joi, 1 iulie 2021

Teatrul și lăzăriștii...

 


Din istoria învățământului românesc 


Colegiul Național Gheorghe Lazăr




Victor Iliescu: "Teatrul ne poate ajuta pe noi, pedagogii, punând în evidență
caractere ferme, tineri cu pasiuni nobile."






Anchetă publicată în Revista Teatrul, Nr. 10. Octombrie 1975. 

Salonul anual de artă plastică al amatorilor

 


Arta naivă 


Casa de Cultură a Sindicatelor, Reșița




Gustav Ioan Hlinka (și nu Hliuka, cum e trecut în articol - n.a.), iunie 2021.





Articol publicat în Revista Cîntarea României, Nr. 1. Ianuarie 1982.

La Galeria Foișor - Rain

 


Arta plastică contemporană românească


Daniel Tufiș 


Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia


3 - 30 iulie 2021



Cântecul pădurii

 


Expoziție de fotografie 


Laurențiu Sbierea 


Muzeul Arta Lemnului, Câmpulung Moldovenesc 


2 iulie 2021




   Vineri, 2 iulie, la ora 18:00, te invităm la etajul 1 al Muzeului pentru vernisajul unei senzaționale expoziții de fotografie dedicată păsărilor României, adunată de-a lungul a patru ani de zile de către fotograful câmpulungean Sbiera Laurentiu.



Codobatura albă.

    Codrul e plin de muzică, dar interpreții sunt de obicei nevăzuți. Vino la MAL ca să cunoști peste 100 de specii de păsări care încântă pădurile României!



Prigorie.

    Accesul la vernisajul de vineri, 2 iulie, de la ora 18:00, la etajul 1 al Muzeului e gratuit, iar începând cu data de 3 iulie biletul costă 4 lei și include expoziția temporară de la parter: MAL85 - un nou început. Expoziție pentru întreaga familie.

Accesul e gratuit oricând pentru deținătorii de carduri de membru MAL.

***Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc

Cuvîntul obștii

 


Festivalul brigăzilor artistice sătești 


Comuna Tudor Vladimirescu





Primăria comunei, în zilele noastre.




Articol publicat în Revista Cîntarea României, Nr. 7. Iulie 1982.

Expoziție foto-documentară aniversară

 


Galeria Națională de Artă Naivă 


Pitești


30 iunie 2021




40 de ani de la primul zbor în spațiu al unui român, Dumitru Prunariu

    Expoziția foto-documentară cuprinde o serie de fotografii de înaltă rezoluție ce surprinde diversele etape de pregătire pentru zborul Misiunii Intercosmos din 1981, la care a participat și un cosmonaut român, în persoana cosmonautului, actualmente general în rezervă, Dumitru Prunariu. Câteva dintre fotografii sunt instantanee excepționale realizate în modulul de zbor, surprinzând activitățile științifice sau în regim de odihnă ale cosmonauților.

Acest eveniment oferă pasionaților de știință și nu numai o experiență unică.

Pe simezele focșănene - Solo Show

 


Arta plastică contemporană românească 


Liviu Nedelcu 


Focșani 


4 iulie 2021




   Centrul Cultural Vrancea, Primăria Municipiului Focșani, Ateneul Maior Gheorghe Pastia din Focșani și Filiala Vrancea a Uniunii Artiștilor Plastici din România au plăcerea de-a vă invita la expoziția de artă contemporană Solo Show Liviu Nedelcu!

    Vernisajul va avea loc cu ocazia Zilelor Municipiului Focșani duminică, 4 iulie 2021, la ora 17:00, în galeria Muzeului Trepte de istorie, din Piața Unirii Focșani.

    Liviu Nedelcu (n. 1962, Bacău, România) trăieşte şi lucrează în Focşani. Împreună cu Alexandra Titu, Constantin Prut și Magda Cârneci  a curatoriat, de-a lungul a peste  zece ani, expoziții naționale și internaționale cu artişti contemporani proeminenți. În 2019 a primit Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România oferit de Consiliul Director. În 2020, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, pentru Arte Vizuale, înmânat de președintele României.

Din viața cinecluburilor

 


De pe ecranele cinematografelor de-odinioară


Cineclubul Dacia-Felix 


Oradea






Articol publicat în Revista Cîntarea României, Nr. 7. Iulie 1982.

Gusturi, vicii și capricii

 


Muzeul Olteniei 


Craiova 


29 iunie - decembrie 2021




    Expoziția dorește să aducă în atenția publicului obiecte de patrimoniu cultural care au legătură cu preocupări ale elitei din societatea craioveană și Oltenia din secolul al XIX-lea și prima jumătate a celui următor: viața mondenă, moda, consumul de ceai, ciocolată, cafea, tutun și alcool.

     Este vorba de practici, moravuri și gusturi care exprimă disponibilitatea claselor avute autohtone pentru adoptarea stilului de viață occidental, în contrast cu conservatorismul oriental.

     La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea consumul de tutun, alcool și cafea reprezenta pe lângă etalarea gusturilor alese și un mijloc de socializare al elitelor.

    Publicul va putea admira o serie de piese de patrimoniu din colecţiile Secției de Istorie – Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova cu valoare istorică și memorială. Dintre acestea ies în evidență carnețelul de bal al Victoriei Cernătescu, umbreluța de soare și evantaiul Irenei de Moret de Blaramberg  (soția lui Edgar Mavrocordat, ambasadorul României la Viena în 1916), poșetuțele de bal ale Elenei Cernătescu, soția gen. Dr. Ion Micu Cernătescu, pipa poetei Elena Farago sau tabachera generalului Nicolae Cambrea (comandantul diviziei Tudor Vladimirescu).

