul timpului, această idee a mașinii de scris s-a tot dezvoltat, atât ca mecanism de scriere cât și ca aspect.

    Într-o epocă în care noi toți tindem să ne achiziționăm ultimele gadget-uri în funcție de cât de repede și de bine își fac treaba, ar fii plăcut să ne rezervăm un timp necesar pentru a redescoperi farmecul vintage al mașinilor de scris care au revoluționat universul comunicațiilor și care astăzi au ieșit înfrânte din competiția injustă cu tabletele, laptopuri și alte dispozitive moderne atât de apreciate.

    Să aflăm istoria mașinilor de scris pe care muzeul tecucean, împreună cu partenerii săi de proiect – Muzeul Național Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida București și Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galați, vi le prezintă în expoziția Mașina de scris – Comunicare și Tehnologie la sfârșit de sec. XIX – început de sec XX.

    Vă invităm la vernisajul expoziției vineri, 27 august 2021, ora 16:00, la Muzeul de Istorie Teodor Cincu Tecuci.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 27 august - 18 decembrie 2021.

Muzeograf, Daniela Alecsă

Partea leului

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Tineretului




Ion Cosma (Ing. Sava), G. Oprina (Luigi) și Miky Atanasiu (Bartolomeu Moțoc).






Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1959.
Pe copertă: Niki Atanasiu (Bartolomeu Moțoc) și H. Nicolaide (Pompilian).

Festivalul Vizual Amural - Poezia Orașului

 


Brașov 


ediția a VII-a, 26 - 29 august 2021




    De După Ziduri și până Sub Tâmpa, desenând parcul cultural, Amural va reinventa și revitaliza zonele naturale și istorice din jurul Cetății Brașov. Conținutul festivalului a fost conceput ca ziua să deschidă turnurile și bastioanele, iar noaptea acestea să devină ecrane pentru proiecțiile video. Între turnurile și bastioanele orașului se vor afla instalații de artă, scene de muzică, popasuri de socializare și intervenții urbane.

    În mod simbolic, scena de la Turnul Negru va fi anul acesta sub semnul poeziei. Curatorul și poetul Robert Elekes i-a invitat aici pe Adi Schiop, Lena Chilari, Teona Galgoțiu, Florentin Popa și Radu Nițescu.

    Dar poezia nu se rezumă doar la lectură. Cenaclub și Gura Mare vor însufleții poeziile transformându-le în videopoeme. Cinematograful Astra intră și el pentru prima dată în circuitul Amural cu o expoziție în spațiile de afișaj de pe fațada clădirii; lucrările expuse aici fac parte din proiectul Poster x Poem, o colaborare dintre poeți și ilustratori români.

    O expoziție a lui Ovidiu Hrin, apreciatul designer din Timișoara, va urmări experimentele sale de typography și caligrafie. În aceeași expoziție se va afla și o instalație interactivă dedicată personalității lui Andrei Bodiu semnată de Marius Jurcă.

    Cel mai important spațiu pentru Amural rămâne, ca în fiecare an, Cinematograful Popular. Aflat aproape de finalul procesului de renovare, Popularul va găzdui instalația Daydream v5 semnată de duo-ul NONOTAK, unul dintre cele mai influente studiouri de artă digitală din lume.

    Pentru a profita din plin de prezența NONOTAK Studio la Brașov, Amural a organizat o discuție cu membri faimosului studio și artiștii locali pe 19 august, la Complexul Agrement de Sub Tâmpa. Cu o zi înainte, pe 18 august, brașovenii s-au  întâlnit cu Laszlo Bordos, artistul de video-mapping născut la Brașov, care a susținut o prezentare despre cum am ajuns să facem proiecții pe clădiri și istoria video-mapping-ului.

    Din 26 august, Complexul Agrement va găzdui și scena principală de muzică unde vor performa Ada Milea și Bobo, Norzeatic și Quinta Spartă, Moonlight Breakfast, Corina Sîrghi și Taraful Jean Americanu alături de artiști locali ca Mara Halunga, Dex sau Mezzin. Accesul la concerte se va face pe bază bilet și cu dovada vaccinării, în limita a 300 locuri pe zi.

    Piața Brassai va fi ocupată de instalația lui Radu Ignat – Hope și de expoziția fotografului brașovean Horațiu Șovăială.

    Turnul Negru va găzdui colectivul internațional de new media X-Art cu experimente vizuale de la parter până în piramida de sticlă de la ultimul etaj.

    Turnul Artelor va conține expoziția CoLaboratory, rezultatul rezidenței digitale a 7 artiști din România și Moldova alături de 7 artiști germani. Iar seara, lângă turn, Animest aduce animații pentru toate cele 4 zile de festival.

    Turnul Funarilor va fi ocupat cu Poster x Poem. Turnul Vânătorilor îl va primi pe artistul german Dawid Liftinger cu al său pendul de lumină. Iar în Turnul Lemnarilor o veți întâlni pe Megan Dominescu cu lucrări textile.

    Noaptea preiau frâiele poeții vizuali, comunitatea de artiști video români – Noetic, Adistu, Atmann, Ramio, Visceral, InDialog, Kooma.

   Cote și Sillyconductor aduc la Amural lucrarea interactivă MetaOrganum. Creată inițial ca metodă de explorare artistică a orgilor din bisericile evanghelice, MetaOrganum iese pentru prima dată în exterior pe fațada Turnului Vânătorilor. Publicul va putea interacționa cu proiecția prin intermediul unor lasere, iar proiecția le va răspunde muzical.

    Cel mai impresionant ecran de proiecție rămâne fațada Colegiului Național Andrei Șaguna ce va fi animată de artistul de light-art și video-mapping Senpai Stuff.

Poarta

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Teatrul Național Vasile Alecsandri 


Teatrul de Stat Al. Davilla Pitești 




Regizorul Valeriu Moisescu.

Premieră, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași: 18 aprilie 1959.
Premieră, Teatrul de Stat Al. Davilla, Pitești: 1 mai 1959.










Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1959.