miercuri, 1 iunie 2022
Paznicul de la depozitul de nisip
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național Craiova
Mirela Cioabă și Ilie Gheorghe.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1985.
Au fost, sunt...vor exista
Arta plastică contemporană românească
Ghiță Lungu
Galeria de Artă Victoria, Iași
1 - 10 iunie 2022
Curs scurt de ghicit în cărți...
România de-altădată (?!)
***Filă dintr-un almanah neidentificat. Interbelic.
In memoriam...
Arta plastică contemporană românească
Horea Cucerzan
Muzeul de Istorie Augustin Bunea, Blaj
7 iunie - august 2022
Drame și satire antifasciste din repertoriul universal pe scenele românești
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Bertolt Brecht.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 4. Aprilie 1985.
Zilele MNLR
Muzeul Național al Literaturii Române
București
4 iunie 2022
Și anul acesta, Muzeul Național al Literaturii Române se
alătură programului inițiat de Primăria Municipiului București, Străzi
deschise. Astfel, sâmbătă, 4 iunie 2022, de la ora 11:00 – 13:00, Calea
Victoriei 110, au loc Atelierele Thomasinei.
Vă așteptăm pe Calea Victoriei cu ateliere pentru copii, cu activități inedite și distractive.
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită sâmbătă, 4
iunie 2022, ora 18:00, în Grădina MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8,
la spectacolul Țara pe care o iubesc susținut de actrița Simona Mihăescu și
interpreta de muzică veche Doina Lavric-Parghel.
Spectacolul Țara pe care o iubesc este o profundă
împletire a muzicii cu poezia, vorbind despre un timp al unor obiceiuri și
tradiții respectate, când oamenii erau mai curați la suflet.
Fiica învățătorilor Maria și Vasile Fodor, Doina
Lavric-Parghel s-a născut la 14 mai 1955, la Lișna – Dorohoi, la 8 kilometri de
Livenii lui George Enescu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Ștefan cel Mare din Suceava în 1979 apoi, timp de 23 de ani, a fost
profesoară de limba română în Suceava. A cules folclor, a obținut distincții
care i-au confirmat preocuparea pentru păstrarea purității formelor pe care
le-a valorificat în repertoriul propriu, înregistrând albume colective,
individuale, discuri cu colinde de Crăciun și de Paște. Timp de cinci ani a
cântat alături de Grigore Leșe în săli de teatru, filarmonici, catedrale,
biserici și pe scene din țară sau străinătate. Din 2010 este căsătorită cu
pictorul Virgiliu Parghel. Doina Lavric Parghel a adunat de prin satele pe care
le-a bătut cu piciorul, ca profesoară de limba română, cântece pe care, în
afară de ea, astăzi nu le mai știe nimeni. Simplu, direct, fără cuvinte mari.
Doar ceea ce inima ei a simţit. De acolo de unde vine Doina Lavric Parghel
toată lumea spunea povești, „la desfăcatul păpușoiului, la desfăcat grăunțele
pentru moară, la moară, la scărmănat lâna, la scărmănat pene. Iarna, mai ales,
aveai când povesti, că nopțile-s ca anii de lungi și ai timp și să lucri, și să
stai la cuvânt. Obiceiul era ca ori să spui și tu o poveste, ori să zici:
Bogdaprosti! Dumnezău să-ți răsplătească!”
Simona Mihăescu era elevă când a dat o probă de film la
Buftea. Avea doar 17 ani, multă naturaleţe şi o dorinţă nebună de a face ceva
important, experiență mai puțin, dar asta nu a împiedicat-o să iasă în
evidență. Filmul se numea Zâmbet de soare, în regia Elisabetei Bostan. A
intrat la Teatru, la clasa profesorului Alexandru Repan, de la care a învățat
enorm, inclusiv să aibă încredere în ea însăși, apoi a început să joace pe
scena Teatrului Mic din Capitală. „Avem tendința să vorbim foarte mult și, din
păcate, atunci când vorbim prea mult fugim cumva de noi, nu ne mai ascultăm
inima. Când taci, faci o coborâre profundă în adâncul inimii și atunci
descoperi foarte multe lucruri, faci multe conexiuni și găsești răspunsuri la
multe întrebări pe care ți le pui”, mărturisește actrița. Unul dintre
spectacolele care i-au adus satisfacții actriței Simona Mihăescu este Regina
Maria, în regia lui Ștefan Lupu.
Intrarea este liberă. Vă așteptăm cu drag!
La moartea unui poet
George Bacovia (1881 - 1957)
Grupaj publicate în Ziarul Scînteia de joi, 23 mai 1957.
Consemnări publicate în Ziarul Scînteia de vineri, 24 mai 1957.
Articol publicat în Ziarul Scînteia de sâmbătă, 25 mai 1957.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)