    Expoziția va putea fi vizitată în perioada iunie - decembrie 2021 la Secția de Istorie – Arheologie a Muzeului Olteniei din str. Madona Dudu, nr. 14.

Pe simezele clujene

 


Arta plastică contemporană românească 


Stefan Gnand, Andras Bodo 


Muzeul de Artă Cluj-Napoca 


29 iunie - 18 iulie 2021




    Stefan Gnandt s-a născut la 13 august 1952, în Foieni. A urmat cursurile Universităţii din Timișoara, Facultatea Pedagogică, Secția de Arte Plastice, unde i-a avut ca profesori pe Eugenia Dumitrașcu, Romul Nuțiu şi Petru Jecza. În anul 1977 îşi începe activitatea de profesor de desen la Școala Generală Nr. 1 din Carei. În anul 1988 se stabilește în Germania. De-a lungul timpului, artistul s-a prezentat în fața publicului cu ocazia a peste 40 de expoziții personale în România, Ungaria, Germania, Slovacia. Lucrările lui se găsesc în colecții particulare și muzee din diferite țări. A ilustrat o serie de volume literare și științifice. De asemenea, a organizat și a condus 14 Tabere Internaționale de Creație în România și în Ungaria. Stefan Gnandt participă cu regularitate la Tabere și Simpozioane de artă plastică în România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Ucraina. A fost premiat cu Diplome de Excelență în 2002 la VAJA/ Ungaria, 2013 la Sromowce Nizne/ Polonia, 2015 Abrud / România. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A fost membru fondator al Asociației de Artă Provinciart din Carei.

    Andras Bodo s-a născut în anul 1949 la Cluj-Napoca. Şi-a început cariera de artist ca fotograf la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. În anul 1981 s-a stabilit la Los Angeles, California. Între anii 1984-1988 a urmat cursurile Art Center College of Design. A avut numeroase expoziții personale în Los Angeles, New York, Portland etc, prezenta expoziție fiind prima expoziție a artistului în România. De asemenea, artistul deține Galeria White Box Gallery.

    Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 18 iulie 2021, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

Revoluție culturală...la sate

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de amatori


Arcadie Donos



Din activitatea lui Aracadie, zis Arcașa.
În calitate de animator și îndrumător cultural.
În ipostază și de dramaturg sau chiar de regizor.
În anii '50 - '60. 
Programele prezentate mai jos, cu o singură excepție,
sunt realizări handmade.
În concluzie, sunt exemplare rarisime, ca să nu zic unicate.


Căminul Cultural din Satul Icoana, Comuna Poenari, Raionul Domnești.


În piesa Cei care rămîn singuri (Lucia Demetrius),
joacă numai țărani întovărășiți.
Termen prin care, o vreme, s-a evitat noțiunea de cooperatori/cooperativă.
Bănuiesc, să nu-i sperie pe posesorii de pământ...


Căminul Cultural Bolintin Vale.




Căminul Cultural Vîrteju.



Căminul Cultural Crevedia Mare.



Căminul Cultural I. L. Caragiale, Florești, Raionul Domnești.


Cu piesa Fata tatii cea frumoasă (Ghelu Destelnicu) acest colectiv a participat, 
în 1960, la faza republicană a Concursului I. L. Caragiale pentru teatrul de amatori.


Institutul S.P.C. Sunt multe variante așa încât nu mă încumet la vreo "traducere".
Observație, Teatrul C. I. Nottara era de fapt, în perioada 1951 - 1959,
Studioul actorului de film  C. I. Nottara (din 1964, Teatrul Mic).





Exponatul Lunii

 


Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria


1 - 31 iulie 2021




    Pentru perioada 1 – 31 iulie 2021, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator  un Set de birou, obiect ce face parte din patrimoniul instituției noastre.

    Setul de birou este confecționat din porțelan alb și este compus dintr-un platou oval cu frizuri, în partea centrală având două recipiente de formă cilindrică care fac parte comună cu platoul. Acestea reprezintă călimara și recipientul cu pudră absorbantă pentru cerneală. Călimara are formă cilindrică și are un orificiu de 2 cm. În partea superioară orificiul este înconjurat de un șanț cilindric. Recipientul cu pudră absorbantă este detașabil și are ca suport un cilindru cu deschiderea de 5 cm. Recipientul, în partea superioara este prevăzut cu găuri, tip sită, înconjurate de un șanț circular.  Diametrul celor două recipiente este de 7,5 cm, iar înălțimea acestora este de 5,5 cm. Platoul are lungimea de 23 de cm iar lățimea de 15,5 cm. Pe spatele platoului apar urmele unei ștampile cu următorul text: L. Stănculescu/ Giurgiu.                                                                    

   În trecut seturile de birou erau indispensabile birourilor. Necesitatea lor decurgea din nevoia de a utiliza tocurile de scris, tamponarea textelor proaspăt scrise și, in funcție de dotarea setului (cuțit de corespondență), de deschiderea corespondenței. De obicei aceste seturi erau confecționate din porțelan, sticlă sau  bronz  

   Setul de birou ce face obiectul Exponatului Lunii poate fi plasat cronologic la începutul secolului al XX-lea.

La BoltART

 


Arta plastică contemporană românească 


Magda Vacariu 


Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului


iulie 2021



Copilărie fericită...la Sibiu

 


România de-altădată 


Pionieri








Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 10. Octombrie 1975.