Imi pasa: 04/24/23

luni, 24 aprilie 2023

Primăvara - sinuciderea interzisă

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul Constantin Nottara

Foto: S. Steiner.

Articol, semnat de Sanda Faur, publicat în Revista Flacăra, Nr. 6, 3 februarie 1968.

Actor, eseist, autor și regizor de teatru

Dan Puric

Interviu publicat în Revista Cultura, Nr. 15, 23 - 29 iunie 2004.

Vivo

Baia Mare

28 - 30 aprilie 2023

***VIVO Baia Mare

Pe simezele timișorene - unZip/Dezarhivare

Arta plastică contemporană românească

Galeria Park, Timișoara

22 aprilie - 5 mai 2023

***Uniunea Artiștilor Plastici din România

Colocviul de eminescologie

14 - 15 ianuarie 1989

Lansare de carte

Laura Tiparu

Muzeul de Artă Craiova

26 aprilie 2023

Invitați (începând cu ora 17:00): Gabriel Croitoru, Cătălin Davidescu

La fel ca multe dintre averile născute în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în Țara Românească, cea a familiei Mihail a pornit de la negustorie, a trecut prin zărăfie și arendășie, pentru a se consolida sub forma unor latifundii impresionante. Spre deosebire de altele, însă, a devenit emblematică pentru clasa burgheziei cerealiere, datorită staturii morale și intelectuale excepționale a unuia dintre membrii săi. Constantin Mihail a reușit să ofere averii familiei blazonul respectabilității, compensând pierderea titlurilor de noblețe obținute cu bani de către părintele său.

Compusă din documente oficiale, scrisori și fotografii, povestea de față reconstituie aspecte importante din istoria unei familii de aromâni, care, pe parcursul a numai patru generații pe teritoriul românesc de la nord de Dunăre, a acumulat și gestionat în mod remarcabil un patrimoniu comparabil cu cel al principelui Grigore Cantacuzino Nababul. Conservat în mare măsură și după naționalizările succesive de la începutul secolului XX, acest patrimoniu a fost încredințat statului român, prin testament, de ultimul membru al familiei.

Este reconstituită aici și povestea Palatului Mihail, clădire care a intrat în peisajul Craiovei, în urma reacției familiei la o tentativă de expropriere, motivată personal și orchestrată politic. Prezentarea inedită a dialogului pe care comanditarul l-a purtat cu arhitectul, constructorul și diverșii săi furnizorii, oferă cititorului prilejul de a descoperi unul dintre puținele jurnale de șantier, conservate, ale unui monument de arhitectură civilă din România.

***Muzeul de Artă Craiova